Știri din categoria Fonduri europene

Acasă/Știri/Fonduri europene/Comisia Europeană atenuează criticile la...

Comisia Europeană atenuează criticile la adresa lui Orbán - posibilă deblocare a 2,4 miliarde euro înainte de alegeri

Viktor Orbán la o întâlnire a Comisiei Europene, discutând despre fonduri.

Comisia Europeană își temperează criticile față de Viktor Orbán și ar putea debloca 2,4 miliarde de euro pentru Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit Biziday, care citează Financial Times.

Miza este una politică și instituțională: liderii europeni încearcă să evite acuzațiile de ingerință în campania electorală din Ungaria și să nu ofere muniție discursului anti-UE pe care Orbán l-a folosit constant în confruntările sale cu Bruxelles-ul. În acest context, tonul mai reținut al Comisiei ar fi o mișcare de precauție, nu neapărat o schimbare de fond a evaluărilor privind statul de drept.

Un diplomat european citat de Financial Times a explicat rațiunea acestei abordări, avertizând asupra riscului ca deciziile sau mesajele Comisiei să fie instrumentalizate electoral la Budapesta.

„Este înțelept ca executivul european să evite anunțuri majore, care ar putea fi interpretate drept interferență”.

Tensiunea dintre Orbán și UE rămâne însă structurală. Premierul ungar s-a poziționat de-a lungul timpului ca un critic vocal al instituțiilor europene, a fost descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și s-a opus sprijinului militar pentru Ucraina, precum și aderării acesteia la Uniunea Europeană, potrivit informațiilor citate.

În paralel, campania internă din Ungaria este alimentată de o retorică explicit anti-Bruxelles. Partidul lui Orbán, Fidesz, îl prezintă pe liderul opoziției, Péter Magyar (Tisza), drept „marioneta care nu poate spune nu Bruxelles-ului”. Totodată, think-tank-ul Mathias Corvinus Collegium, asociat cu Orbán, a lansat un „Observator al interferenței democratice”, despre care susține că urmărește „să analizeze influența UE asupra alegerilor naționale din statele membre”.

Pe fondul acestor fricțiuni, datele politice interne cresc presiunea asupra tuturor părților. Sondajele indică o posibilă înfrângere a lui Orbán, Tisza având un avans de aproximativ 10 puncte procentuale față de Fidesz. Potrivit oficialilor citați, inclusiv Tisza ar fi cerut instituțiilor europene să dea dovadă de reținere în perioada campaniei, pentru a nu alimenta narativul intervenției externe.

Dincolo de posibila deblocare a 2,4 miliarde de euro, rămâne blocată o sumă mult mai mare: aproximativ 17 miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de independența justiției și discriminare. În plus, Comisia investighează acuzații potrivit cărora guvernul ungar ar fi încercat să recruteze oficiali europeni ca spioni, iar Ungaria ar putea avea acces și la fonduri de până la 150 de miliarde de euro prin programul european SAFE, potrivit aceleiași surse.

Recomandate

Articole pe același subiect

Discuție aprinsă între politicieni despre fondurile PNRR și gestionarea acestora.
Fonduri europene16 feb. 2026

Dispută publică pe PNRR: Câciu și Pîslaru se acuză reciproc privind situația fondurilor

Schimb de acuzații între Adrian Câciu (PSD) și Dragoș Pîslaru (Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) pe tema fondurilor din PNRR – „România are 0 euro în conturi”, susține fostul ministru , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Disputa a izbucnit în spațiul public, pe rețelele sociale, și vizează situația finanțărilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență. Totul a pornit de la declarațiile lui Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, care a afirmat că România nu mai are fonduri PNRR disponibile în conturile BNR . „România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care ne împrumutăm pe piață cu 7% dobândă”, a scris Câciu. Acesta a precizat că România ar mai avea de încasat 3,1 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a atras atenția asupra întârzierilor privind validarea și plata unor tranșe. Fostul ministru a menționat două repere financiare importante: Componentă PNRR Sumă Termen validare Termen încasare Tranșă intermediară 840 milioane euro 28 noiembrie 2025 28 ianuarie 2026 Cerere de plată nr. 4 (CP4) 2,3 miliarde euro – posibil după mai 2026 Potrivit lui Câciu, depășirea termenelor ar genera presiuni suplimentare asupra bugetului, întrucât statul ar finanța temporar proiectele din împrumuturi contractate la dobânzi de aproximativ 7%. Replica a venit rapid din partea actualului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care a respins acuzațiile și a calificat declarațiile drept dezinformare. „Nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR . Ministerul Finanțelor alocă prioritate totală plăților pe PNRR, iar cererea de plată nr. 4 depusă în decembrie este în proces de verificare și aprobare cu Comisia Europeană. În luna martie ar trebui să fie finalizată”, a transmis Pîslaru. Ministrul a susținut că mecanismul financiar funcționează normal, iar plățile către beneficiari sunt asigurate, chiar dacă există decalaje temporare între cheltuieli și rambursările din partea Comisiei Europene. Într-o nouă intervenție, Adrian Câciu a cerut publicarea situației conturilor PNRR deschise la BNR și a reiterat că România ar utiliza fonduri naționale pentru acoperirea cheltuielilor curente. „Nu vreau să creez panică, vreau să te fac să aduci banii din PNRR. Deocamdată ești pe minus cu aproape 10 miliarde euro”, a afirmat fostul ministru. Disputa are loc într-un context în care PNRR reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile publice, iar întârzierile în validarea tranșelor pot genera presiuni suplimentare asupra deficitului bugetar și a costurilor de împrumut. [...]

Ursula von der Leyen susține un discurs despre apărare în fața unui elicopter militar.
Fonduri europene08 feb. 2026

UE vrea să creeze un nou fond pentru apărare – după epuizarea SAFE, se discută o a doua rundă de finanțare

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare , după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net . Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre. Ce este programul SAFE? SAFE ( Security Action for Europe ) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România , care a primit 16,68 miliarde euro , a doua cea mai mare sumă din întregul program. De ce e nevoie de un nou fond? Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE , datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii. Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare. România, printre principalii beneficiari Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO , având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă. Ce urmează? Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027 , dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate. [...]

Persoane implicate în activități de pescuit și acvacultură la malul apei.
Fonduri europene16 feb. 2026

MADR prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din pescuit și acvacultură

Ministerul Agriculturii prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din sectorul pescuitului și acvaculturii , potrivit unui comunicat publicat de AGRO TV . Decizia vizează proiectele finanțate prin Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 și are ca obiectiv creșterea gradului de absorbție a fondurilor disponibile. MADR, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, a anunțat că măsura vine în urma solicitărilor primite din partea beneficiarilor și pentru a permite consolidarea documentațiilor tehnice și a planurilor de afaceri. Noile termene-limită pentru depunerea cererilor sunt următoarele: Acțiune Domeniu Termen nou limită 2.1.1 – Investiții în acvacultură (Apel 3) Investiții pentru operatori din acvacultură 6 martie 2026, ora 17:00 1.1.2 – Puncte de debarcare și adăposturi pescărești (Apel 1) Modernizare infrastructură pescărească 3 martie 2026, ora 12:00 1.4.2 – Colectarea și gestionarea datelor din sectorul pescăresc (Apel 1) Monitorizare și management date sector 25 februarie 2026, ora 17:00 Prima măsură, dedicată investițiilor în acvacultură, oferă timp suplimentar operatorilor care solicită sprijin pentru dezvoltarea fermelor și modernizarea capacităților de producție. A doua acțiune vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranță în punctele de descărcare a capturilor. Cea de-a treia măsură urmărește consolidarea sistemului de colectare și analiză a datelor privind activitatea pescărească. Cererile de finanțare se depun exclusiv online, prin sistemul MySMIS2021 , iar documentația trebuie semnată electronic. Ghidurile actualizate și documentele necesare sunt disponibile pe site-ul oficial al autorității de management . Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 urmărește: dezvoltarea unui pescuit comercial durabil, în mediul marin și în apele interioare; susținerea unei acvaculturi competitive și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor; consolidarea pieței pescărești și a organizațiilor de producători; sprijinirea lanțului scurt de comercializare; dezvoltarea zonelor pescărești prin valorificarea economiei albastre. Alocarea financiară totală pentru întreaga perioadă de programare este de 232.072.724 euro, din care contribuția Uniunii Europene reprezintă 162.450.905 euro, restul fiind cofinanțare națională. Prin prelungirea termenelor, MADR încearcă să evite pierderea fondurilor disponibile și să asigure o participare mai largă a beneficiarilor eligibili, într-un context în care investițiile în infrastructura pescărească și în acvacultură sunt esențiale pentru competitivitatea sectorului. [...]

Reacția Comisiei Europene privind amânarea deciziilor pe pensiile speciale în România.
Fonduri europene12 feb. 2026

Comisia Europeană reacționează la amânarea CCR pe pensiile speciale - în joc 231 mil. euro din PNRR

Comisia Europeană analizează dacă suspendă 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea pe reforma pensiilor speciale, potrivit Digi24 . Miza este direct legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea deciziei CCR prelungește incertitudinea privind plata unei tranșe din fondurile europene. Reforma pensiilor speciale este inclusă în a treia cerere de plată depusă de România în decembrie 2023. Comisia Europeană reamintește că, în mai 2025, a decis să suspende viramentul de 231 de milioane de euro aferent acestui capitol, motivând că nu erau îndeplinite criteriile asumate. Ulterior, a fost stabilit un termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea reformei. În acest context, România a depus o solicitare de amânare, iar Comisia spune că evaluează cererea și documentele asociate, inclusiv elementele acumulate „la dosar” pe fondul amânărilor de la Curtea Constituțională. Bruxelles-ul nu indică un calendar ferm pentru finalizarea analizei și nici nu avansează o concluzie privind deblocarea sau menținerea suspendării sumei. „Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul CE. Pe termen scurt, mesajul Comisiei sugerează că decizia privind cei 231 de milioane de euro rămâne condiționată de clarificările de la București, în special pe componenta care vizează pensiile magistraților. În lipsa unei hotărâri definitive și a unei implementări conforme cu angajamentele din PNRR, riscul de suspendare a fondurilor aferente acestui jalon rămâne deschis, iar autoritățile române așteaptă concluziile evaluării anunțate de Bruxelles. [...]

Ilie Bolojan discutând despre riscurile pierderii fondurilor europene.
Fonduri europene06 feb. 2026

„Riscați să blocăm banii europeni” - Bolojan a avertizat ferm CCR după semnalul transmis de Comisia Europeană privind neîndeplinirea Jalonului 215 și pierderea a 231 de milioane de euro

Premierul Ilie Bolojan a avertizat CCR că România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR , potrivit Biziday , în contextul amânării unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Informația apare într-o scrisoare transmisă Curții Constituționale, în care premierul invocă discuții recente cu reprezentanți ai Comisiei Europene. „La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Conform aceleiași scrisori, Comisia Europeană nu va transmite o informare oficială privind rezultatele evaluării înainte de 11 februarie 2026, iar decizia definitivă ar urma să fie luată după această dată, pe baza informațiilor trimise de autoritățile române. Următoarea ședință a CCR este programată chiar pentru 11 februarie. [...]

Ministrul discută despre impactul întârzierilor asupra fondurilor europene.
Fonduri europene05 feb. 2026

231 milioane euro din PNRR sunt în pericol după nepromulgarea legii pensiilor magistraților până la termenul stabilit - Comisia Europeană a respins cererile de plată

România va pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale a României (CCR), care au împiedicat implementarea reformei pensiilor magistraților , informează Biziday . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a confirmat că România nu a reușit să adopte la timp proiectul necesar pentru a îndeplini jalonul stabilit de Comisia Europeană, ceea ce a dus la pierderea fondurilor. Dragoș Pîslaru a declarat că, deși România avea termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a promulga legea, întârzierile cauzate de CCR au făcut imposibilă demonstrarea implementării reformei. În urma unei întâlniri la Bruxelles, Comisia Europeană a clarificat că, în absența promulgării legii, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți. „Ne afectează credibilitatea europeană și arată cetățenilor că reforme importante nu se pot face”, a subliniat ministrul Pîslaru, adăugând că România va trebui să compenseze suma pierdută din bugetul de stat, ceea ce nu este eficient din perspectivă bugetară. CCR a amânat în mod repetat o decizie cu privire la legea care vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu. În octombrie, CCR a respins un proiect similar, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care deși consultativ, este obligatoriu. Guvernul a obținut ulterior avizul negativ al CSM și a adoptat legea prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie, dar ședința a fost suspendată după ce patru judecători au părăsit sala. Termenul următor a fost stabilit pentru 16 ianuarie, iar următoarea ședință este programată pentru 11 februarie. Din cauza acestor amânări, actul normativ nu a putut intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut. Această situație evidențiază problemele de credibilitate ale României la nivel european și subliniază dificultățile întâmpinate în implementarea reformelor esențiale. [...]