Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Noul guvern de la Budapesta vrea să recupereze 160 de miliarde de euro (aprox. 800 miliarde lei) din fonduri publice despre care susține că au fost alocate incorect în perioada Viktor Orbán, iar Autoritatea pentru Integritate mizează pe un model bazat pe inteligență artificială pentru a urmări fluxurile de bani, inclusiv peste graniță, potrivit HotNews.
Autoritatea anticorupție din Ungaria a dezvoltat un sistem care folosește AI și „învățarea automată” (metode prin care software-ul identifică tipare în date) pentru a monitoriza în timp real tranzacțiile economice din țară, a declarat Ferenc Biró, șeful instituției, într-un interviu pentru Financial Times. Ținta politică este recuperarea rapidă a banilor care ar fi ajuns la oameni de afaceri apropiați fostului premier.
Biró a afirmat, într-un interviu acordat emisiunii „Egyenes beszéd” și citat de publicația maghiară Telex, că ultimii 16 ani de guvernare Orbán i-ar fi costat pe contribuabili aproximativ 160 de miliarde de euro. El a precizat însă că suma este o „estimare profesională” bazată pe experiența sa și că „nu poate fi auditată”.
În același context, Biró a susținut că ponderea cheltuielilor bugetare care „s-au scurs pe canale de corupție” ar fi crescut de la 5% în 2010 la 20% în 2025, adăugând că pentru această evoluție ar fi fost necesară și „voință politică”.
În discuția cu Financial Times, Biró a spus:
„Țara are mare nevoie de fondurile care au fost furate, iar o mare parte din acești bani se află deja în străinătate.”
Biró a fost numit în 2022 pentru a înființa Autoritatea pentru Integritate, ca parte a condițiilor impuse de UE pentru creșterea transparenței, în vederea recâștigării accesului la fonduri europene înghețate. El a acuzat guvernul Orbán că a refuzat să coopereze cu instituția, limitându-i eficacitatea, și a susținut că împotriva sa ar fi fost deschisă o anchetă ca formă de presiune; partidul Fidesz a respins acuzația.
Separat, site-ul maghiar HVG a relatat că Biró a declarat anterior că doi miniștri din guvernul anterior – ministrul Justiției, Bence Tuzson, și ministrul Afacerilor Europene, János Bóka – i-ar fi cerut să oprească anumite investigații. Cei doi au negat că acesta ar fi fost subiectul întâlnirii, deși Tuzson a admis că a existat o discuție în trei, potrivit HVG.
Pe agenda noului premier Péter Magyar (Tisza) intră extinderea atribuțiilor Autorității pentru Integritate și înființarea unei agenții separate de recuperare a activelor, pentru accelerarea recuperării fondurilor. Guvernul ar urma să prezinte în această săptămână un proiect de lege amplu anticorupție, iar Budapesta ar urma să adere la Parchetul European, ceea ce ar permite procurorilor UE să investigheze cazuri de fraudă și corupție cu fonduri europene în Ungaria.
O analiză publicată de Financial Times înainte de alegeri a indicat că 14% din fondurile alocate prin licitații de stat sub guvernarea Orbán au ajuns la 42 de companii deținute de 13 asociați, care câștigaseră doar 1% dintre contracte între 2005 și alegerea lui Orbán în 2010. În total, aceștia ar fi obținut peste 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) din 2010 până la finalul lui 2025, fie singuri, fie în consorții – o medie de 1,8 miliarde de euro pe an (aprox. 9 miliarde lei).
La sfârșitul lunii trecute, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu Magyar și a anunțat deblocarea a până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) pentru Ungaria: 10 miliarde de euro din Next Generation EU, 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune, plus încă 2,2 miliarde de euro pe măsură ce sunt implementate reformele necesare.
În același timp, noul guvern a moștenit un deficit bugetar în creștere, care, potrivit Comisiei Europene, ar putea ajunge la 6,2% din PIB în 2026. În conferința de presă, Péter Magyar a spus că obiectivul este repatrierea banilor pentru reconstrucție, relansarea economiei și consolidarea competitivității, inclusiv pentru IMM-uri.
Recomandate
Parlamentul a deblocat „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR prin votarea în Camera Deputaților a „cinci jaloane esențiale”, susține Sorin Grindeanu, potrivit Economica . Miza economică invocată este menținerea finanțării europene pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, în condițiile în care jalonele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt condiții pentru accesarea banilor. Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului și este relatată de Agerpres. Grindeanu afirmă că votul din Camera Deputaților „înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România” și acuză „premierul și Guvernul demis” că nu ar fi reușit să livreze aceste măsuri. Ce acte au fost adoptate și de ce contează pentru PNRR În aceeași zi, în Camera Deputaților au fost adoptate, potrivit lui Grindeanu, următoarele proiecte legislative, prezentate ca jaloane relevante pentru PNRR: Codul administrativ; Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă; Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire; Codul urbanismului; Legea integrității. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și reforme asumate de România, iar neîndeplinirea lor poate întârzia sau bloca plăți din fondurile europene. Disputa pe Legea integrității și componenta de transparență Grindeanu susține că, la Legea integrității, a existat „o luptă” cu USR, pe motiv că forma propusă ar fi redus atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate). El afirmă că legea a fost retrimisă în comisii și readusă „în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, iar în plus ar fi fost reintrodusă transparența privind averile demnitarilor. Tot în acest context, Grindeanu spune că și-a publicat declarația de avere și de interese pe site-ul PSD și îi invită pe „toți decidenții politici” să facă același lucru. Ce rămâne neclar din informația publică Din textul disponibil nu rezultă care sunt exact „cele cinci jaloane” la care se referă Grindeanu și nici mecanismul concret prin care voturile din Camera Deputaților se traduc imediat în „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR (de exemplu, dacă suma este asociată unei cereri de plată sau unui pachet de reforme). Informația este prezentată ca evaluare politică, pe baza declarației sale. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
Închiderea PNRR la 31 august 2026 obligă România să-și schimbe motorul de creștere, iar economiștii indică energia ca pivot, cu condiția ca statul să lase companiilor resurse pentru reinvestiții , potrivit unei analize din Economica . Miza este una economică și operațională: fără investiții în infrastructura energetică, prețurile ridicate riscă să continue să erodeze industria și să blocheze investițiile în tehnologii intensive energetic, inclusiv inteligența artificială. Implementarea proiectelor, reformelor și investițiilor din PNRR se încheie oficial pe 31 august 2026, iar termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată finale către Comisia Europeană este 31 decembrie 2026. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România , spune că este posibil ca nu toți banii din PNRR să fie absorbiți, deși programul „ne-a oferit mari oportunități”, și amintește că finanțări europene vor exista și după PNRR. În același timp, Codîrlașu susține că modelul de creștere bazat pe datorie publică și deficite mari „s-a terminat”, ceea ce mută presiunea pe identificarea unui nou motor economic care să poată susține investițiile și competitivitatea, în condițiile unor constrângeri bugetare mai dure. Energia, condiție pentru industrie și investiții în AI Economistul indică energia drept „cel mai la îndemână” nou model de creștere, pe fondul unui diagnostic sever: prețurile la energie din România sunt, în prezent, cele mai mari din Uniunea Europeană, iar producția industrială „scade abrupt” din cauza acestor costuri. În viziunea sa, statul poate câștiga pe termen scurt din prețuri ridicate, însă pe termen mediu și lung efectul ar fi „moartea producției industriale din România”. Codîrlașu leagă direct și dezvoltarea inteligenței artificiale de costul și disponibilitatea energiei. El argumentează că, deși investițiile în AI vin în mare parte din străinătate, infrastructura care susține aceste sisteme depinde de energie, iar la prețurile actuale „nimeni nu va face investiții” în dezvoltarea sistemelor AI. Decizia politică invocată: reinvestirea profiturilor companiilor energetice de stat Concluzia lui Codîrlașu este că soluția de creștere după expirarea PNRR depinde de o decizie politică: statul să nu mai ia „tot profitul” companiilor din energie (majoritar de stat), ci să reinvestească o parte în infrastructura energetică, „de la sisteme de depozitare la cele de transmisie a energiei”. După PNRR, finanțarea europeană continuă, dar ponderea ei ar urma să scadă Analiza mai arată că finanțarea prin fonduri europene va continua prin alte programe (bugetul politicii de coeziune 2021–2027, politica agricolă comună 2023–2027, respectiv noi fonduri pentru apărare și industrializare). Totuși, Radu Crăciun, vicepreședinte al Asociației Administratorilor Independenți, se așteaptă ca dezvoltarea României să se bazeze „din ce în ce mai puțin” pe finanțarea europeană și ca, pe termen mediu, România să treacă de la statutul de beneficiar la cel de contributor net la bugetul UE. În acest context, Crăciun avertizează că România trebuie să regândească finanțarea investițiilor publice, mai ales în condițiile restricțiilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar spre 3% și pentru stoparea creșterii datoriei publice. Pariul alternativ: capital privat și parteneriate public-private pentru infrastructură O direcție indicată este finanțarea infrastructurii cu capital privat, inclusiv prin parteneriate public-private, cu investitori instituționali atrași în proiecte prin fonduri de investiții dedicate. Crăciun dă ca exemple Polonia și țările baltice, pe care le numește „campionii regiunii” la angrenarea fondurilor de infrastructură cu finanțare privată. În România, fondurile de pensii private sunt menționate ca „candidați naturali” pentru finanțarea infrastructurii locale prin astfel de vehicule investiționale, iar un posibil catalizator ar fi dezvoltarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare, a cărei participare ar putea atrage și alți investitori instituționali locali. [...]
Blocajul din cadastru împinge în septembrie accesul la finanțările DR-14 și DR-12 , ceea ce prelungește perioada de pregătire și incertitudinea pentru fermele mici și tinerii fermieri care vor să depună proiecte, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii a anunțat ca date de deschidere 1 septembrie 2026 pentru DR-14 și 15 septembrie 2026 pentru DR-12, pe fondul dificultăților de obținere a extraselor de carte funciară. Problema are un impact operațional direct: fără acces la documentele cadastrale, mulți solicitanți nu își pot finaliza dosarele, în condițiile în care extrasul de carte funciară este folosit pentru a demonstra drepturile asupra terenurilor și construcțiilor incluse în proiect și poate fi cerut și în relația cu băncile (garanții, finanțare). Ce sesiuni se amână și ce finanțări sunt în joc Conform calendarului anunțat, intervențiile vizează investiții în ferme mici și consolidarea exploatațiilor conduse de tineri fermieri (și alte categorii prevăzute în documentație): DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni : sprijin nerambursabil maxim de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei ) pe proiect; deschidere anunțată la 1 septembrie 2026 . Proiectul de ghid menționează o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, cu contribuție proprie de minimum 15% (plus cheltuieli neeligibile). DR-12 – Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri : sprijin nerambursabil maxim de 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei ) pe proiect; deschidere anunțată la 15 septembrie 2026 . Intensitatea propusă este de până la 80% pentru tinerii fermieri sub 41 de ani care îndeplinesc cerințele profesionale și până la 65% pentru celelalte categorii eligibile. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a indicat că ghidurile au trecut prin consultare publică și verificări la nivelul ministerului și al AFIR, iar mutarea în septembrie a fost legată atât de blocajul cadastral, cât și de perioada concediilor din august. De ce blocajul cadastral afectează depunerea proiectelor Sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au devenit indisponibile după un atac cibernetic identificat la 14 iulie 2026 . Sistemul e-Terra este în reconstrucție, iar până la 27 iulie nu fusese comunicată o dată fermă pentru reluarea completă a serviciilor, notează publicația. În acest context, blocajul nu lovește doar pregătirea proiectelor pe fonduri, ci și operațiuni conexe: tranzacții cu terenuri agricole, înscrieri în cartea funciară și verificarea situației juridice a proprietăților. Derogarea pentru proiectele de energie nu se aplică automat la DR-14 și DR-12 AFIR a permis temporar, pentru o schemă de energie destinată întreprinderilor agricole și industriei alimentare, depunerea proiectelor fără extras de carte funciară, pe baza unei declarații pe propria răspundere, urmând ca documentele cadastrale să fie cerute ulterior, în evaluare. Măsura este valabilă până la 14 august 2026 , conform articolului. Această excepție nu înseamnă că aceeași procedură va fi preluată automat și pentru DR-14 sau DR-12. Ce urmează și ce ar trebui să urmărească solicitanții Deși datele de 1 și 15 septembrie sunt cele anunțate public, depunerea va putea începe doar după ce AFIR publică documentația definitivă, perioada oficială, alocările și condițiile aplicabile fiecărei sesiuni. Până atunci, fermierii pot avansa cu pregătirea elementelor de bază (forma juridică, dimensiunea economică, drepturi asupra terenurilor/construcțiilor, contribuția proprie și necesarul de finanțare), dar rămân dependenți de deblocarea serviciilor cadastrale și de forma finală a ghidurilor. [...]
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
AFIR mută verificarea cadastrului în evaluare, permițând depunerea proiectelor fără extras de carte funciară până la 14 august , o derogare procedurală menită să evite blocarea accesului la finanțare pe fondul indisponibilității sistemului ANCPI, potrivit Agronet . Măsura se aplică în perioada 24 iulie–14 august 2026 și vizează proiectele depuse în cadrul Schemei de energie pentru construirea de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, destinate autoconsumului întreprinderilor agricole și din industria alimentară. Practic, solicitanții pot transmite cererea chiar dacă nu pot obține temporar documentele cadastrale, urmând ca acestea să fie cerute ulterior, în etapa de evaluare. Ce se schimbă concret la depunere (operațional) Pentru proiectele afectate de nefuncționarea sistemului ANCPI, AFIR permite completarea cu valoarea „0” a câmpurilor din secțiunea A7 (date cadastrale), astfel: la „identificator electronic” se introduce „0”; la „număr carte funciară” se introduce „0”; dacă se folosește numărul de carte funciară, se introduce „0” și la „număr cadastral” sau „număr topografic”. În lista de documente, extrasul de carte funciară poate fi înlocuit temporar cu o „Declarație privind imposibilitatea temporară de obținere a extrasului de carte funciară”, prin care solicitantul își asumă că datele nu au putut fi completate din cauza indisponibilității sistemului ANCPI. Obligația extrasului rămâne: documentul va fi cerut la evaluare Derogarea nu elimină cerința documentelor cadastrale. În evaluare, expertul AFIR va solicita, prin formularul pentru informații suplimentare F3.4, documentul emis de ANCPI care confirmă numărul cadastral al imobilului deținut sau utilizat de solicitant. Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , a motivat soluția prin nevoia de a evita întârzierile la depunere, mutând verificarea situației cadastrale în etapa de evaluare. Solicitanții sunt, totodată, îndemnați să urmărească reluarea serviciilor ANCPI și să obțină extrasul imediat ce sistemul revine în funcțiune, deoarece declarația pe proprie răspundere este doar o soluție temporară. Miza financiară a sesiunii: 265 milioane euro, sprijin 100% nerambursabil Sesiunea Schemei de energie 2026 este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026 și are un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit astfel: capacități ≤ 1 MW: 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), sprijin maxim 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW); capacități > 1 MW: 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), sprijin maxim 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW). Sprijinul este 100% nerambursabil, în limitele stabilite pe categorie, iar investițiile trebuie să vizeze producerea de energie solară pentru autoconsum în agricultură și industria alimentară. Până la 24 iulie 2026, AFIR primise 50 de cereri de finanțare, cu o valoare totală solicitată de peste 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei). Dintre acestea, 46 de proiecte vizau capacități de cel mult 1 MW, însumând peste 6,3 milioane euro (aprox. 31,5 milioane lei). Context: blocajul ANCPI și ce urmează pentru solicitanți Indisponibilitatea sistemelor ANCPI afectează și alte operațiuni (inclusiv tranzacții cu terenuri și construcții), iar în cazul acestei scheme AFIR aplică o derogare punctuală până la finalul sesiunii. Termenul-limită de depunere rămâne 14 august 2026, iar solicitarea extrasului de carte funciară este doar amânată: documentele cadastrale vor trebui furnizate când sunt cerute în evaluare. [...]
