Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Noul guvern de la Budapesta vrea să recupereze 160 de miliarde de euro (aprox. 800 miliarde lei) din fonduri publice despre care susține că au fost alocate incorect în perioada Viktor Orbán, iar Autoritatea pentru Integritate mizează pe un model bazat pe inteligență artificială pentru a urmări fluxurile de bani, inclusiv peste graniță, potrivit HotNews.
Autoritatea anticorupție din Ungaria a dezvoltat un sistem care folosește AI și „învățarea automată” (metode prin care software-ul identifică tipare în date) pentru a monitoriza în timp real tranzacțiile economice din țară, a declarat Ferenc Biró, șeful instituției, într-un interviu pentru Financial Times. Ținta politică este recuperarea rapidă a banilor care ar fi ajuns la oameni de afaceri apropiați fostului premier.
Biró a afirmat, într-un interviu acordat emisiunii „Egyenes beszéd” și citat de publicația maghiară Telex, că ultimii 16 ani de guvernare Orbán i-ar fi costat pe contribuabili aproximativ 160 de miliarde de euro. El a precizat însă că suma este o „estimare profesională” bazată pe experiența sa și că „nu poate fi auditată”.
În același context, Biró a susținut că ponderea cheltuielilor bugetare care „s-au scurs pe canale de corupție” ar fi crescut de la 5% în 2010 la 20% în 2025, adăugând că pentru această evoluție ar fi fost necesară și „voință politică”.
În discuția cu Financial Times, Biró a spus:
„Țara are mare nevoie de fondurile care au fost furate, iar o mare parte din acești bani se află deja în străinătate.”
Biró a fost numit în 2022 pentru a înființa Autoritatea pentru Integritate, ca parte a condițiilor impuse de UE pentru creșterea transparenței, în vederea recâștigării accesului la fonduri europene înghețate. El a acuzat guvernul Orbán că a refuzat să coopereze cu instituția, limitându-i eficacitatea, și a susținut că împotriva sa ar fi fost deschisă o anchetă ca formă de presiune; partidul Fidesz a respins acuzația.
Separat, site-ul maghiar HVG a relatat că Biró a declarat anterior că doi miniștri din guvernul anterior – ministrul Justiției, Bence Tuzson, și ministrul Afacerilor Europene, János Bóka – i-ar fi cerut să oprească anumite investigații. Cei doi au negat că acesta ar fi fost subiectul întâlnirii, deși Tuzson a admis că a existat o discuție în trei, potrivit HVG.
Pe agenda noului premier Péter Magyar (Tisza) intră extinderea atribuțiilor Autorității pentru Integritate și înființarea unei agenții separate de recuperare a activelor, pentru accelerarea recuperării fondurilor. Guvernul ar urma să prezinte în această săptămână un proiect de lege amplu anticorupție, iar Budapesta ar urma să adere la Parchetul European, ceea ce ar permite procurorilor UE să investigheze cazuri de fraudă și corupție cu fonduri europene în Ungaria.
O analiză publicată de Financial Times înainte de alegeri a indicat că 14% din fondurile alocate prin licitații de stat sub guvernarea Orbán au ajuns la 42 de companii deținute de 13 asociați, care câștigaseră doar 1% dintre contracte între 2005 și alegerea lui Orbán în 2010. În total, aceștia ar fi obținut peste 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) din 2010 până la finalul lui 2025, fie singuri, fie în consorții – o medie de 1,8 miliarde de euro pe an (aprox. 9 miliarde lei).
La sfârșitul lunii trecute, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu Magyar și a anunțat deblocarea a până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) pentru Ungaria: 10 miliarde de euro din Next Generation EU, 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune, plus încă 2,2 miliarde de euro pe măsură ce sunt implementate reformele necesare.
În același timp, noul guvern a moștenit un deficit bugetar în creștere, care, potrivit Comisiei Europene, ar putea ajunge la 6,2% din PIB în 2026. În conferința de presă, Péter Magyar a spus că obiectivul este repatrierea banilor pentru reconstrucție, relansarea economiei și consolidarea competitivității, inclusiv pentru IMM-uri.
Recomandate
Ungaria riscă să piardă bani europeni din cauza întârzierilor la implementare , după ce Bruxelles-ul a deblocat recent fonduri care depășesc capacitatea actuală a administrației de a le cheltui în termenele UE, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. După victoria electorală din aprilie, noua administrație condusă de premierul Péter Magyar a început rapid negocieri cu Comisia Europeană pentru acces la fondurile înghețate în anii precedenți, pe fondul disputelor legate de statul de drept din perioada guvernării Viktor Orbán. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a aprobat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, iar discuțiile continuă pentru alte sume. Miza: termene-limită strânse și proiecte care trebuie refăcute Problema imediată pentru Budapesta nu mai este obținerea banilor, ci viteza cu care poate pregăti și executa proiectele înainte de expirarea termenelor europene. Ministrul transporturilor și investițiilor, Dávid Vitézy, spune că există proiecte care au trebuit renegociate complet, iar întrebarea practică este ce poate fi implementat realist până la 31 august, termen asociat îndeplinirii condițiilor pentru accesarea fondurilor din programul post-pandemie. „Există liste întregi de proiecte care au trebuit renegociate complet.” Oficialii ungari admit, în acest context, că urmează o cursă contracronometru pentru aprobarea proiectelor și validarea lor de către miniștrii de finanțe ai UE. Ce fonduri sunt în joc și cum încearcă guvernul să accelereze absorbția Fondul european de redresare și reziliență (RRF) – mecanismul post-pandemie – are o valoare totală de 577 miliarde de euro și a fost creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de COVID-19. Potrivit ministrului Vitézy, Comisia Europeană ar fi avut inițial o poziție de 4-5 miliarde de euro pentru Ungaria, însă negocierile din ultimele săptămâni au dus la creșterea sumei aprobate. Pentru a accelera procesul, guvernul Péter Magyar a implementat rapid reformele cerute de Bruxelles în materie de anticorupție și stat de drept și a eliminat o portiță legislativă care permitea fostului regim Orbán să evite jurisdicția Parchetului European în cazurile de fraudă cu fonduri UE. În paralel, autoritățile de la Budapesta au reclasificat proiecte europene în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru a putea fi finanțate prin mecanismul post-pandemie, inclusiv achiziția unor noi tramvaie pentru rețeaua de transport public din capitală. Ce urmează Chiar dacă deblocarea fondurilor reduce presiunea politică pe relația Budapesta–Bruxelles, riscul operațional rămâne: dacă proiectele nu sunt aprobate și implementate la timp, Ungaria poate ajunge în situația de a avea bani disponibili pe hârtie, dar greu de transformat în investiții efective în termenele UE. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria (aprox. 82,4 miliarde lei), într-o mișcare care leagă explicit accesul la bani de progrese măsurabile pe statul de drept și de întărirea mecanismelor anticorupție, potrivit G4Media . Din suma totală, 14,2 miliarde de euro (aprox. 71,4 miliarde lei) devin disponibile „imediat”, după ce fuseseră blocate la Bruxelles în mandatul fostului premier Viktor Orbán. Restul de 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) ar urma să fie deblocate ulterior, condiționat de „unele progrese” suplimentare ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după întâlnirea de vineri de la Bruxelles cu noul premier ungar, Péter Magyar. Cum se împarte suma și ce intră în plată imediat Conform informațiilor prezentate, pachetul anunțat include: 10 miliarde de euro (aprox. 50,3 miliarde lei) sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE (instrumentul post-criză); 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, disponibile imediat; 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, condiționate de progrese suplimentare. Pentru mediul economic, miza este capacitatea statului ungar de a reporni finanțarea proiectelor publice și a investițiilor cofinanțate din bani europeni, după o perioadă de blocaj care a afectat predictibilitatea fluxurilor de capital către economie. Vizita comisarului pentru Justiție: condiționalitatea rămâne în centrul discuțiilor În acest context, comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath , urmează să meargă marți la Budapesta pentru discuții cu noul guvern privind pregătirea raportului din 2026 despre statul de drept și reformele cerute de Comisie. Agenda include întâlniri atât cu reprezentanți ai Adunării Naționale, cât și cu membri ai guvernului, iar Comisia Europeană a indicat că discuțiile vizează în principal reforma legislativă și garanțiile instituționale. „Discuțiile se vor concentra asupra agendei de reformă legislativă, inclusiv asupra măsurilor de consolidare a statului de drept, de protejare în continuare a drepturilor fundamentale și de protejare a libertății mass-media.” Semnal suplimentar pe zona anticorupție: intenția de aderare la Parchetul European Un element cu impact direct asupra protecției bugetului UE este faptul că, la 29 mai, Ungaria a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la intenția de a se alătura Parchetului European (EPPO) , instituția care investighează fraude și corupție cu fonduri europene. În comunicarea citată, acest pas este prezentat ca relevant pentru întărirea protecției intereselor financiare ale Uniunii și pentru combaterea fraudei și corupției care afectează bugetul UE. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă progresele invocate de Comisie se traduc în modificări legislative și instituționale care să susțină deblocarea integrală a fondurilor, inclusiv a tranșei condiționate de 2,2 miliarde de euro. [...]
Uniunea Europeană condiționează accesul Ungariei la până la 16,4 miliarde euro de reforme până la 31 august , iar ceea ce Budapesta a prezentat drept „deblocare” este, de fapt, o înțelegere politică ce trebuie transpusă în decizii formale și îndeplinirea unor angajamente, potrivit Profit . Premierul ungar Péter Magyar a declarat după întâlnirea de la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , că „au fost deblocate 16,4 miliarde de euro”, informație relatată de News.ro, în timp ce POLITICO este citat ca sursă pentru contextul mai larg al negocierilor. În schimb, oficialii Comisiei au descris rezultatul ca pe un acord de principiu privind direcția generală, nu ca pe o decizie de eliberare a fondurilor, blocate pe fondul încălcărilor legislației UE în anii de guvernare ai lui Viktor Orbán . „Nu am convenit să acordăm fondurile. Am convenit asupra unei liste de angajamente care, dacă vor fi îndeplinite până la 31 august, vor declanșa plata acestor fonduri.” Ce înseamnă „deblocarea” în termeni practici Comisia indică faptul că urmează o etapă tehnică și juridică: acordul politic trebuie transpus într-o revizuire formală a planurilor Ungariei pentru a se califica la fondurile de redresare post-pandemie, cu reforme, investiții și un calendar de implementare care să permită plăți viitoare. În ultimele zile, negociatorii au discutat reforme și investiții punctuale și au evaluat dacă pot fi realizate realist înainte de termenul-limită de 31 august, când Ungaria ar trebui să solicite oficial fondurile. Ursula von der Leyen a spus că „s-a realizat deja o activitate considerabilă într-un timp foarte scurt”, ceea ce „dă încredere pentru pașii următori”. Miza financiară: până la 16,4 miliarde euro, dar nu integral recuperabile Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, acordul ar putea debloca până la 10 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), plus finanțări suplimentare legate de coeziune și libertatea academică, ajungând la un total potențial de 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei). Structura pachetului menționat în material: 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) prin RRF , din care: 6,5 miliarde euro granturi (aprox. 32,5 miliarde lei) 3,5 miliarde euro împrumuturi (aprox. 17,5 miliarde lei) 2,2 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei) legate de cerințe privind libertatea academică 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei) din fonduri de coeziune , destinate reducerii decalajelor regionale Totuși, acordul nu readuce întreaga finanțare pierdută în disputele cu Bruxelles-ul. Potrivit unor înalți funcționari ai Comisiei citați în articol, aproximativ 2 miliarde euro din fondurile de coeziune au fost pierdute definitiv după expirarea termenelor de cheltuire și „nu pot fi recuperate”. În plus, peste 530 milioane euro rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de migrație, azil și comunitatea LGBTQ, ceea ce înseamnă că o parte din finanțarea UE poate rămâne inaccesibilă chiar și în scenariul în care Ungaria obține pachetul de 16,4 miliarde euro. Ce urmează: plan revizuit și calendar de aprobare Următorul pas substanțial este ca Ungaria să prezinte săptămâna viitoare planul de redresare revizuit. Acesta ar urma să fie aprobat de Comisie și avizat de statele membre, cu obiectivul ca procesul să fie finalizat în iulie , înainte de termenul de 31 august pentru îndeplinirea angajamentelor care ar declanșa plățile. [...]
UE deblochează 16,4 mld. euro pentru Ungaria, un impuls bugetar major după schimbarea de guvern , potrivit Al Jazeera . Decizia vine după primele reforme inițiate de noul premier Peter Magyar și poate aduce primele plăți înainte de finalul anului, dacă Budapesta bifează pașii ceruți de Bruxelles. Comisia Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a anunțat că blocul comunitar este pregătit să elibereze fonduri care fuseseră înghețate în perioada în care Viktor Orbán era la putere. Sub Orbán, UE a blocat aproximativ 18 miliarde de euro (21 mld. dolari) destinate Budapestei, invocând derapaje democratice, corupție și modul de tratare a chestiunilor legate de drepturile persoanelor LGBTQ. Cum se împarte suma și ce condiții rămân Pachetul anunțat totalizează 16,4 miliarde de euro (19 mld. dolari) și include: 10 miliarde de euro (11,6 mld. dolari) din fondul de redresare „Next Generation EU” (instrumentul post-COVID al UE); 4,2 miliarde de euro (4,8 mld. dolari) din fonduri de coeziune; încă 2,2 miliarde de euro (2,5 mld. dolari), pe măsură ce reformele sunt finalizate. Von der Leyen a legat explicit deblocarea banilor de ritmul reformelor, afirmând că în doar câteva săptămâni Magyar a împins înainte schimbări „așteptate de mult timp”. De ce contează economic: 13% din buget, potrivit lui Magyar Peter Magyar a numit acordul un „moment istoric” și a spus că guvernul „a luptat pentru fiecare cent”. El a susținut că fondurile europene reprezintă aproximativ 13% din bugetul Ungariei și că vor fi folosite pentru reconstrucție, relansarea economiei, refacerea și dezvoltarea serviciilor publice și creșterea competitivității companiilor ungare, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii. Semnale politice și calendar: primele plăți ar putea veni până la finalul anului În plan intern, Al Jazeera notează câteva mișcări timpurii ale noului executiv: majoritatea parlamentară a lui Magyar a votat renunțarea la planurile lui Orbán de retragere din Curtea Penală Internațională , iar poliția a anunțat că nu va interzice parada Pride de luna viitoare la Budapesta, după ce anul trecut evenimentul fusese interzis. Cea mai mare parte a fondurilor înghețate provine din mecanismul de redresare post-COVID, iar Ungaria avea termen până la finalul lunii august pentru a prezenta un nou plan. Oficialii UE citați de publicație spun că, dacă toate etapele sunt îndeplinite la timp, Budapesta ar putea primi prima tranșă înainte de sfârșitul anului. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria , o decizie care schimbă rapid accesul Budapestei la finanțare europeană și poate accelera investițiile publice, potrivit Wall Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire la Bruxelles cu noul premier ungar, Peter Magyar, iar fondurile fuseseră blocate în perioada în care Viktor Orban era la putere. Finanțarea include 10 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE, plus 4,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune care vor fi disponibile imediat, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres. Ce se deblochează acum și ce rămâne condiționat Pe lângă sumele disponibile imediat, alte 2,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune vor fi deblocate doar după „progrese suplimentare” ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor Ursulei von der Leyen. Decizia vine după o perioadă în care o parte din fondurile europene destinate Ungariei a fost blocată pe fondul problemelor legate de statul de drept și combaterea corupției, potrivit Agerpres. „Am convenit asupra unui cadru solid care să garanteze că Ungaria se ocupă de problemele legate de corupţie şi statul de drept” Miza economică: infrastructură și rețele electrice Premierul Peter Magyar a spus că banii de la Bruxelles ar urma să sprijine economia Ungariei, inclusiv prin investiții majore în infrastructură, potrivit Agerpres. El a indicat două direcții principale: investiții de aproape două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în căile ferate; investiții de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în rețelele electrice. Magyar a mai afirmat că deblocarea fondurilor nu are legătură cu poziția Budapestei față de aderarea Ucrainei la UE, adăugând că Ungaria urmărește în continuare garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit aceleiași surse. [...]
Primăria Capitalei pregătește achiziția a 179 de vehicule electrice pentru STB , mizând pe finanțare din Programul Regional București–Ilfov 2021–2027 , într-o mișcare cu impact direct asupra capacității și fiabilității transportului public din București, potrivit Digi24 . Primăria Municipiului București intenționează să cumpere 100 de troleibuze și 79 de tramvaie noi, investiție care ar urma să fie făcută cu fonduri europene. Dincolo de înnoirea flotei, administrația locală încearcă să reducă riscurile de implementare prin pregătirea din timp a licitațiilor, inclusiv prin discuții tehnice cu potențiali furnizori. Pregătirea licitațiilor: întâlniri tehnice și vizite în depouri Conform informațiilor prezentate, în ultimele zile au avut loc întâlniri tehnice cu producători interesați de viitoarele proceduri de achiziție, după etapa de consultare de piață pentru caietele de sarcini (documentația tehnică pe baza căreia se face licitația). În paralel, au fost organizate vizite în depourile STB, pentru a calibra cerințele tehnice la realitățile de exploatare și mentenanță. Ce dotări sunt cerute pentru noile vehicule În documentarea achizițiilor, Primăria a indicat o serie de dotări obligatorii pentru troleibuze și tramvaie, între care: aer condiționat; rampe pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă; sisteme audio-video pentru informarea călătorilor; camere de supraveghere; validatoare contactless (plată/validare fără contact); porturi USB; sisteme moderne de siguranță și asistență la condus. Context operațional: tramvaiele sunt legate de proiecte de infrastructură Cele 79 de tramvaie sunt asociate cu două proiecte majore ale Primăriei: modernizarea a circa 50 de kilometri de linii de tramvai și extinderea traseului din zona Prelungirea Ghencea, potrivit informațiilor citate. Pentru STB, miza este ca achizițiile să fie lansate „cât mai curând” și să atragă cât mai multe oferte, astfel încât procedurile să se deruleze mai rapid și mai eficient, în condițiile în care cerințele tehnice sunt clarificate înainte de licitații. [...]
