Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Parlamentul a votat legi care, potrivit Guvernului, evită penalizări de peste 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) pe componenta de jaloane din PNRR, într-un pachet care vizează inclusiv apă, agricultură și investiții publice, relatează news.ro.
Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că pachetul de legi este necesar pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea lui ar proteja accesul la fonduri europene.
Conform declarațiilor premierului, actele normative adoptate vizează:
Bolojan a precizat că, înainte de vot, ministerele și-au pregătit proiectele de lege din educație și cercetare, mediu și agricultură, iar acestea au fost discutate cu reprezentanții Comisiei Europene, care ar fi confirmat că prevederile respectă angajamentele asumate de România.
Miza economică invocată de Guvern este evitarea unor penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro, precum și reducerea blocajelor administrative, cu efect în implementarea mai rapidă a proiectelor de investiții aflate în derulare.
„Prin adoptarea acestor legi, evităm penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro şi ne asigurăm că România nu pierde fonduri europene importante.”
Marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar proiectele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a relatat anterior că Comisia Europeană a aprobat cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro.
Recomandate

Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]

România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]

Comisia Europeană a suspendat o parte din plata de 2,67 miliarde de euro din cererea nr. 5 din PNRR după ce nu a putut confirma îndeplinirea a șase jaloane și ținte, ceea ce deschide riscul unei reduceri a sumei finale dacă România nu convinge Bruxelles-ul în următoarele luni, potrivit Economedia . Comisia a evaluat „pozitiv parțial” cererea de plată nr. 5, în valoare de 2,67 miliarde de euro, arătând că România a îndeplinit satisfăcător 34 din 37 de jaloane și 35 din 38 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului UE. Pentru șase jaloane și ținte, evaluarea a fost suspendată, deoarece Comisia nu a putut confirma îndeplinirea lor. Ce acoperă cererea de plată nr. 5 Cererea vizează reforme și investiții în mai multe domenii, între care gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, decarbonizarea transporturilor și energiei, administrația fiscală, competențe în sistemul sanitar și sectorul social. Pachetul include și măsuri pentru consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, dezvoltarea cercetării, îmbunătățirea mediului de afaceri și susținerea educației. Între măsurile evidențiate se numără: extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural, unde operatorii aveau puține stimulente comerciale; achiziția de vehicule nepoluante pentru administrații, casarea vehiculelor vechi și reducerea treptată a dependenței de centrale pe combustibili fosili, prin creșterea producției din surse regenerabile; digitalizarea universităților și a administrației fiscale, prin consolidarea infrastructurii digitale și creșterea utilizării serviciilor fiscale digitale. Cele șase jaloane și ținte care blochează o parte din bani Comisia Europeană a suspendat evaluarea, în baza articolului 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), pentru jaloane și ținte care se referă la: intrarea în vigoare a actelor normative pentru utilizarea terenurilor de stat în investiții în energie regenerabilă și pentru sprijinirea dezvoltării pieței hidrogenului regenerabil; înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului; reducerea timpului mediu necesar pentru intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice; aplicarea testului IMM-urilor; îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu. Procedura permite, pe de o parte, plata parțială pentru jaloanele și țintele validate și, pe de altă parte, acordă timp suplimentar statului membru pentru observații privind elementele considerate neîndeplinite. Calendarul deciziei și riscul de reducere a sumei Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar, care are patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata poate fi făcută după aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie. În perioada următoare, Comisia va comunica României motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite satisfăcător, iar România va avea două luni pentru a transmite observații. Dacă, după analizarea acestora, Comisia își menține evaluarea, va reduce din totalul de 2,67 miliarde de euro cuantumul aferent țintelor restante, pe baza metodologiei Comisiei privind suspendarea plăților (comunicarea din 21 februarie 2023), care acordă o pondere importantă jaloanelor-cheie de reformă. Dacă ulterior jaloanele sunt considerate îndeplinite, suma corespunzătoare ar urma să fie virată. România a depus cererea de plată nr. 5 la 15 august 2026, iar Comisia anunță că a primit deja și cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, pe care o evaluează în prezent. În contextul închiderii Mecanismului de Redresare și Reziliență la sfârșitul lui 2026, statele membre trebuie să implementeze jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la finalul lunii septembrie 2026. [...]

România ar putea încasa peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din PNRR , însă banii depind de închiderea rapidă a restanțelor administrative și de evaluarea Comisiei Europene, potrivit Adevărul . Suma este legată de cererile de plată 5 și 6, iar Guvernul spune că discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul sunt în desfășurare. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, afirmă că a analizat împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, stadiul obiectivelor asumate pentru cele două cereri de plată. În acest context, Popa susține că Ministerul Transporturilor a contribuit la îndeplinirea a 11 jaloane (ținte și reforme asumate în PNRR, care condiționează plata). „România ar avea de încasat pe aceste jaloane peste 8 miliarde de euro. La acordarea acestei sume, care va intra în bugetul de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a contribuit prin îndeplinirea a 11 jaloane.” Blocajul operațional: 2.400 de cereri de plată restante, termen 6 noiembrie În paralel cu negocierile tehnice, autoritățile încearcă să reducă întârzierile administrative care afectează proiectele finanțate prin PNRR. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, spune că există aproximativ 2.400 de cereri de plată restante, care trebuie clarificate până la 6 noiembrie. Printre problemele menționate se numără documente legate de certificate și audituri energetice. Miza, conform declarațiilor din articol, este deblocarea plăților pentru a menține investițiile în derulare și pentru a asigura finanțarea autorităților locale și a companiilor implicate în proiecte. „Prioritatea este clară: deblocarea plăților către autoritățile locale și firmele românești și continuarea investițiilor esențiale pentru comunități.” Ce urmează și de ce contează pentru buget Mihai Ghigiu indică, la rândul său, data de 6 noiembrie ca termen pentru închiderea procedurilor administrative restante, astfel încât fondurile din PNRR să poată ajunge în România până la sfârșitul anului, conform articolului. Încasarea efectivă a celor peste 8 miliarde de euro rămâne condiționată de evaluarea cererilor de plată și de îndeplinirea condițiilor stabilite în relația cu Comisia Europeană . În același timp, ministrul Transporturilor arată că experiența din implementarea PNRR ar trebui folosită și pentru pregătirea proiectelor din viitorul cadru financiar multianual 2028–2034. Pentru economie, punctul imediat de interes rămâne însă capacitatea administrației de a închide rapid restanțele care blochează fluxul de bani către buget, autorități locale și firme. [...]

Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]

Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]