Știri
Știri din categoria Politică
PSD cere ca riscul de retrogradare la „junk” să fie discutat în CSAT, pe fondul blocajului politic și al ședinței convocată înaintea Summitului NATO, potrivit G4Media. Deputatul Mihai Fifor îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că „ține țara captivă” și susține că „reziliența economică” trebuie tratată ca temă de securitate națională.
Într-o postare pe Facebook, Fifor comentează ședința CSAT programată luni, convocată de președintele Nicușor Dan și organizată în contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara. Deputatul PSD spune că este o decizie „firească și necesară”, invocând și faptul că în echipa care îl va însoți pe președinte ar urma să fie „doi miniștri demiși”, respectiv ministrul Apărării și ministrul de Externe.
Fifor cere ca pe ordinea de zi a CSAT să fie introdusă și „problema extrem de urgentă și complicată” a modului în care „premierul demis de aproape două luni” ar menține blocajul politic, pe care îl descrie drept „vulnerabilitate strategică” pentru România.
În același mesaj, deputatul PSD ridică tema unor declarații atribuite lui Ilie Bolojan privind o posibilă retrogradare a României în categoria „junk” (statut asociat, în general, cu un risc mai mare pentru investitori și costuri mai ridicate de finanțare). El solicită clarificări „la cel mai înalt nivel” dacă aceste afirmații „au vreun fundament” sau sunt „simple speculații”.
Fifor susține că decizii politice ar putea afecta economia și stabilitatea țării și afirmă că, dacă „reziliența economică” ar fi pusă în pericol pentru obiective politice, situația ar fi „de o gravitate excepțională”, în contextul în care „economia a fost deja împinsă în recesiune”, iar țara se confruntă cu „dificultăți economice și sociale”.
În acest cadru, el cere ca CSAT să lămurească dacă „există sau nu o acțiune coordonată” care ar vulnerabiliza „interesele fundamentale ale statului român” și solicită „deblocarea situației politice” și revenirea „în matca constituțională”.
Recomandate
PSD acuză PNL și USR de „dublă măsură” față de CCR , pe fondul discuțiilor despre o posibilă sesizare a Curții Constituționale în cazul unui blocaj politic legat de Guvern și alegeri anticipate, potrivit News . Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete (PSD) a transmis, marți seară, într-un mesaj pe Facebook, că „dubla măsură și ipocrizia au devenit mod de guvernare”, susținând că PNL și USR ar fi contestat legitimitatea CCR după o decizie care l-a vizat pe Dominic Fritz, dar ar intenționa acum să se adreseze Curții împotriva președintelui Nicușor Dan . „Când CCR a declarat constituțională prevederea care îl vizează și pe Dominic Fritz, brusc Curtea Constituțională era «controlată politic» (...) Acum, însă, voi vreți să mergeți împotriva domnului Președinte Nicușor Dan la CCR!” Rogobete afirmă că „statul de drept nu funcționează cu întrerupătorul de la partid” și cere PNL și USR să decidă dacă au sau nu încredere în CCR, criticând ideea că instituțiile ar putea fi considerate legitime sau ilegitime în funcție de interesul politic. Contextul: scenariul unei sesizări la CCR, legat de anticipate În același context, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că liberalii sunt pregătiți să depună o sesizare la CCR dacă Guvernul Mureșan este respins în Parlament, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegerile anticipate. Muraru a mai spus că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un Guvern, soluția democratică este întoarcerea la vot, nu „inventarea la nesfârșit” a unor formule politice. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că este o decizie care va fi luată în conducerile USR-PNL „atunci când va fi momentul”, adăugând că oamenii „s-au săturat de gălăgia asta politică”. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate redesena calculele politice ale PSD și AUR , prin scoaterea din joc a unui competitor și potențiala redistribuire a voturilor, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de HotNews . Fostul candidat la prezidențiale a fost arestat preventiv pentru 30 de zile , marți, într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituire a unui grup infracțional organizat. Tribunalul București dispusese inițial control judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia. (Contextul deciziei este detaliat într-un material separat despre faptul că Georgescu „a fost arestat preventiv pentru 30 de zile”, disponibil tot pe HotNews .) Miza politică: cine câștigă din eliminarea temporară a lui Georgescu CTP susține că arestarea preventivă ar fi rezultatul unei „convergențe tacite” între PSD și AUR și că, din perspectiva intereselor de partid, situația ar avantaja ambele formațiuni. „Acum, ceea ce a adus la arestarea domnului Georgescu este o convergență tacită între PSD și AUR.” În interpretarea sa, pentru AUR, intrarea lui Georgescu în închisoare ar crea premisele unei mobilizări de tip protest („Free Călin Georgescu”), care ar putea canaliza o parte din electoratul acestuia către AUR. Relația Georgescu–AUR, între capital electoral și tensiuni interne CTP afirmă că liderul AUR, George Simion, l-ar „disprețui profund” pe Călin Georgescu și susține că are „informații” în acest sens, dar precizează că nu le poate proba. În același timp, el argumentează că AUR ar putea încerca să capitalizeze electoral pe fondul arestării, preluând o parte din voturile lui Georgescu. „Eu am niște informații în această direcție, nu le pot proba.” Poziția oficială a AUR după decizia instanței După hotărârea Curții de Apel București, AUR a transmis că „rămâne alături de Călin Georgescu” și a invocat respectarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a unui proces corect, potrivit comunicatului citat de HotNews (reacția AUR este redată și într-un articol separat, disponibil aici ). În acest moment, analiza rămâne la nivel de interpretare politică: CTP vorbește despre o „convergență tacită” și despre posibile beneficii electorale, fără a indica dovezi publice privind o înțelegere între partide. [...]
Avizul negativ primit de Raluca Turcan la audierile din Parlament complică validarea rapidă a echipei guvernamentale , într-un moment în care mai mulți candidați la ministere au fost respinși în comisiile de specialitate, potrivit Mediafax . Deputata PNL a susținut, după audiere, că opoziția ar fi venit dintr-o „alianță PSD–AUR”. Turcan a fost a treia ministră audiată marți și a primit aviz negativ pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. În declarațiile de la ieșirea de la audieri, ea a spus că rezultatul era „previzibil” și a legat votul din comisie de o opoziție politică față de un guvern „cu oameni care vor să ducă România înainte”. „Aviz negativ: era previzibil. În momentul de față există o alianță PSD-AUR în o poziție care se opune unui guvern cu oameni care vor să ducă România înainte, să o modernizeze și în materie de muncă, programul cu care am venit la aceste audieri era axat pe creșterea ocupării și este axat în continuare pe creșterea ocupării pentru că avem nevoie de mai mulți oameni care muncesc.” Votul din comisie și temele invocate de Turcan Conform articolului, avizul negativ a fost dat cu 39 de voturi împotrivă , 1 abținere și 34 de voturi pentru . Turcan a mai afirmat că PSD și AUR „vor avea de răspuns în fața oamenilor”, argumentând că problemele din domeniu vor trebui abordate indiferent de numele ministrului. În intervenția sa, ea a făcut referire și la: „cerințele de scădere a poverii de muncă”, despre care a spus că România este „în top la nivel european”; nevoia de locuri de muncă mai bine plătite; un sprijin mai consistent din partea statului pentru persoanele vulnerabile. Context: mai multe avize negative în seria de audieri Turcan nu este singurul nume propus care a primit aviz negativ în comisii. Mediafax notează că marți Oana Gheorghiu , propusă la Sănătate, a obținut tot aviz negativ. De asemenea, luni au primit avize negative: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (MApN), Cătălin Drulă (Transporturi), Irineu Darău (Economie). În același timp, au primit aviz favorabil: Dragoș Pîslaru (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), Mircea Abrudean (vicepremier și Ministru al Afacerilor Interne), Tánczos Barna (Agricultură). [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan avertizează că prelungirea crizei politice erodează încrederea investitorilor , contrazicând poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, relatează Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Mureșan susține că „menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor”. El afirmă că „singura soluție certă” pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-a propus, iar „orice altă variantă” ar întoarce România la momentul 5 mai, fără garanția unei alternative rapide. Miza: ieșirea din blocaj și semnalul către economie Deși spune că alegerile anticipate „nu sunt de dorit”, Mureșan insistă că alternativa — prelungirea crizei — are costuri de credibilitate, inclusiv pentru investitorii „care vor să creeze locuri de muncă în România”. În același mesaj, premierul desemnat afirmă că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, anticipatele „ar fi putut avea loc deja”, iar România ar fi avut „un guvern cu mandat de 4 ani”, concluzionând: „Am pierdut timp prețios”. Disputa politică: cine își asumă guvernarea Mureșan răspunde și apelului președintelui către partide să privească „dincolo de gardul de partid”, susținând că PNL, USR și UDMR și-au asumat deja responsabilitatea guvernării. În schimb, îl acuză pe PSD că pune „interesul partidului înaintea interesului României” și că a declanșat criza „împreună cu AUR”, refuzând acum să ajute la rezolvarea ei. Îndoieli privind „consensul” pe traiectoria financiară Premierul desemnat contestă și afirmația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia România își va păstra traiectoria financiară și că ar exista „consens politic” în acest sens. Mureșan spune că „responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații” și invocă riscul ca derapaje să se repete, făcând referire la un guvern care „a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%”. În același context, el indică PNRR și programul SAFE ca exemple de inițiative care ar fi avut inițial consens politic, dar față de care PSD „s-a opus” ulterior. Mureșan afirmă că poate garanta pentru „responsabilitatea” Guvernului propus și a celor trei partide care îl susțin. În final, mesajul său rămâne unul procedural și politic: Parlamentul poate pune capăt crizei „printr-un vot pentru acest Guvern”. [...]
PSD își pregătește o nouă încercare de a forma guvernul , după ce Sorin Grindeanu spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier, în condițiile în care Cabinetul propus de Siegfried Mureșan ar urma să pice la votul de învestitură de miercuri, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute luni seara, într-o emisiune la România TV. Grindeanu a afirmat că are mandat din partea PSD pentru a conduce viitorul guvern și că se va autopropune la negocierile cu președintele, invocând faptul că social-democrații au „cel mai mare grup parlamentar”. Miza: o majoritate parlamentară, fără „linii roșii” în negocieri În scenariul în care ar fi desemnat premier, liderul PSD spune că va discuta „cu toată lumea din Parlament” pentru a construi o majoritate, pe care o descrie drept „transparentă”, argumentând că, în lipsa ei, guvernul ar fi „extrem de slab” și de scurtă durată. Grindeanu a indicat că nu exclude din discuții nici AUR și nici pe Ilie Bolojan, sugerând posibilitatea unor „diverse înțelegeri” pentru a strânge voturile necesare învestirii. „Voi discuta cu toată lumea din Parlament, voi încerca să am în spate o majoritate transparentă, altfel guvernul va fi extrem de slab, cu o durată scurtă și nu rezolvăm nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Grindeanu susține că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost „o surpriză” și că eurodeputatul liberal „nu are șanse” să obțină votul de învestitură, ceea ce ar deschide calea unei noi desemnări de premier. În același timp, liderul PSD afirmă că, din declarațiile publice ale președintelui, ar reieși că acesta ar urma să facă încă o nominalizare, fără a declanșa procedura alegerilor anticipate. [...]
Liderul PSD Sorin Grindeanu spune că va cere avocaților plângere penală împotriva primarului Timișoarei, Dominic Fritz , după ce acesta l-ar fi acuzat că ar fi luat „șpagă de la americani”, potrivit G4Media . Miza imediată este escaladarea conflictului politic într-o zonă cu potențial juridic, pe fondul unei dispute care atinge și tema relației României cu SUA. Declarațiile lui Grindeanu au fost făcute la România TV, în contextul „scandalului iscat” de afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, care „ar fi sugerat că americanii pot da jos guverne”, inclusiv în România, conform aceleiași surse. În intervenția sa, Grindeanu a susținut că acuzația formulată de Fritz ar depăși o limită și a indicat că intenționează să nu lase situația „să treacă așa de ușor”, afirmând că le va cere avocaților să formuleze o plângere. Totodată, liderul PSD a atacat credibilitatea lui Fritz, invocând existența unor „sentințe” care ar arăta un conflict de interese, despre care spune că ar fi stabilite de justiția din România. De ce contează: disputa e împinsă spre zona penală și atinge tema parteneriatului strategic Grindeanu a legat acuzațiile de riscul afectării relației cu SUA, afirmând că îl interesează ca parteneriatul să funcționeze „pentru ca România să se bucure în continuare de securitate”. În același timp, el a spus că, dacă există întrebări privind activitățile sale, este dispus să răspundă. În materialul citat nu apar reacții ale lui Dominic Fritz și nici detalii despre un demers juridic deja depus; este vorba despre intenția anunțată de Grindeanu de a solicita avocaților formularea unei plângeri. [...]
