Știri
Știri din categoria Politică
PSD cere ca riscul de retrogradare la „junk” să fie discutat în CSAT, pe fondul blocajului politic și al ședinței convocată înaintea Summitului NATO, potrivit G4Media. Deputatul Mihai Fifor îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că „ține țara captivă” și susține că „reziliența economică” trebuie tratată ca temă de securitate națională.
Într-o postare pe Facebook, Fifor comentează ședința CSAT programată luni, convocată de președintele Nicușor Dan și organizată în contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara. Deputatul PSD spune că este o decizie „firească și necesară”, invocând și faptul că în echipa care îl va însoți pe președinte ar urma să fie „doi miniștri demiși”, respectiv ministrul Apărării și ministrul de Externe.
Fifor cere ca pe ordinea de zi a CSAT să fie introdusă și „problema extrem de urgentă și complicată” a modului în care „premierul demis de aproape două luni” ar menține blocajul politic, pe care îl descrie drept „vulnerabilitate strategică” pentru România.
În același mesaj, deputatul PSD ridică tema unor declarații atribuite lui Ilie Bolojan privind o posibilă retrogradare a României în categoria „junk” (statut asociat, în general, cu un risc mai mare pentru investitori și costuri mai ridicate de finanțare). El solicită clarificări „la cel mai înalt nivel” dacă aceste afirmații „au vreun fundament” sau sunt „simple speculații”.
Fifor susține că decizii politice ar putea afecta economia și stabilitatea țării și afirmă că, dacă „reziliența economică” ar fi pusă în pericol pentru obiective politice, situația ar fi „de o gravitate excepțională”, în contextul în care „economia a fost deja împinsă în recesiune”, iar țara se confruntă cu „dificultăți economice și sociale”.
În acest cadru, el cere ca CSAT să lămurească dacă „există sau nu o acțiune coordonată” care ar vulnerabiliza „interesele fundamentale ale statului român” și solicită „deblocarea situației politice” și revenirea „în matca constituțională”.
Recomandate
Suspendarea certificatului ROMATSA ajunge pe masa CSAT , într-o ședință convocată luni de președintele Nicușor Dan, cu miză directă pe continuitatea serviciilor de navigație aeriană și securitatea spațiului aerian, potrivit Mediafax . Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește de la ora 15:00, la Palatul Cotroceni , într-o ședință convocată vineri de șeful statului. Reuniunea are loc pe fondul tensiunilor dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, apărute după ce președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără susținerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept un gest „ostil”. Ce teme sunt pe ordinea de zi Pe agenda ședinței se află trei subiecte principale: obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara din 2026; forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara țării, în 2027; implicațiile pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian, în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană. În ședință urmează să fie discutate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale, fără ca acestea să fie detaliate în informațiile disponibile. [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
Blocajul prelungit la desemnarea unui premier riscă să lase România fără un guvern cu mandat deplin , într-un moment în care partidele par mai preocupate să evite alegerile anticipate decât să închidă rapid criza, potrivit Adevărul . Fostul președinte Traian Băsescu susține că actorii politici prelungesc deliberat impasul, în timp ce „țara nu primește un guvern legitim”. Într-o postare pe Facebook, Băsescu descrie ironic un „consens” în care fiecare își urmărește interesul. Despre Sorin Grindeanu, el afirmă că „nu vrea anticipate” și nici să fie premier, invocând, în aceeași intervenție, teme precum PNRR și angajamentele din SAFE. Despre Ilie Bolojan, Băsescu spune că „nu vrea anticipate, dar vrea să rămână premier interimar pe termen nelimitat”, deși, potrivit fostului șef de stat, acesta ar fi primit prin moțiune de cenzură un „ordin constituțional de evacuare” din Palatul Victoria. Băsescu îl menționează și pe președintele Nicușor Dan , despre care afirmă că „nu vrea anticipate”, dar ar prefera ca partidele să aleagă ele un candidat „cu care să se evite anticipatele”. În aceeași logică, fostul președinte susține că Parlamentul „ar vota orice candidat pentru că nu vrea anticipate”, însă lipsește un nume de premier desemnat, concluzionând: „Doar țara nu primește un guvern legitim. Mai vedem la toamnă!”. Negocierile pentru guvern, din nou în impas Intervenția lui Traian Băsescu vine pe fondul prelungirii negocierilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru, după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre partidele fostei coaliții au ajuns din nou într-un punct mort, fără acord asupra viitorului premier. În acest context, PSD și-a oficializat susținerea pentru Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR susțin varianta europarlamentarului Siegfried Mureșan. Separat, Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat duminică, 28 iunie, că îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru, potrivit Adevărul . Miza: evitarea anticipatelor și lipsa unui guvern „legitim” În lipsa unor concesii între tabere, negocierile rămân blocate, iar președintele Nicușor Dan „pare să fi devenit parte a confruntării politice, în loc să arbitreze conflictul dintre partide”, conform unei analize publicate de Adevărul . În termeni politici, prelungirea interimatului menține incertitudinea asupra direcției guvernării și întârzie instalarea unui executiv cu mandat deplin. [...]
Criza din jurul votului pentru Guvernul Veștea a deschis o falie în AUR, cu efect direct asupra capacității partidului de a negocia și de a-și disciplina parlamentarii , potrivit G4Media . Conducerea AUR ar cere alegeri anticipate, în timp ce „mai mulți lideri importanți” ar susține o guvernare de facto cu PSD, pe fondul presiunilor descrise de publicație pentru votarea Executivului. În relatarea G4Media, ruptura se leagă de episodul din Parlament în care George Simion a avut un discurs despre „trădători”, după care parlamentarii AUR au ieșit din sală și au absentat de la vot, deși anterior ar fi existat semnale că partidul ar urma să susțină guvernul. Publicația notează că Simion l-a determinat pe Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan, să meargă la sediul AUR în seara votului. Negocieri contestate intern și acuzații privind „funcții” Omul de afaceri Mohammad Murad , deputat AUR de Constanța, a oferit cele mai multe detalii despre presupuse negocieri cu PSD și a susținut că i s-ar fi spus că ar urma să fie ministrul Economiei. Murad l-a acuzat pe Simion că „și-a schimbat decizia în ultimul moment” și a descris confuzie internă în dimineața votului, inclusiv mesaje potrivit cărora votul ar fi urmat să fie „la liber”. În același timp, Simion a negat public că AUR ar fi negociat funcții, afirmând că partidul nu a cerut „nici deconcentrate, nici ministere”. Gigi Becali, deputat AUR ales în 2024, a întărit afirmațiile lui Murad, potrivit relatării, și a spus că Simion i-ar fi promis președintelui Nicușor Dan că AUR va vota guvernul. Becali a votat Executivul Veștea și l-a criticat pe Simion după episodul din plen. Demisii și poziționări divergente: anticipate vs. susținerea guvernului Avocata Silvia Uscov și-a anunțat public demisia din AUR, invocând diferențe de valori. Înainte, ea scrisese că ar vota Guvernul Veștea, argumentând că un guvern minoritar ar crea o „tensiune” între Guvern și Parlament care ar forța negocierea și că „Bolojan și USR trec în opoziție”. G4Media mai arată că Anca Alexandrescu a dus o campanie pro-Guvernul Veștea și a criticat AUR pentru că nu a susținut Executivul, iar reacțiile din public au devenit ulterior critice la adresa postului Realitatea Plus și a moderatoarei. Conflictul cu Realitatea Plus: Călin Georgescu, scos din emisie până la scuze publice În același context, publicația descrie un schimb tensionat de replici în direct între Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, după ce aceasta a spus că l-a susținut pe Adrian Veștea. Ulterior, Realitatea Plus a publicat un mesaj în care anunță că nu îl va mai difuza pe Georgescu până când acesta nu își cere scuze public postului și telespectatorilor, asumând inclusiv riscul de a pierde audiență. „Din acest motiv, până în momentul în care domnul Călin Georgescu își va cere scuze public atât Realității PLUS, cât și telespectatorilor care urmăresc această televiziune, ne rezervăm dreptul de a nu mai participa și de a nu mai transmite evenimente dedicate exclusiv domniei sale.” Pentru AUR, miza imediată este una operațională: partidul pare prins între două direcții incompatibile — escaladarea spre anticipate, susținută de conducere, și o linie pragmatică de colaborare parlamentară cu PSD — într-un moment în care disciplina de vot și controlul mesajului public sunt deja contestate din interior. [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
Călin Georgescu a relansat un discurs cu acuzații economice și geopolitice la adresa conducerii statului , într-un interviu la Realitatea Plus, în care l-a numit pe premierul Ilie Bolojan „definiția antiromânismului” și a susținut că actualul model economic „a dărâmat România”, potrivit Adevărul . Georgescu a afirmat că Bolojan ar fi favorizat companii străine și ar fi început „vânzarea activelor proprietatea poporului român”, susținând, totodată, că ar fi „nenorocit economia românească”. În același registru, l-a indicat pe președintele Nicușor Dan drept „direct răspunzător” pentru situația politică și economică, pe motiv că l-a desemnat pe Bolojan premier (în contextul menționat de publicație, care amintește și un material separat despre desemnare). Critici la adresa modelului economic și a programelor de guvernare În interviu, Georgescu a spus că „modelul economic este greșit total” și că guvernele propuse în ultimele săptămâni ar continua aceeași direcție. El a descris acest model ca fiind bazat pe „exploatarea resurselor la sânge” și pe împrumuturi și a criticat faptul că programele de guvernare ar fi construite în jurul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și al programului european SAFE. Afirmații despre datorie și costul dobânzilor Tot în cadrul emisiunii, Georgescu a avansat cifre privind datoria publică și costul dobânzilor, susținând că datoria publică a României ar fi de 236 de miliarde de euro (aprox. 1.180 miliarde lei) și că statul ar plăti zilnic 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar dobândă. Aliniere la poziția Moscovei în disputa de la Cluj Pe zona de politică externă și simboluri, Georgescu a preluat public poziția Moscovei în scandalul de la Cluj-Napoca, după retragerea echipei ruse de gimnastică ritmică din competiție, în urma interdicției privind utilizarea drapelului și a imnului Federației Ruse. El a catalogat decizia autorităților locale drept „definiția slugărniciei absolute” și a susținut că o competiție sportivă a fost transformată într-o miză geopolitică. Teorii controversate despre istorie și alegeri În aceeași emisiune, Georgescu a legat evenimente politice recente de interpretări despre decembrie 1989, pe care l-a numit „lovitură de stat”, și a făcut o conexiune între avorturi și anularea alegerilor, susținând că România ar fi „pierdut peste 20 de milioane de suflete” și asociind această idee cu data de 6 decembrie 2024, pe care a numit-o „a doua lovitură de stat”. Materialul nu indică reacții ale celor vizați de acuzații (Ilie Bolojan, Nicușor Dan sau autoritățile locale din Cluj) la declarațiile lui Georgescu. [...]
