Știri
Știri din categoria Cripto

Parlamentarii din comisia economică a Parlamentului European cer Comisiei Europene să evalueze dacă DeFi, stakingul, împrumuturile cripto și NFT-urile ar trebui aduse sub reguli mai stricte, într-un demers care poate lărgi, în timp, aria de aplicare a reglementării MiCA, fără să o modifice imediat, potrivit Cointelegraph.
Recomandările apar într-un raport depus vineri pentru vot în plen și includ, pe lângă evaluarea unor activități cripto care nu sunt acoperite complet de MiCA, și obiective precum promovarea tokenizării în serviciile financiare și încurajarea stablecoin-urilor denominate în euro (monede digitale cu preț legat de o monedă tradițională).
Raportul este o rezoluție „din inițiativă proprie” a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON), redactată de europarlamentarul belgian Johan Van Overtveldt. Documentul urmează să ajungă la vot în plenul Parlamentului European, așteptat pe 7 iulie, conform articolului.
Dacă va fi adoptată, rezoluția devine poziția oficială a Parlamentului pe politica privind activele digitale, însă nu modifică MiCA și nu creează obligații legale noi pentru companii sau utilizatori.
Documentele procedurale sunt publice pe site-ul Parlamentului European, inclusiv raportul depus (European Parliament) și fișa de procedură (European Parliament).
Dincolo de semnalul politic, raportul cere explicit:
În paralel, Comisia Europeană derulează deja o revizuire a MiCA. Cointelegraph notează că, în mai, Comisia a lansat o consultare publică privind posibila extindere a cadrului către DeFi, staking, lending, NFT-uri și active financiare tokenizate, inclusiv redeschiderea discuției despre interdicția MiCA privind stablecoin-urile purtătoare de dobândă.
Articolul amintește și un reper operațional apropiat: perioada de tranziție a MiCA se încheie la 1 iulie, după care furnizorii de servicii cripto (CASP) trebuie, în general, să aibă autorizație pentru a continua să opereze în UE.
Raportul susține dezvoltarea stablecoin-urilor denominate în euro, argumentând că acestea ar putea completa depozitele bancare tokenizate și monedele digitale ale băncilor centrale pentru plăți „en-gros”, cu potențial de plăți transfrontaliere mai rapide și mai ieftine. În logica documentului, o adopție mai largă ar putea sprijini competitivitatea piețelor financiare din UE și rolul internațional al euro.
În același registru, ECON a susținut recent legislația pentru un euro digital, într-o abordare în care formele publice și private de bani digitali ar trebui să coexiste, nu să concureze, potrivit materialului.
Ce urmează: votul din plen din 7 iulie va arăta cât de puternic este mandatul politic pentru Comisie de a împinge, în etapa următoare, către reguli mai explicite pentru zonele cripto rămase în afara MiCA sau insuficient acoperite.
Recomandate

De la 1 iulie 2026, furnizorii cripto fără autorizație MiCA nu mai pot opera în UE , iar schimbarea poate afecta direct accesul la platforme și continuitatea serviciilor pentru aproximativ 600.000 de investitori români, potrivit Economedia . Miza este una operațională și de reglementare: perioada tranzitorie prevăzută de regulamentul european a expirat, iar furnizorii neautorizați trebuie să înceteze deservirea clienților din Uniune. Datele citate arată și dimensiunea pieței: la 31 martie 2026, numărul investitorilor români în criptomonede era aproape dublu față de numărul total de investitori la Bursa de Valori București (BVB), conform Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Ce se schimbă prin MiCA și cine supraveghează în România MiCA (Regulamentul UE privind piețele criptoactivelor) introduce un regim de autorizare pentru furnizorii de servicii de criptoactive (CASP). În România, Ordonanța de Urgență 10/2025 (în vigoare din 13 martie 2025) a transpus MiCA și a stabilit Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) drept autoritate principală de reglementare pentru CASP, potrivit explicațiilor Ioanei Chiper Zah, Managing Associate la Hategan Attorneys. Entitățile înregistrate la ONPCSB înainte de 30 decembrie 2024, în vechiul regim de notificare pre-MiCA, au putut continua să opereze sub reguli naționale până în iulie 2026, însă trebuiau deja să respecte standarde MiCA de guvernanță, prevenirea spălării banilor (AML) și securitate cibernetică. Ce riscă platformele fără autorizație și ce se poate întâmpla cu conturile clienților Potrivit Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), furnizorii care nu obțin autorizația MiCA trebuie să aibă pregătite planuri de încetare ordonată a activității („wind-down plans”). Acestea pot include: notificarea prealabilă a clienților; transferul criptoactivelor către un furnizor autorizat MiCA sau către un portofel „self-hosted” (portofel controlat direct de utilizator); închiderea pozițiilor ori a conturilor în condiții transparente. Prestarea de servicii cripto fără autorizație poate atrage ordine de încetare a activității, declarații publice privind încălcarea și amenzi administrative, pe lângă riscuri comerciale și reputaționale (inclusiv afectarea relațiilor cu partenerii bancari și instituționali). „Pașaportarea” și obligațiile de raportare în România Regimul de „pașaportare” permite unui furnizor autorizat într-un stat membru să presteze servicii în celelalte state UE fără autorizații separate. Platformele mari care operează deja în România folosesc acest mecanism; o platformă licențiată complet MiCA într-un stat membru precum Irlanda sau Luxemburg poate deservi clienți din România. Separat, toate platformele active cu utilizatori români, indiferent unde sunt licențiate, au obligația de a raporta anual tranzacțiile către ANAF. Pentru operatorii de terminale Crypto ATM, autorizarea ASF presupune și două avize tehnice suplimentare, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și de la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Ce recomandă ESMA investitorilor ESMA recomandă investitorilor să verifice dacă furnizorul este inclus în registrele oficiale relevante și să identifice exact entitatea juridică cu care contractează. Protecția MiCA se aplică entității autorizate din Uniune, nu automat tuturor societăților din același grup sau entităților din afara UE care operează sub aceeași marcă. [...]

Binance riscă să fie oprită din a oferi servicii în UE de la începutul lui iulie , dacă nu obține până la finalul lunii iunie licența cerută de noul cadru de reglementare MiCA, potrivit WinFuture . Miza este operațională: fără autorizare, cea mai mare bursă cripto din lume nu ar mai putea funcționa pe piața unică europeană. De ce contează: MiCA introduce un „prag” de conformare la 30 iunie Contextul este regulamentul european „Markets in Crypto-Assets” (MiCA), care creează un cadru unic pentru industria cripto în UE. Companiile trebuie să aibă o licență până la finalul lunii iunie pentru a-și putea continua ofertele transfrontaliere în interiorul Uniunii. Binance a depus cererea de autorizare la autoritatea de supraveghere financiară din Grecia, însă, potrivit a două persoane familiarizate cu procedura citate de Reuters , aceasta ar urma să nu fie aprobată. Ce s-ar întâmpla dacă licența este respinsă O respingere ar avea efect direct: fără licență MiCA, Binance nu ar mai avea voie să opereze în întregul spațiu al pieței unice europene de la începutul lunii iulie. Rămâne neclar, deocamdată, cum s-ar traduce acest lucru pentru clienții din Europa. Binance a transmis că vrea să susțină „o tranziție ordonată” și să reducă pe cât posibil eventualele perturbări pentru utilizatori. Poziția Binance și următorii pași Compania susține că îndeplinește cerințele noii reglementări și afirmă că a lucrat aproximativ 18 luni cu autoritățile relevante, plecând de la premisa că dosarul respectă cerințele. Binance mai spune că nu a primit o comunicare formală din partea autorității elene care să indice o evaluare contrară, în timp ce supraveghetorul grec nu a comentat procedura, invocând reguli de confidențialitate. Binance afirmă că are circa 300 de milioane de utilizatori la nivel global și spune că va publica informații suplimentare despre stadiul autorizării înainte de 30 iunie. Totodată, avertizează că întârzierile în aprobare ar putea împinge activități de tranzacționare către regiuni din afara UE. [...]

Comisia Europeană a reluat procedura de infringement împotriva României, cerând transpunerea unor modificări legislative legate de aplicarea Regulamentului MiCA, care stabilește cadrul UE pentru piețele criptoactivelor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: fără transpunere și fără norme naționale de sancțiuni administrative, aplicarea coerentă a noilor reguli pentru criptoactive rămâne incompletă. Comisia Europeană a decis să continue procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României și Poloniei. Motivul: cele două state nu au transpus modificările aduse celei de-a cincea Directive privind cerințele de capital ( Directiva 2013/36/UE ), modificări introduse prin Regulamentul UE 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA), și nu au comunicat normele privind sancțiunile administrative aplicabile în caz de încălcări. Ce legătură are MiCA și de ce contează pentru piața cripto MiCA vizează criptoactivele și serviciile/activitățile conexe care nu sunt reglementate de alte acte legislative ale UE privind serviciile financiare. Potrivit Comisiei, cadrul armonizat urmărește să sprijine inovarea și să permită un tratament proporțional pentru emitenții de criptoactive și furnizorii de servicii de criptoactive care vor să opereze transfrontalier, menținând totodată protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară. În practică, presiunea Comisiei indică faptul că România trebuie să închidă rapid partea de transpunere și să stabilească regimul de sancțiuni administrative, astfel încât regulile europene să poată fi aplicate efectiv. Termene depășite și pașii următori în procedură România și Polonia nu au notificat transpunerea modificărilor până la termenul-limită de 30 decembrie 2024, menționat în scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisia Europeană la 7 mai 2025. De asemenea, cele două state nu au finalizat punerea în aplicare a regulilor privind sancțiunile administrative până la 30 iunie 2025, termen prevăzut de MiCA. Comisia a trimis acum scrisori suplimentare de punere în întârziere, iar România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele. Dacă răspunsurile nu sunt considerate satisfăcătoare, Comisia poate trece la etapa următoare și poate emite avize motivate. [...]

Bitcoin a urcat la 81.034 dolari (aprox. 364.700 lei) pe fondul unui mix de tensiuni pe piața petrolului și revenirea randamentelor obligațiunilor SUA , mișcare care a declanșat lichidări rapide pe derivate și readuce în prim-plan nivelurile-cheie de rezistență pentru următorul pas al pieței, potrivit Cointelegraph . Creșterea a venit în jurul deschiderii de vineri a pieței de pe Wall Street, când BTC a câștigat 6% într-o singură zi, pe fondul îngrijorărilor legate de oferta de petrol, care au împins din nou în sus randamentele titlurilor de stat americane. Datele TradingView citate de publicație arată că perechea BTC/USD a „umplut” zone de lichiditate deasupra prețului spot, atingând un maxim local de 81.034 dolari pe Bitstamp. Efect imediat: lichidări de 250 mil. dolari pe poziții short Mișcarea rapidă a prețului a lovit un „cluster” de poziții short (pariuri pe scădere) plasate deasupra prețului spot. Conform datelor CoinGlass , lichidările cumulate pe poziții short, la nivelul întregii piețe cripto, au ajuns la aproape 250 milioane de dolari (aprox. 1,12 miliarde lei) în doar patru ore. Context macro: petrol volatil, IEA avertizează, randamentele SUA urcă În paralel, petrolul american WTI a coborât până la 94,8 dolari/baril (aprox. 426 lei), pentru ca apoi să revină și să se apropie de 98 dolari/baril (aprox. 441 lei) în sesiunea asiatică, potrivit graficelor citate. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat într-un raport de vineri că unele țări ar putea să nu aibă alternativă decât reducerea consumului, pe fondul constrângerilor de ofertă. IEA notează că, deși prețurile s-au temperat după vârfurile din aprilie (inclusiv prin eliberarea de stocuri de urgență), un scenariu cu livrări din Golf rămase limitate și cu scăderea rapidă a stocurilor comerciale ar putea impune „prețuri mai mari și reduceri suplimentare ale cererii” pentru a echilibra piața. În acest context, randamentele obligațiunilor SUA au urcat din nou: randamentul titlurilor americane pe 30 de ani a ajuns la 5,34% în ziua respectivă, în creștere cu 90 puncte de bază, conform datelor prezentate. Următorul prag pentru BTC: 82.000 dolari și „momentul de adevăr” Din perspectiva tehnică, traderul Rekt Capital a descris situația drept un „moment al adevărului” pentru tauri, indicând 82.000 de dolari (aprox. 369.000 lei) drept nivel-cheie de depășit. Un eșec ar putea însemna o „dublă respingere”, în linie cu dinamica observată la finalul revenirii din mijlocul lunii mai, potrivit analizei publicate pe X. Pe lanț (on-chain), Cointelegraph notează că Bitcoin a recuperat nivelul „True Market Mean” (costul mediu agregat al monedelor cumpărate pe piețele secundare), estimat la 76.660 dolari (aprox. 345.000 lei). Glassnode a transmis pe X că revenirea peste acest reper readuce prețul „într-un regim optimist”. În același timp, costul de achiziție (cost basis) pentru trezoreriile corporative în Bitcoin este indicat la 80.500 dolari (aprox. 362.000 lei), ceea ce face ca zona actuală de tranzacționare să fie una sensibilă pentru direcția pe termen scurt. [...]

Bitcoin a revenit peste 79.000 de dolari, pe fondul scăderii petrolului și al repoziționării piețelor înaintea deciziei Fed , potrivit Cointelegraph . Mișcarea vine după ce președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că războiul cu Iranul „s-ar putea apropia de final”, ceea ce a temperat cotațiile țițeiului și a susținut activele de risc. Bitcoin (BTC) a șters pierderile din weekend și a urcat cu aproximativ 3% în ziua deschiderii de luni a bursei de la New York, arată datele TradingView citate de publicație. În paralel, acțiunile americane au deschis inițial pe plus, dar ulterior au trecut pe roșu, pe fondul incertitudinilor legate de rutele-cheie de transport al petrolului din Orientul Mijlociu; indicele S&P 500 era în scădere cu 0,3% la momentul redactării. Petrolul rămâne peste 100 de dolari, dar reacționează la semnalele despre conflict Deși piața a reacționat la perspectiva unei detensionări, riscurile logistice au rămas în prim-plan. Cointelegraph notează că, pe lângă Strâmtoarea Hormuz, sunt menționate ca vulnerabile și conducta East-West a Arabiei Saudite, respectiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, pe măsură ce conflictul s-a extins dincolo de Iran. La momentul menționat în articol, țițeiul american WTI se menținea peste 100 de dolari/baril, iar Brent se tranzacționa la 105 dolari/baril. Ulterior, Trump a reiterat ideea unor prețuri mai mici la petrol și a sugerat din nou că finalul conflictului ar putea fi apropiat, ceea ce a dus la o scădere a cotațiilor. Piața pariază pe o majorare a dobânzii, iar „nuanța” comunicării Fed devine decisivă În același timp, a crescut semnificativ probabilitatea anticipată de piață pentru o majorare a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază: instrumentul FedWatch al CME Group indica 92,7%, față de 59,4% cu o săptămână înainte. Piețele indicau pentru ședința din 16 septembrie un interval de 3,75%–4% după decizie. QCP Capital a avertizat că un petrol ridicat pentru mai mult timp poate influența direct politica financiară a SUA, prin efectul asupra costurilor de transport și logistică și, implicit, asupra așteptărilor de inflație — ceea ce ar putea limita capacitatea Rezervei Federale de a „pauza” înăsprirea monetară chiar dacă economia încetinește. În opinia QCP, activele de risc au „înghițit” deja scenariul unei majorări de 0,25 puncte procentuale, astfel că volatilitatea ar putea rămâne redusă; mai importantă devine formularea mesajului Fed despre pașii următori, nu decizia în sine. Nivel tehnic urmărit: media exponențială pe 50 de săptămâni Pe partea tehnică, Bitcoin a revenit peste media mobilă exponențială (EMA) de 50 de săptămâni, situată la 77.430 de dolari, după ce închisese lumânarea săptămânală sub acest reper. Publicația amintește că acest nivel este considerat un suport important pe care cumpărătorii încearcă să-l recâștige în contextul unei reveniri de tip „bull market”. Ce urmăresc investitorii în continuare Pentru piețe, combinația dintre evoluția conflictului din Orientul Mijlociu (cu impact direct în petrol) și comunicarea Rezervei Federale rămâne principalul factor de direcție pe termen scurt, în condițiile în care așteptările de dobândă s-au întărit, iar Bitcoin reacționează ca activ de risc la schimbarea percepției privind inflația și costul banilor. [...]

Rusia extinde interdicția mineritului de criptomonede la Moscova și în regiunea Moscovei până la finalul lui 2032 , o decizie care mută presiunea de reglementare direct asupra celei mai mari piețe de infrastructură digitală din țară, pe fondul îngrijorărilor legate de alimentarea cu energie, potrivit Cointelegraph . Interdicția urmează să intre în vigoare la 15 august 2026 și să rămână aplicabilă până la 31 decembrie 2032. Măsura este introdusă prin Rezoluția nr. 936, semnată de premierul Mihail Mișustin la 25 iulie 2026, care modifică un ordin anterior privind restricțiile de minerit emis în decembrie 2024, conform documentelor publicate pe Pravo.ru. Ce zone intră pe lista restricțiilor Actualizarea adaugă pe lista zonelor restricționate: Moscova; regiunea Moscovei; mai multe teritorii din regiunea Kursk, inclusiv opt districte municipale și orașul Lgov. Publicația notează că extinderea vizează zone unde autoritățile invocă probleme legate de disponibilitatea energiei electrice. Context: restricții deja în derulare în alte regiuni Decizia pentru Moscova vine peste restricții introduse anterior în mai multe regiuni ruse, inclusiv în părți din Buriatia și Ținutul Zabaikalsk, unde interdicția este programată să se aplice între 1 aprilie 2026 și 15 martie 2031. De ce contează: presiunea pe rețeaua electrică și pe centrele de date Motivul invocat pentru extinderea interdicției este creșterea cererii de electricitate. Ministerul Energiei din regiunea Moscovei a susținut anterior că o interdicție a mineritului este necesară în acest context, potrivit agenției TASS . În estimarea ministerului, Moscova și regiunea Moscovei au 65 de centre de date conectate la rețeaua electrică, cu o capacitate cumulată de 734 megawați (MW), dintre care 19 centre de date în regiunea Moscovei, cu 233 MW. Ce urmează Conform calendarului din material, interdicția ar urma să se aplice din 15 august 2026 și să rămână în vigoare până la finalul lui 2032, extinzând aria geografică a restricțiilor în jurul celui mai important hub economic al Rusiei. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre modul de aplicare sau despre eventuale excepții. [...]