Știri
Știri din categoria Cripto
Parlamentarii din comisia economică a Parlamentului European cer Comisiei Europene să evalueze dacă DeFi, stakingul, împrumuturile cripto și NFT-urile ar trebui aduse sub reguli mai stricte, într-un demers care poate lărgi, în timp, aria de aplicare a reglementării MiCA, fără să o modifice imediat, potrivit Cointelegraph.
Recomandările apar într-un raport depus vineri pentru vot în plen și includ, pe lângă evaluarea unor activități cripto care nu sunt acoperite complet de MiCA, și obiective precum promovarea tokenizării în serviciile financiare și încurajarea stablecoin-urilor denominate în euro (monede digitale cu preț legat de o monedă tradițională).
Raportul este o rezoluție „din inițiativă proprie” a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON), redactată de europarlamentarul belgian Johan Van Overtveldt. Documentul urmează să ajungă la vot în plenul Parlamentului European, așteptat pe 7 iulie, conform articolului.
Dacă va fi adoptată, rezoluția devine poziția oficială a Parlamentului pe politica privind activele digitale, însă nu modifică MiCA și nu creează obligații legale noi pentru companii sau utilizatori.
Documentele procedurale sunt publice pe site-ul Parlamentului European, inclusiv raportul depus (European Parliament) și fișa de procedură (European Parliament).
Dincolo de semnalul politic, raportul cere explicit:
În paralel, Comisia Europeană derulează deja o revizuire a MiCA. Cointelegraph notează că, în mai, Comisia a lansat o consultare publică privind posibila extindere a cadrului către DeFi, staking, lending, NFT-uri și active financiare tokenizate, inclusiv redeschiderea discuției despre interdicția MiCA privind stablecoin-urile purtătoare de dobândă.
Articolul amintește și un reper operațional apropiat: perioada de tranziție a MiCA se încheie la 1 iulie, după care furnizorii de servicii cripto (CASP) trebuie, în general, să aibă autorizație pentru a continua să opereze în UE.
Raportul susține dezvoltarea stablecoin-urilor denominate în euro, argumentând că acestea ar putea completa depozitele bancare tokenizate și monedele digitale ale băncilor centrale pentru plăți „en-gros”, cu potențial de plăți transfrontaliere mai rapide și mai ieftine. În logica documentului, o adopție mai largă ar putea sprijini competitivitatea piețelor financiare din UE și rolul internațional al euro.
În același registru, ECON a susținut recent legislația pentru un euro digital, într-o abordare în care formele publice și private de bani digitali ar trebui să coexiste, nu să concureze, potrivit materialului.
Ce urmează: votul din plen din 7 iulie va arăta cât de puternic este mandatul politic pentru Comisie de a împinge, în etapa următoare, către reguli mai explicite pentru zonele cripto rămase în afara MiCA sau insuficient acoperite.
Recomandate
Binance riscă să fie oprită din a oferi servicii în UE de la începutul lui iulie , dacă nu obține până la finalul lunii iunie licența cerută de noul cadru de reglementare MiCA, potrivit WinFuture . Miza este operațională: fără autorizare, cea mai mare bursă cripto din lume nu ar mai putea funcționa pe piața unică europeană. De ce contează: MiCA introduce un „prag” de conformare la 30 iunie Contextul este regulamentul european „Markets in Crypto-Assets” (MiCA), care creează un cadru unic pentru industria cripto în UE. Companiile trebuie să aibă o licență până la finalul lunii iunie pentru a-și putea continua ofertele transfrontaliere în interiorul Uniunii. Binance a depus cererea de autorizare la autoritatea de supraveghere financiară din Grecia, însă, potrivit a două persoane familiarizate cu procedura citate de Reuters , aceasta ar urma să nu fie aprobată. Ce s-ar întâmpla dacă licența este respinsă O respingere ar avea efect direct: fără licență MiCA, Binance nu ar mai avea voie să opereze în întregul spațiu al pieței unice europene de la începutul lunii iulie. Rămâne neclar, deocamdată, cum s-ar traduce acest lucru pentru clienții din Europa. Binance a transmis că vrea să susțină „o tranziție ordonată” și să reducă pe cât posibil eventualele perturbări pentru utilizatori. Poziția Binance și următorii pași Compania susține că îndeplinește cerințele noii reglementări și afirmă că a lucrat aproximativ 18 luni cu autoritățile relevante, plecând de la premisa că dosarul respectă cerințele. Binance mai spune că nu a primit o comunicare formală din partea autorității elene care să indice o evaluare contrară, în timp ce supraveghetorul grec nu a comentat procedura, invocând reguli de confidențialitate. Binance afirmă că are circa 300 de milioane de utilizatori la nivel global și spune că va publica informații suplimentare despre stadiul autorizării înainte de 30 iunie. Totodată, avertizează că întârzierile în aprobare ar putea împinge activități de tranzacționare către regiuni din afara UE. [...]
Comisia Europeană a reluat procedura de infringement împotriva României, cerând transpunerea unor modificări legislative legate de aplicarea Regulamentului MiCA, care stabilește cadrul UE pentru piețele criptoactivelor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: fără transpunere și fără norme naționale de sancțiuni administrative, aplicarea coerentă a noilor reguli pentru criptoactive rămâne incompletă. Comisia Europeană a decis să continue procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României și Poloniei. Motivul: cele două state nu au transpus modificările aduse celei de-a cincea Directive privind cerințele de capital ( Directiva 2013/36/UE ), modificări introduse prin Regulamentul UE 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA), și nu au comunicat normele privind sancțiunile administrative aplicabile în caz de încălcări. Ce legătură are MiCA și de ce contează pentru piața cripto MiCA vizează criptoactivele și serviciile/activitățile conexe care nu sunt reglementate de alte acte legislative ale UE privind serviciile financiare. Potrivit Comisiei, cadrul armonizat urmărește să sprijine inovarea și să permită un tratament proporțional pentru emitenții de criptoactive și furnizorii de servicii de criptoactive care vor să opereze transfrontalier, menținând totodată protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară. În practică, presiunea Comisiei indică faptul că România trebuie să închidă rapid partea de transpunere și să stabilească regimul de sancțiuni administrative, astfel încât regulile europene să poată fi aplicate efectiv. Termene depășite și pașii următori în procedură România și Polonia nu au notificat transpunerea modificărilor până la termenul-limită de 30 decembrie 2024, menționat în scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisia Europeană la 7 mai 2025. De asemenea, cele două state nu au finalizat punerea în aplicare a regulilor privind sancțiunile administrative până la 30 iunie 2025, termen prevăzut de MiCA. Comisia a trimis acum scrisori suplimentare de punere în întârziere, iar România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele. Dacă răspunsurile nu sunt considerate satisfăcătoare, Comisia poate trece la etapa următoare și poate emite avize motivate. [...]
O fermă clandestină de minare a criptomonedelor a generat un consum de energie de circa 7 milioane de lei în nouă luni , deși la adresa verificată nu era declarată activitate economică, potrivit Mediafax . Cazul, descoperit de inspectorii ANAF Antifraudă într-o clădire dezafectată din Satu Mare, indică un risc fiscal major asociat operațiunilor de „minare” (producere de active digitale prin procesare informatică intensivă) desfășurate în afara evidențelor contabile. Ce a găsit ANAF Antifraudă la fața locului Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat o locație în care se desfășura „în mod sistematic și nedeclarat” activitate de minare a criptomonedelor, cu sute de echipamente specializate care funcționau permanent și produceau un consum ridicat de electricitate. Controlul a fost declanșat, conform ANAF, după „analize complexe de risc” și verificări operative care au arătat neconcordanțe între activitatea reală și datele declarate autorităților fiscale. De ce contează: consum industrial, fără venituri declarate ANAF indică drept element central faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a avut un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, „specific unei activități economice de amploare”, însă fără activități economice raportate și fără venituri declarate. „Un element deosebit de relevant constatat de inspectori îl reprezintă faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a înregistrat un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, specific unei activități economice de amploare. Cu toate acestea, nu au fost raportate activități economice și nu au fost declarate niciun fel de venituri (...).” Instituția mai arată că operațiunea era organizată pentru funcționare continuă, cu echipamente de procesare, sisteme de răcire și instalații electrice dimensionate pentru consumuri ridicate, similare celor industriale. Confiscări și posibil dosar penal Inspectorii ANAF Antifraudă au confiscat infrastructura folosită pentru producerea activelor digitale: 407 echipamente de minare, cu o valoare estimată de peste 2 milioane de lei. În paralel, ANAF spune că desfășoară verificări pentru stabilirea veniturilor nedeclarate și a obligațiilor fiscale sustrase de la plată. În funcție de concluziile controlului, pot fi dispuse măsuri legale, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală, dacă sunt întrunite condițiile unei infracțiuni. „Economia digitală nu reprezintă o zonă fără reguli fiscale. Veniturile generate din exploatarea activelor virtuale sunt supuse obligațiilor de declarare și fiscalizare ca orice altă activitate economică.” [...]
Regulatorii americani conturează reguli AML pentru emitenții de stablecoin-uri, dar fără să ceară verificarea identității pentru utilizatorii din piața secundară , potrivit unei analize Gizmodo . Propunerea ar obliga emitenții să aplice verificări de tip bancar doar pentru clienții direcți (cei care cumpără sau răscumpără stablecoin-uri de la emitent), lăsând însă transferurile „peer-to-peer” (între utilizatori) să funcționeze în continuare fără colectarea de date personale de către emitent. Documentul este, deocamdată, în faza de „request for comment” (cerere de comentarii publice), nu o regulă finală. Propunerea vine de la un grup comun de autorități federale, inclusiv FinCEN , OCC, Federal Reserve Board, FDIC și National Credit Union Administration, și urmărește implementarea cerințelor din GENIUS Act : emitenții de „permitted payment stablecoins” ar urma tratați ca instituții financiare în sensul Bank Secrecy Act și să mențină un program eficient de identificare a clienților (Customer Identification Program – CIP). Ce se schimbă pentru emitenți și ce rămâne la fel pentru utilizatori În termeni practici, autoritățile fac o separație explicită între: piața primară : emitentul emite sau răscumpără stablecoin-uri direct pentru un client; aici ar fi obligatorii verificările de identitate; piața secundară : tokenurile circulă între alte părți, iar emitentul nu este implicat direct (în afară de funcționarea contractului inteligent asociat); aici, propunerea indică faptul că emitentul nu ar trebui să fie obligat să identifice fiecare utilizator . Regulatorii argumentează că extinderea obligației CIP la fiecare transfer ar însemna, în esență, o obligație globală de colectare și verificare a identității tuturor utilizatorilor, lucru pe care îl consideră „aproape imposibil” de implementat și care „ar putea paraliza industria”, potrivit textului citat în analiză. De ce contează: un compromis de reglementare care păstrează funcționarea actuală Miza este una de reglementare și de model operațional: propunerea sugerează că autoritățile încearcă să „închidă” stablecoin-urile într-un cadru apropiat de cel bancar (AML și identificare la intrare/ieșire), fără să rupă mecanismul de circulație al tokenurilor pe blockchain, unde transferurile între utilizatori sunt o funcție de bază. Gizmodo notează că, deși verificarea universală în piața secundară ar fi disruptivă, nu ar fi neapărat imposibil de impus dacă autoritățile ar decide asta în viitor – de exemplu prin „whitelisting” de adrese (permiterea transferurilor doar către portofele care au trecut controale AML/KYC). Semnalul important, în forma actuală, este că regulatorii nu aleg această rută acum . Presiune din partea băncilor și semnale de posibilă extindere spre piața secundară În fereastra de comentarii de 60 de zile, este posibil ca băncile tradiționale să ceară reguli mai dure, pe fondul diferențelor de conformare dintre sistemul bancar și stablecoin-uri. În acest context, Gizmodo îl citează pe guvernatorul Rezervei Federale Michael S. Barr , care își exprimă îngrijorarea că cadrul GENIUS Act „nu face suficient” pentru a aborda riscurile de finanțare ilicită prin tranzacții din piața secundară și spune că va analiza comentariile privind eventuala extindere a unor părți din regula CIP către activitatea din piața secundară. Context: transparență pe blockchain și controlul emitenților asupra tokenurilor Analiza mai arată că, deși transferurile pot fi pseudonime (adresele nu sunt automat legate de identități civile de către emitent), rețelele publice sunt transparente, iar firmele de analiză blockchain pot corela portofele cu persoane sau instituții; în plus, activitatea este concentrată în jurul burselor centralizate și custozilor reglementați, care colectează deja date despre utilizatori. În paralel, stablecoin-urile nu sunt „necontrolabile” din perspectiva emitenților: aceștia pot îngheța sau lista neagră fonduri. Ca exemplu, este menționat cazul în care Tether a înghețat 344 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) legați de Iran, la solicitarea guvernului SUA. Ce urmează Pe termen scurt, propunerea intră în consultare publică, iar direcția finală va depinde de comentariile primite și de modul în care autoritățile vor decide să aplice cerințele GENIUS Act. Punctul sensibil rămâne dacă, și în ce formă, obligațiile de identificare ar putea fi împinse mai departe spre tranzacțiile din piața secundară. [...]
Polymarket ar fi plătit creatori pentru clipuri înșelătoare cu pariuri și câștiguri „mari”, un risc direct pentru încrederea în piețele de predicție și pentru modul în care utilizatorii evaluează „dovezile” virale din social media, potrivit The Verge , care citează o investigație The Wall Street Journal . Investigația The Wall Street Journal susține că Polymarket a plătit persoane să se filmeze în timp ce plasează pariuri false și să posteze apoi reacții la câștiguri tot false. WSJ spune că a identificat peste 1.100 de clipuri înșelătoare și a discutat cu creatori care, deși nu au menționat în mod explicit în videoclipuri acest lucru, au confirmat că au fost plătiți de companie pentru a le produce. Ce arată verificările WSJ și de ce contează economic Potrivit aceleiași investigații, niciunul dintre pariurile din cele peste 1.100 de clipuri analizate nu ar fi fost real. În 118 dintre videoclipuri, creatorii apar reacționând la pariuri câștigătoare care, cumulat, ar totaliza aproape 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei). În realitate, susține WSJ, acele pariuri ar fi pierdut 166.000 de dolari (aprox. 760.000 lei). Miza pentru platforme de tip „prediction markets” (piețe de predicție) este una operațională și comercială: astfel de clipuri pot influența percepția publică asupra ușurinței de a câștiga și pot atrage utilizatori pe baza unor rezultate fabricate, ceea ce erodează încrederea în produs și în integritatea pieței. Indicii de fals și reacția după întrebările jurnaliștilor WSJ notează că unele clipuri par convingătoare la prima vedere, dar includ semne subtile de fraudă. Un exemplu menționat este un videoclip în care apare accesarea „poiymarket.com”, nu polymarket.com. După ce WSJ a început să adreseze întrebări, „mulți creatori” și-ar fi șters videoclipurile de pe conturi, iar Polymarket ar fi închis site-uri precum „poiymarket”, folosite în schemă, potrivit investigației citate de The Verge. [...]
Bitcoin ar putea coborî sub 24.000 de dolari (aprox. 110.000 lei) în 2026 dacă acțiunile americane se prăbușesc cu peste 50% , un scenariu care ar amplifica vânzările pe piața cripto, potrivit unei analize citate de Cointelegraph . Miza pentru investitori este legătura tot mai strânsă dintre Bitcoin și episoadele de stres din piețele tradiționale, când activele considerate riscante tind să fie reduse rapid din portofolii. Ținta „worst case”: 23.980 dolari, pe un suport tehnic pe termen lung Analistul tehnic Jesse Olson estimează că Bitcoin (BTC) ar putea ajunge la 23.980 dolari într-un „sell-off” macro sever, în care piața de acțiuni din SUA scade cu peste 50%. El își bazează scenariul pe un grafic pe două săptămâni și pe o linie de suport derivată dintr-un indicator propriu de tip VWAP (preț mediu ponderat cu volumul), ancorat, potrivit interpretării sale, de la minimul pieței „bear” din 2022. În acest cadru, o corecție majoră pe bursă ar putea forța investitorii să reducă expunerea pe cripto, ceea ce ar transforma zona 23.980 dolari într-un nivel-cheie de urmărit pe partea de scădere. Contextul macro invocat: „bulă” pe AI și avertismente de recesiune Olson își leagă scenariul de semnale de stres deja discutate de observatori ai pieței. În material sunt menționate: Jeremy Grantham (GMO), care descrie boom-ul actual din zona AI drept o bulă speculativă; Michael Burry, care compară raliul curent cu fazele finale ale maniei „dot-com”; economistul Gary Shilling, care avertizează că o recesiune în SUA este „aproape inevitabilă” până la final de an și vede riscul unei scăderi a acțiunilor de 20%–30%. Semnale de „de-risking”: premium negativ pe Coinbase și ieșiri din ETF-uri Pe lângă ipoteza de șoc pe bursă, articolul indică o cerere instituțională slabă pentru Bitcoin în 2026, sugerată de doi indicatori: Coinbase Premium Index (diferența de preț BTC între Coinbase și Binance) a rămas în mare parte negativ în 2026, ceea ce este interpretat ca apetit redus al cumpărătorilor instituționali din SUA sau presiune mai mare la vânzare pe Coinbase. ETF-urile spot pe Bitcoin din SUA au înregistrat, din mai, ieșiri nete de 4,68 miliarde dolari (aprox. 21,5 miliarde lei), potrivit datelor SoSoValue , semn al unei cereri mai slabe din partea investitorilor profesioniști și a altor cumpărători de ETF-uri. Analistul on-chain Darkfost (asociat CryptoQuant) descrie comportamentul acestor investitori ca fiind dominat de managementul riscului și de nevoia de „confirmare” înainte de a crește expunerea, nu de încercarea de a prinde un minim de piață. Ce urmărește piața mai departe În trecut, mai mulți analiști, inclusiv Alex Thorn (Galaxy Digital) și traderul cunoscut ca „Crypto Kid”, au indicat posibilitatea unei scăderi sub 30.000 de dolari în cazul unui șoc pe piața de acțiuni. În logica articolului, combinația dintre un posibil declin sever al burselor și semnalele de retragere a capitalului instituțional ar putea pune presiune suplimentară pe Bitcoin, cu zona 23.980–24.000 de dolari drept reper de risc în scenariul negativ. [...]
