Știri
Consiliul Concurenței spune că investigația pe ROBOR nu are încă o decizie finală , iar următoarea etapă – audierea băncilor – poate schimba concluziile și eventualele sancțiuni, potrivit Economica . Mesajul vine după critici publice legate de raportul investigației și pe fondul dezbaterii despre impactul unei astfel de decizii asupra finanțării în economie. Ce transmite Consiliul Concurenței și de ce contează procedural Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, afirmă că raportul investigației „a generat deja numeroase dezbateri și speculații”, însă autoritatea „nu are încă o astfel de decizie finală” și nu consideră „obișnuit, și nici util” să discute public o propunere de decizie înainte de finalizarea procedurii. „Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare.” Miza imediată pentru bănci este că dosarul intră într-o fază în care argumentele lor vor fi ascultate formal, iar Consiliul susține că va ține cont de acestea înainte de verdict. Pentru piață, mesajul este că rezultatul nu este „bătut în cuie”, chiar dacă investigația este descrisă ca importantă „din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni”. Ce investighează, concret, autoritatea Consiliul Concurenței precizează că investigația nu vizează cadrul de reglementare al ROBOR, ci „comportamentul băncilor”, pe suspiciunea că acestea „nu ar cota independent” în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilește indicele). În poziția instituției, independența cotațiilor este esențială pentru relevanța ROBOR și este cerută nu doar de regulile de concurență, ci și de normele bancare. Posibile sancțiuni și ce urmează după decizie Chirițoiu arată că legislația românească de concurență este armonizată cu cea europeană și amintește că investigații similare privind indicatori financiari au existat în mai multe state europene și în SUA, unele finalizate cu sancțiuni „semnificative”. În cazul României, dacă se vor impune amenzi, acestea ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Totodată, instituția indică traseul de contestare: părțile nemulțumite se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contextul presiunii publice Înaintea reacției Consiliului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că autoritatea „nu înțelege clar sensul ROBOR” și funcționarea sistemului bancar, iar Dan Șucu (Concordia) a avertizat asupra riscului de blocaje de finanțare dacă nu se iau „deciziile corecte”, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica a relatat separat despre aceste poziții în articolele: mesajul lui Mugur Isărescu despre ROBOR și IRCC și reacția lui Dan Șucu . [...]
