Angajaţii SALROM acuză castorii de inundaţiile de la Salina Praid - Ministrul Economiei denunţă neasumarea responsabilităţii de către conducerea companiei

Ministrul Economiei cere consecințe în conducerea SALROM după dezastrul de la Salina Praid , pe fondul acuzațiilor că reprezentanți ai companiei au încercat să paseze responsabilitatea, invocând inclusiv „castorii”, potrivit Digi24 . Deputatul USR Adrian Giurgiu a relatat că, la discuțiile din Comisia de Mediu a Camerei Deputaților despre dezastrul de la Salina Praid, SALROM ar fi trimis pe Zoom două persoane care „nu aveau în atribuții strict Salina Praid” și care ar fi pus situația pe seama castorilor. În aceeași intervenție, Giurgiu a acuzat un nivel ridicat de „iresponsabilitate” și „batjocură”, susținând că unii dintre cei implicați sunt plătiți „cu salarii foarte mari” din bani publici. „După ce a intrat toată comisia în şedinţă şi i-am aşteptat, au trimis pe Zoom alte persoane (...) şi au început să dea vina pe castori.” Impact operațional: turismul de la Praid, în mare parte închis Giurgiu a spus că „peste 90% din activitățile de la Praid” care aveau legătură cu turismul s-au închis, în contextul în care salina a fost distrusă de inundații. Salina Praid a fost grav afectată de inundații provocate de râul Corund, începând cu vara anului 2025, iar în zonă a fost declarată stare de alertă. Presiune pe guvernanță: „trebuie să existe consecințe” Ministrul Economiei, Irineu Darău, a calificat SALROM drept „un exemplu de neasumare a consecințelor” și a afirmat că „cineva din conducere trebuie să plătească” pentru ce s-a întâmplat la Praid. El a mai spus că, relativ recent, au fost făcute înlocuiri în Consiliul de Administrație, în încercarea de a impune responsabilizare. „Din păcate, cred că SALROM este un exemplu de neasumare a consecinţelor celor care conduc acolo. Şi încă o dată, prin toate mijloacele legale, cred că trebuie să existe consecinţe.” În declarațiile sale, ministrul a indicat și o problemă de fond legată de răspunderea managerială, menționând existența unor „contracte în beton” care ar face dificilă tragerea la răspundere a directorilor, chiar și atunci când rezultatele sunt contestate. [...]