Știri
Știri din categoria Externe

Escaladarea din Orientul Mijlociu începe să apese direct pe economia Germaniei , iar Berlinul avertizează că războiul cu Iranul „ne costă foarte mulți bani”, în condițiile în care riscurile asupra fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz rămân ridicate. Declarațiile îi aparțin cancelarului Friedrich Merz și sunt relatate de G4Media , care citează dpa via Agerpres. Merz a spus, în timpul unei vizite la o instituție de învățământ din Marsberg (regiunea Sauerland, nord-vestul Germaniei), că războiul „împotriva Iranului” are „un efect direct asupra rezultatelor noastre economice”. În același context, cancelarul a apreciat că Statele Unite sunt „umilite” de Iran și că conflictul nu se va încheia probabil curând. De ce contează: costuri economice și risc pe lanțul energetic În evaluarea șefului guvernului de la Berlin, dificultatea majoră este lipsa unei strategii de ieșire din conflict, cu referiri la precedente precum Afganistan și Irak. Merz a susținut că SUA ar fi intrat „fără nicio strategie”, ceea ce ar face mai greu de închis ostilitățile, mai ales în condițiile în care iranienii „negociază foarte abil – sau pur și simplu nu negociază”. Miza operațională: Strâmtoarea Ormuz și oferta Germaniei Berlinul își menține oferta de a desfășura nave de deminare pentru a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală pentru tranzitul petrolului. Merz a precizat însă că o condiție prealabilă este încetarea luptelor. În lipsa unei detensionări, mesajul cancelarului indică faptul că Germania se pregătește pentru un conflict prelungit, cu efecte economice negative și cu presiune suplimentară pe securitatea energetică europeană. [...]

China își temperează retorica externă, dar își păstrează pârghiile de presiune , într-o repoziționare calculată înaintea unui summit amânat între Xi Jinping și Donald Trump, potrivit Focus . Miza, în lectura publicației, este una de putere: Beijingul încearcă să pară „ancoră de stabilitate” într-o ordine internațională mai volatilă, fără să facă concesii de fond. Schimbarea de ton vine pe fondul pregătirilor pentru un summit SUA–China, mutat la mijlocul lunii mai, pe care Trump l-ar fi dorit insistent, în ideea unui „big deal” ușor de vândut politic în plan intern. În același timp, Beijingul „nu are motive să se grăbească”, iar această asimetrie de urgență îi oferă Chinei spațiu de manevră. De la „diplomația lupilor războinici” la „moderație controlată” Focus descrie drept „încheiată, cel puțin temporar” faza așa-numitei „diplomații a lupilor războinici” – stilul agresiv și adesea amenințător asociat unor diplomați chinezi, vizibil mai ales în social media și în apariții internaționale. Publicația amintește exemple precum insinuarea că armata americană ar fi adus coronavirusul la Wuhan sau afirmații potrivit cărora democrațiile occidentale ar fi „falimentare moral”. Noua linie este prezentată ca o „strategie a moderației controlate”: China își reduce intensitatea retoricii și se arată mai „dialogală”, însă fără să-și relaxeze obiectivele. Mesajul central: schimbarea este una de tactică, nu de direcție. Taiwan: canale informale și presiune diplomatică în paralel Un exemplu invocat este abordarea față de Taiwan. Xi Jinping a primit recent lidera opoziției taiwaneze din Kuomintang (KMT) , Cheng Li-wun, pentru a testa forme posibile de cooperare dacă partidul, descris ca pro-chinez, ar câștiga alegerile viitoare. În interpretarea Focus, Beijingul păstrează oficial doctrina „o singură Chină”, dar deschide canale informale pentru a întări alternative politice pe insulă. În paralel, presiunea rămâne vizibilă pe frontul diplomatic. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a fost nevoit să anuleze o vizită în Eswatini după ce Seychelles, Mauritius și Madagascar ar fi retras permisiunile de survol „după presiuni intense” și constrângeri economice din partea Chinei, potrivit unui oficial taiwanez citat de publicație. Beijingul a respins acuzațiile de constrângere și a lăudat cele trei state. Focus notează că acesta ar fi primul caz cunoscut public în care un președinte taiwanez își anulează o deplasare din cauza retragerii permisiunilor de zbor. Eswatini este prezentat ca unul dintre cele 12 state care mai au relații oficiale cu Taiwanul și singurul din Africa, iar Beijingul ar lucra activ pentru reducerea acestui număr. Ce urmează: summitul, ca test al raportului de forțe În această cheie, întâlnirea Xi–Trump este descrisă mai degrabă ca un „test” pentru o nouă ordine globală decât ca un dialog „de la egal la egal”. Dacă situația politică și economică a SUA se deteriorează, Focus sugerează că Xi ar putea profita pentru a „strânge șurubul”, formulând cereri precise, în timp ce Washingtonul ar avea puține instrumente pentru a forța Beijingul să accepte agenda lui Trump. Concluzia publicației este că dispariția temporară a „lupilor războinici” nu înseamnă o Chină mai „blândă”, ci o adaptare: retorica se schimbă, însă obiectivele și presiunea rămân. [...]