Știri
Știri din categoria Externe

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul , pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International . Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie. În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide. Tot mai multe avertismente internaționale Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei , care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune. Diplomație sub presiune Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ ia în considerare ” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”. În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune. [...]

Volodimir Zelenski avertizează că noile negocieri cu Rusia nu trebuie să fie „o oportunitate irosită” , în timp ce Kievul încearcă să obțină rezultate concrete în următoarea rundă de discuții trilaterale cu SUA și Moscova. Declarațiile au fost relatate de Reuters și alte publicații internaționale. Președintele ucrainean a discutat sâmbătă la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a coordona pozițiile înaintea noii întâlniri. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că opiniile lor „coincid” în privința unor chestiuni diplomatice cheie și a subliniat importanța sprijinului continuu prin programul NATO de achiziții prioritare pentru Ucraina. „Nu trebuie să fie un impas” În discursul său de seară, liderul de la Kiev a adoptat un ton mai ferm, afirmând că următoarea rundă „nu trebuie să fie o oportunitate irosită” . El a acuzat Moscova că a blocat progresele la Geneva, unde ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17–18 februarie, s-a încheiat fără un progres politic major, după doar două ore de discuții în a doua zi, potrivit The Guardian . Zelenski a declarat că partea americană a constatat clar că Rusia a fost responsabilă pentru lipsa rezultatelor semnificative. El a precizat că a discutat pregătirile cu Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, și i-a cerut să intensifice contactele cu partenerii din Orientul Mijlociu și Turcia. Divergențe majore pe plan politic Deși discuțiile au adus progrese limitate în domeniul militar, inclusiv privind monitorizarea unui eventual armistițiu de către SUA, negocierile politice au rămas blocate din cauza insistenței Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas, cerere respinsă categoric de Kiev. Zelenski a anunțat că pozițiile Ucrainei pentru următoarea întâlnire sunt deja pregătite și că prioritățile delegației au fost stabilite. O nouă rundă ar putea avea loc înainte de finalul lunii februarie, Geneva fiind din nou luată în calcul ca locație. În paralel, Ucraina solicită sprijin financiar suplimentar pentru apărarea aeriană, în contextul atacurilor aeriene continue. Programul comun SUA–NATO pentru înzestrare militară a furnizat deja miliarde de dolari în echipamente, însă Kievul estimează că va avea nevoie de finanțări suplimentare până în 2026. În timp ce războiul se apropie de al patrulea an, presiunea asupra negocierilor crește, iar miza pentru Kiev rămâne obținerea unor garanții de securitate clare și evitarea unui nou blocaj diplomatic. [...]