Știri
Știri din categoria Externe
Evacuarea întârziată a lui Donald Trump a complicat intervenția Secret Service în timpul atacului armat de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, după ce președintele a refuzat inițial să părăsească sala pentru a înțelege „ce se petrece”, potrivit relatării din Adevărul.
Incidentul a avut loc sâmbătă seară, 25 aprilie, la Hotelul Washington Hilton, unde focuri de armă trase în apropierea sălii au declanșat evacuarea de urgență a oficialilor. În acest context, vicepreședintele JD Vance a fost scos din sală în câteva secunde, în timp ce în jurul lui Trump s-a format un dispozitiv de protecție care a avut nevoie de mai mult timp pentru a-l evacua.
Donald Trump a spus, într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes”, că diferența de timp a fost cauzată „parțial” de comportamentul său, care ar fi încetinit reacția echipei de protecție. El a susținut că a cerut să mai aștepte pentru a vedea ce se întâmplă, înainte să accepte să plece.
„Ei bine, ce s-a întâmplat a fost parțial din cauza mea. Am vrut să văd ce se petrece și nu le-am ușurat deloc munca.”
În același interviu, Trump a descris momentul ca fiind unul confuz, în care abia treptat și-a dat seama că ar putea fi vorba despre „o problemă gravă”.
Potrivit descrierii făcute de președinte, agenții i-au cerut insistent să se lase la podea în timp ce era scos din sală împreună cu Prima Doamnă, Melania Trump. Întrebat dacă asta însemna, practic, să iasă „târâș”, Trump a răspuns scurt că „cam așa ceva”.
Imaginile surprinse în timpul evacuării îl arată pe Donald Trump împiedicându-se și căzând, în timp ce agenții încearcă să-l ridice și să-l sprijine pentru a-l duce într-un loc sigur.
Atacul a fost posibil după ce un bărbat înarmat ar fi trecut de un punct de control și a deschis focul în apropierea intrării în sala de bal. Un agent Secret Service a fost lovit în vestă, dar a scăpat fără răni grave.
Suspectul, identificat drept Cole Tomas Allen, în vârstă de 31 de ani, a fost arestat la scurt timp după atac. Conform informațiilor prezentate, acesta avea asupra sa mai multe arme de foc și cuțite și ar fi vizat oficiali de rang înalt prezenți la eveniment. El urmează să compară în fața instanței federale și, potrivit celor mai recente informații citate, ar putea fi acuzat de atentat asupra lui Donald Trump.
Atacul a dus la anularea evenimentului, iar Casa Albă a fost pusă în situația de a gestiona o breșă de securitate majoră în jurul președintelui SUA.
Recomandate
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
Decizia SUA de a nu mai trimite delegații la negocierile cu Iranul riscă să blocheze canalul diplomatic și să crească incertitudinea regională , după ce președintele american Donald Trump a spus că Washingtonul nu va mai expedia emisari pentru discuții, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că Iranul poate iniția contactul dacă dorește dialog, dar SUA nu vor mai trimite oameni „să călătorească 18 ore pentru o întâlnire”. Totodată, președintele american a reiterat că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară. Ce se schimbă în formatul negocierilor Mesajul transmis de Trump indică o schimbare de abordare: Washingtonul condiționează continuarea discuțiilor de inițiativa Teheranului, renunțând la deplasările delegațiilor americane pentru întâlniri. Trump a menționat și Pakistanul, față de care și-a exprimat „respectul”, după ce Islamabadul a găzduit cea mai recentă rundă de negocieri americano-iraniene. Context: deplasări anulate și rolul mediatorilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a revenit duminică în Pakistan după o scurtă vizită în Oman, țară care a jucat, de asemenea, un rol de mediator între Teheran și Washington. În același timp, emisarii americani Jared Kushner (ginerele lui Trump) și Steve Witkoff își anulaseră deja călătoria la Islamabad, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski , dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Fox News , președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean. Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”. Negocieri blocate și presiune americană SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate. În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”. [...]
Costurile de reparație ale structurii de protecție de la Cernobîl sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) , pe fondul avertismentelor privind riscurile pentru securitatea nucleară în contextul intensificării atacurilor din regiune, potrivit Mediafax . În ziua în care s-au împlinit 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, autoritățile au raportat cel puțin 16 morți în ultimele 24 de ore în urma unor atacuri desfășurate în Ucraina, în teritorii ocupate de Rusia și pe teritoriul rus, într-un tablou care readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii nucleare în război. Reparații urgente la Cernobîl, finanțare insuficientă Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), aflat în vizită la Kiev, a spus că structura de protecție a centralei de la Cernobîl a fost afectată de un atac anterior și are nevoie urgentă de reparații. Costurile sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), iar finanțările promise până acum sunt, potrivit informațiilor din articol, „mult sub acest nivel”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, la rândul său, că atacurile rusești din apropierea instalațiilor nucleare pot provoca un nou dezastru și a acuzat Moscova că expune lumea la „terorism nuclear”, invocând inclusiv incidente în care drone au survolat sau au lovit structuri de protecție ale centralei. Atacuri cu victime în Ucraina, teritorii ocupate și Rusia Bilanțul menționat de autorități include victime în mai multe zone: în Dnipro, atacurile rusești cu drone și rachete au ucis cel puțin nouă persoane, potrivit oficialilor locali; un bărbat a murit la Sevastopol în urma unui atac ucrainean; în regiunea Luhansk, cel puțin cinci persoane au murit în atacuri cu drone; o femeie a fost ucisă în regiunea rusă Belgorod. Extinderea conflictului: lovitură asupra unei rafinării și consolidarea alianțelor Armata ucraineană a anunțat că a lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Iaroslavl, provocând incendii la o instalație descrisă ca strategică pentru aprovizionarea militară a Rusiei. În paralel, Moscova își consolidează alianțele externe: ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pentru a discuta extinderea cooperării militare. Potrivit oficialilor ruși citați, colaborarea ar urma să fie „pe termen lung”, în condițiile în care Phenianul a trimis deja trupe și armament în sprijinul Rusiei. [...]
China avertizează că ar putea riposta comercial dacă Uniunea Europeană merge mai departe cu o lege care ar condiționa accesul la bani publici de folosirea unor componente „Fabricat în Europa”, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: proiectul ar putea restrânge accesul furnizorilor din afara UE la piețe finanțate din fonduri publice, în special în sectoare unde China are poziții dominante. Proiectul, numit „ Proiectul de Accelerare Industrială ”, a fost prezentat de Comisia Europeană pe 4 martie și trebuie aprobat atât de statele membre, cât și de Parlamentul European, potrivit Le Figaro. Ce prevede regula „Fabricat în Europa” și cine este vizat Textul ar impune companiilor din sectoare considerate strategice să se aprovizioneze cu „un anumit număr sau procent de componente critice din Europa” atunci când primesc fonduri publice, conform vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné. Sectoarele menționate în material includ: industria auto; tehnologii energetice cu emisii reduse de carbon (de exemplu panouri solare, baterii, pompe de căldură, centrale nucleare); industria grea. Deși China nu este menționată explicit, este indicată ca „țintă clară” în contextul acuzațiilor europene privind concurența neloială a companiilor chineze subvenționate. Poziția Beijingului: „contramăsuri” dacă UE ignoră obiecțiile Ministerul Comerțului din China a transmis că a prezentat Comisiei Europene comentariile sale pe 24 aprilie și și-a exprimat „gravele îngrijorări”, precizând că va „monitoriza îndeaproape procesul legislativ” și că este „pregătită pentru dialog”. „Dacă UE ignoră sugestiile Chinei și insistă să adopte acest text, prejudiciind astfel interesele companiilor chineze, China nu va avea de ales decât să ia contramăsuri.” În argumentația sa, partea chineză susține că proiectul ar introduce restricții asupra investițiilor străine în patru sectoare strategice emergente — baterii, vehicule electrice, fotovoltaică și materii prime critice — și ar include clauze de „origine UE” în achiziții publice și în politicile de sprijin guvernamental, ceea ce ar duce la discriminarea investitorilor chinezi. Ce urmărește UE și ce urmează Oficial, inițiativa este prezentată drept o propunere care să consolideze baza industrială a Europei prin stimularea producției, dezvoltarea întreprinderilor și crearea de locuri de muncă în UE. Comisia Europeană se așteaptă ca pachetul să sprijine și adoptarea tehnologiilor curate în industrie, dacă va fi adoptat în forma propusă. În perioada următoare, proiectul intră în negocierile și aprobările necesare la nivelul statelor membre și al Parlamentului European, etapă în care pot apărea modificări de conținut, inclusiv pe componentele sensibile pentru partenerii comerciali din afara UE. [...]
Atacul cu drone asupra Odesei lovește direct infrastructura urbană și un nod-cheie pentru exporturile Ucrainei , într-un moment în care Rusia își intensifică acțiunile ofensive de-a lungul întregii linii a frontului, potrivit Știrile Pro TV . În noaptea de duminică spre luni, un atac masiv cu drone desfășurat de Rusia asupra orașului-port Odesa (sudul Ucrainei) s-a soldat cu cel puțin 10 civili răniți, inclusiv doi copii, și cu avarierea mai multor clădiri rezidențiale, relatează Reuters. Cele mai grave pagube au fost în districtul central Primorski, unde au fost avariate imobile de locuit, un hotel și mai multe obiective din centrul orașului, potrivit unei postări pe Telegram a lui Serhii Lisak, șeful administrației militare locale. Tot din această zonă provin și cele mai multe persoane rănite, conform aceluiași oficial. „A fost o noapte extrem de dificilă”, a spus Lisak, indicând că în alte două districte ale Odesei au fost lovite blocuri turn, case private, iar mai multe autoturisme au fost făcute scrum de incendiile izbucnite în urma căderii unor fragmente de drone interceptate. De ce contează: Odesa, punct sensibil pentru exporturile Ucrainei Odesa este un port important la Marea Neagră și un punct critic pentru exporturile ucrainene. Orașul a fost ținta repetată a atacurilor rusești în cei peste patru ani de război declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în 2022. Presiune în creștere pe front: 161 de atacuri într-o singură zi În paralel, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , a declarat că se înregistrează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei pe întreaga linie a frontului, potrivit dpa. Statul Major ucrainean a raportat duminică cel puțin 161 de atacuri rusești pe front, conform dpa, dintre care: 39 de atacuri în zona Pokrovsk (est); 24 de încercări de străpungere a pozițiilor ucrainene în apropiere de Huliaipole, în regiunea Zaporojie (sud); circa 15 asalturi în apropiere de Konstantinovka (raionul Kramatorsk, regiunea Donețk), parte a liniei fortificate Slaviansk–Kramatorsk–Drujkovka–Konstantinovka. Agenția dpa precizează că nu a putut verifica independent toate aceste informații. În pofida intensificării luptelor, în ultimele luni nu s-au înregistrat mișcări semnificative pe front, iar Rusia ar fi obținut doar câștiguri minore, cu pierderi umane considerabile, potrivit observatorilor internaționali. În total, de la începutul invaziei din 2022, forțele ruse au ocupat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. [...]
