Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din Orientul Mijlociu începe să apese direct pe economia Germaniei, iar Berlinul avertizează că războiul cu Iranul „ne costă foarte mulți bani”, în condițiile în care riscurile asupra fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz rămân ridicate. Declarațiile îi aparțin cancelarului Friedrich Merz și sunt relatate de G4Media, care citează dpa via Agerpres.
Merz a spus, în timpul unei vizite la o instituție de învățământ din Marsberg (regiunea Sauerland, nord-vestul Germaniei), că războiul „împotriva Iranului” are „un efect direct asupra rezultatelor noastre economice”. În același context, cancelarul a apreciat că Statele Unite sunt „umilite” de Iran și că conflictul nu se va încheia probabil curând.
În evaluarea șefului guvernului de la Berlin, dificultatea majoră este lipsa unei strategii de ieșire din conflict, cu referiri la precedente precum Afganistan și Irak. Merz a susținut că SUA ar fi intrat „fără nicio strategie”, ceea ce ar face mai greu de închis ostilitățile, mai ales în condițiile în care iranienii „negociază foarte abil – sau pur și simplu nu negociază”.
Berlinul își menține oferta de a desfășura nave de deminare pentru a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală pentru tranzitul petrolului. Merz a precizat însă că o condiție prealabilă este încetarea luptelor.
În lipsa unei detensionări, mesajul cancelarului indică faptul că Germania se pregătește pentru un conflict prelungit, cu efecte economice negative și cu presiune suplimentară pe securitatea energetică europeană.
Recomandate
Sugestia cancelarului german Friedrich Merz că Ucraina ar putea fi împinsă spre cedări teritoriale pentru a avansa pe drumul aderării la UE ridică miza politică a negocierilor de pace și poate complica parcursul de extindere al Uniunii , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Merz a declarat luni că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte unele concesii teritoriale într-un eventual acord de pace cu Rusia și a legat aceste concesii de perspectivele de aderare la Uniunea Europeană. Informațiile disponibile din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților, iar detaliile despre contextul exact al declarației, condițiile invocate sau reacțiile părților nu sunt prezentate în extrasul public. [...]
Vizita ministrului iranian de Externe în Rusia mută centrul de greutate al negocierilor regionale și poate influența inclusiv riscurile de securitate pe ruta energetică prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care discuțiile dintre Teheran și Washington sunt descrise ca fiind în impas, potrivit Digi24 . Abbas Araghchi a sosit luni la Sankt Petersburg și urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin , într-o nouă etapă a unui turneu diplomatic legat de războiul din Orientul Mijlociu, după ce o întâlnire cu emisari americani la Islamabad nu a mai avut loc, notează Le Figaro, citat de Digi24. Mai multe mass-media de stat iraniene au confirmat sosirea și scopul vizitei. „Front comun” Iran–Rusia și mesajul politic al vizitei Ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, a transmis pe platforma X că Iranul și Rusia prezintă „un front comun” în fața „forțelor hegemonice mondiale”, care s-ar opune țărilor ce aspiră „la o lume lipsită de unilateralism și de dominație occidentală”. Canalul pakistanez și miza Strâmtorii Ormuz În lipsa unei întâlniri directe cu emisarii americani, Araghchi își intensifică contactele, cu accent pe rolul Pakistanului ca mediator cu Washingtonul. În cadrul vizitei la Islamabad, ministrul iranian a discutat cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu premierul Shehbaz Sharif, apoi a mers în Oman, unde s-a întâlnit cu sultanul Haitham ben Tariq. A avut și o discuție telefonică cu omologul turc, Hakan Fidan, înainte de a reveni în Pakistan și de a pleca spre Rusia. Potrivit agenției iraniene Fars, Teheranul a transmis prin Pakistan „mesaje scrise” către Washington privind „liniile roșii” legate de programul nuclear și de Strâmtoarea Ormuz. În același context, Axios a relatat — citând un oficial american și două surse — că Iranul, prin mediatori pakistanezi, ar fi prezentat Statelor Unite o nouă propunere care ar viza redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea războiului, urmând ca negocierile nucleare să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Publicația mai susține că negocierile sunt în impas și că la Teheran există diviziuni privind concesiile nucleare. Tot Axios, citat de Digi24, scrie că președintele Donald Trump ar urma să țină luni o ședință în „Camera de criză” pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă. Ce urmează Întrevederea Araghchi–Putin este prezentată ca parte a unui efort diplomatic accelerat, după lipsa de progres în contactele indirecte cu Washingtonul. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar al unor negocieri directe SUA–Iran și nici detalii despre eventuale rezultate așteptate de la discuțiile din Rusia. [...]
Iran vrea un cadru de securitate regională fără intervenție externă pentru Strâmtoarea Hormuz , mizând pe discuțiile cu Oman într-un moment în care conflictul Iran–SUA rămâne nerezolvat, potrivit Reuters . Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a avut duminică, la Muscat, convorbiri cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq al-Said, în care a discutat securitatea în Strâmtoarea Hormuz și în apele mai largi ale Golfului, precum și eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului dintre Iran și Statele Unite, conform unui comunicat al Ministerului iranian de Externe. De ce contează: Hormuz, punct critic pentru fluxurile energetice Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, iar orice deteriorare a securității în zonă poate amplifica riscurile pentru transportul de energie și pentru comerțul maritim. În acest context, mesajul Teheranului urmărește să lege stabilitatea regională de reducerea prezenței militare americane. Mesajul Teheranului: prezența militară a SUA „alimentează insecuritatea” În discuțiile din Oman, Araqchi a susținut că prezența militară a SUA în Orientul Mijlociu alimentează insecuritatea și diviziunile și a cerut un cadru de securitate regională „fără interferențe din exterior”, potrivit aceleiași declarații iraniene citate de Reuters. Nu au fost oferite, în material, detalii despre pașii concreți sau un calendar pentru un astfel de cadru de securitate și nici despre eventuale rezultate imediate ale discuțiilor de la Muscat. [...]
Avertismentul ambasadorului rus că România ar fi „parte la conflict” ridică miza diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , în condițiile în care autoritățile române au identificat aparatul drept rusesc și au detonat controlat încărcătura explozivă, potrivit Adevărul . Vladimir Lipaev , ambasadorul Rusiei la București, a respins afirmațiile ministrului de Externe, Oana Țoiu , legate de originea dronei prăbușite. Într-o declarație pentru agenția TASS, citată de News.ro, diplomatul a spus că, la convocarea sa la MAE, „a respins categoric insinuările nefondate” și a pus sub semnul întrebării „graba cu care a fost distrusă drona presupus a fi rusă”. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce contează operațional Ambasadorul a fost chemat la Ministerul de Externe după incidentul în care o dronă identificată de autorități drept rusească a lovit un atelier din Galați și a avariat infrastructura electrică din zonă. Pentru că aparatul avea încărcătură explozivă, sute de persoane au fost evacuate, iar dispozitivul a fost detonat controlat. Ulterior, Oana Țoiu a declarat că „este pentru prima dată când nici dumnealui nu a putut nega cu totul faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României este a lor” și a anunțat convocarea unei reuniuni NATO dedicate securității la Marea Neagră. Linia Moscovei: contestarea originii și acuzația de „psihoză antirusească” În răspunsurile către TASS, Lipaev a susținut că nu există o confirmare clară a originii aparatului și a afirmat că declarațiile oficialilor români „alimentează în societatea românească o psihoză antirusească”. „În primul rând, nu a fost stabilită în mod cert apartenența dronei prăbușite, care ar fi putut fi, de altfel, ucraineană”. Diplomatul a invocat mai multe scenarii despre cum ar fi putut ajunge drona pe teritoriul României și a spus că întrebările „rămân fără răspuns”. Totodată, a reluat ideea că distrugerea rapidă a aparatului ar face imposibilă identificarea, sugerând că ar putea fi „o provocare ucraineană”. Avertismentul cu implicații de securitate: „parte la conflict” Punctul central al mesajului transmis de ambasador vizează sprijinul României pentru Ucraina, despre care spune că ar transforma România „de facto” în parte a conflictului. „România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniții și echipamente, este, de facto, parte la conflict și trebuie să fie conștientă de posibilele consecințe ale acțiunilor sale”. În același context, Lipaev a afirmat că „Rusia nu a vizat niciodată obiective din România” și că, în consecință, orice acuzații ar fi „inacceptabile, nejustificate și lipsite de temei”. Ce urmează : din informațiile prezentate, disputa rămâne în registru diplomatic, pe fondul convocării ambasadorului la MAE și al intenției anunțate de ministrul român de a discuta în format NATO securitatea la Marea Neagră. Originea dronei este contestată de partea rusă, în timp ce autoritățile române au indicat-o drept rusească. [...]
România ar putea câștiga o poziție operațională mai puternică în NATO dacă administrația Trump va aplica un sistem de „recompense” și „consecințe” pentru aliați, inclusiv prin relocarea trupelor americane în Europa, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză POLITICO bazată pe surse din NATO și din administrația SUA. Publicația arată că România apare între „aliații model” care au intrat în grațiile Casei Albe pentru sprijinul acordat SUA în războiul din Iran, inclusiv prin permiterea folosirii unor baze. În paralel, Casa Albă ar fi lucrat la un document intern care împarte statele NATO în țări „prietenoase” și „obraznice”, în funcție de cooperarea cu Washingtonul. Ce ar putea însemna „favoarea” SUA: trupe, exerciții, vânzări militare Conceptul discutat la Washington ar putea oferi administrației americane opțiuni de a redistribui beneficii militare între aliați, potrivit a doi oficiali europeni familiarizați cu planul, citați de POLITICO. În practică, ar putea fi vizate: retragerea sau reducerea unor desfășurări de trupe din țări considerate „rău-voitoare”; diminuarea exercițiilor comune; limitarea vânzărilor militare către anumiți aliați; mutarea acestor resurse către state considerate „aliați model”. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a formulat public ideea încă din decembrie, când a spus că „aliații model” vor primi „favoarea noastră specială”, iar cei care „nu își fac partea pentru apărarea colectivă” se vor confrunta cu „consecințe”. De ce România e menționată: sprijin logistic și infrastructură disponibilă În materialul citat, România este indicată între țările care au permis SUA să își folosească bazele aeriene, în timp ce alți aliați – precum Spania, Marea Britanie și Franța – fie au respins, fie au amânat cererile de ajutor ale Washingtonului. Bulgaria ar fi sprijinit „în liniște” logistica americană în Orientul Mijlociu. Un element operațional important pentru România este baza aeriană Mihail Kogălniceanu , descrisă ca recent extinsă și cu spațiu pentru mai multe trupe americane, după ce România a permis utilizarea ei pentru războiul aerian din Iran. Limitări și riscuri: relocarea trupelor e scumpă, iar „pedepsirea” aliaților are opoziție Chiar dacă mutarea trupelor este discutată ca opțiune, un oficial european citat de POLITICO avertizează că o astfel de măsură ar „pedepsi în principal SUA”, iar relocările ar fi costisitoare și ar dura. În plus, ideea de a „pedepsi” aliați întâmpină deja rezistență în Congres. Senatorul republican Roger Wicker a criticat retorica de dispreț față de alianțe și a cerut ca liderii americani să evidențieze beneficiile politice și strategice ale acestora. NATO nu a răspuns unei solicitări de comentarii, iar sursele citate susțin că detaliile sunt păstrate confidențiale, fără clarificări despre ce ar însemna concret „favorurile” pentru țările „prietenoase” sau „consecințele” pentru celelalte. [...]
China își temperează retorica externă, dar își păstrează pârghiile de presiune , într-o repoziționare calculată înaintea unui summit amânat între Xi Jinping și Donald Trump, potrivit Focus . Miza, în lectura publicației, este una de putere: Beijingul încearcă să pară „ancoră de stabilitate” într-o ordine internațională mai volatilă, fără să facă concesii de fond. Schimbarea de ton vine pe fondul pregătirilor pentru un summit SUA–China, mutat la mijlocul lunii mai, pe care Trump l-ar fi dorit insistent, în ideea unui „big deal” ușor de vândut politic în plan intern. În același timp, Beijingul „nu are motive să se grăbească”, iar această asimetrie de urgență îi oferă Chinei spațiu de manevră. De la „diplomația lupilor războinici” la „moderație controlată” Focus descrie drept „încheiată, cel puțin temporar” faza așa-numitei „diplomații a lupilor războinici” – stilul agresiv și adesea amenințător asociat unor diplomați chinezi, vizibil mai ales în social media și în apariții internaționale. Publicația amintește exemple precum insinuarea că armata americană ar fi adus coronavirusul la Wuhan sau afirmații potrivit cărora democrațiile occidentale ar fi „falimentare moral”. Noua linie este prezentată ca o „strategie a moderației controlate”: China își reduce intensitatea retoricii și se arată mai „dialogală”, însă fără să-și relaxeze obiectivele. Mesajul central: schimbarea este una de tactică, nu de direcție. Taiwan: canale informale și presiune diplomatică în paralel Un exemplu invocat este abordarea față de Taiwan. Xi Jinping a primit recent lidera opoziției taiwaneze din Kuomintang (KMT) , Cheng Li-wun, pentru a testa forme posibile de cooperare dacă partidul, descris ca pro-chinez, ar câștiga alegerile viitoare. În interpretarea Focus, Beijingul păstrează oficial doctrina „o singură Chină”, dar deschide canale informale pentru a întări alternative politice pe insulă. În paralel, presiunea rămâne vizibilă pe frontul diplomatic. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a fost nevoit să anuleze o vizită în Eswatini după ce Seychelles, Mauritius și Madagascar ar fi retras permisiunile de survol „după presiuni intense” și constrângeri economice din partea Chinei, potrivit unui oficial taiwanez citat de publicație. Beijingul a respins acuzațiile de constrângere și a lăudat cele trei state. Focus notează că acesta ar fi primul caz cunoscut public în care un președinte taiwanez își anulează o deplasare din cauza retragerii permisiunilor de zbor. Eswatini este prezentat ca unul dintre cele 12 state care mai au relații oficiale cu Taiwanul și singurul din Africa, iar Beijingul ar lucra activ pentru reducerea acestui număr. Ce urmează: summitul, ca test al raportului de forțe În această cheie, întâlnirea Xi–Trump este descrisă mai degrabă ca un „test” pentru o nouă ordine globală decât ca un dialog „de la egal la egal”. Dacă situația politică și economică a SUA se deteriorează, Focus sugerează că Xi ar putea profita pentru a „strânge șurubul”, formulând cereri precise, în timp ce Washingtonul ar avea puține instrumente pentru a forța Beijingul să accepte agenda lui Trump. Concluzia publicației este că dispariția temporară a „lupilor războinici” nu înseamnă o Chină mai „blândă”, ci o adaptare: retorica se schimbă, însă obiectivele și presiunea rămân. [...]
