Știri
Știri din categoria Externe
Costurile de reparație ale structurii de protecție de la Cernobîl sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), pe fondul avertismentelor privind riscurile pentru securitatea nucleară în contextul intensificării atacurilor din regiune, potrivit Mediafax.
În ziua în care s-au împlinit 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, autoritățile au raportat cel puțin 16 morți în ultimele 24 de ore în urma unor atacuri desfășurate în Ucraina, în teritorii ocupate de Rusia și pe teritoriul rus, într-un tablou care readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii nucleare în război.
Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), aflat în vizită la Kiev, a spus că structura de protecție a centralei de la Cernobîl a fost afectată de un atac anterior și are nevoie urgentă de reparații. Costurile sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), iar finanțările promise până acum sunt, potrivit informațiilor din articol, „mult sub acest nivel”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, la rândul său, că atacurile rusești din apropierea instalațiilor nucleare pot provoca un nou dezastru și a acuzat Moscova că expune lumea la „terorism nuclear”, invocând inclusiv incidente în care drone au survolat sau au lovit structuri de protecție ale centralei.
Bilanțul menționat de autorități include victime în mai multe zone:
Armata ucraineană a anunțat că a lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Iaroslavl, provocând incendii la o instalație descrisă ca strategică pentru aprovizionarea militară a Rusiei.
În paralel, Moscova își consolidează alianțele externe: ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pentru a discuta extinderea cooperării militare. Potrivit oficialilor ruși citați, colaborarea ar urma să fie „pe termen lung”, în condițiile în care Phenianul a trimis deja trupe și armament în sprijinul Rusiei.
Recomandate
Zelenski a legat securitatea UE de avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după discuțiile de la Kiev cu președinta Maia Sandu , potrivit Euronews . Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei Maiei Sandu la Kiev, unde a participat la ceremoniile care au marcat 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl . Cei doi lideri au discutat „teme vitale” pentru cele două state vecine, cu accent pe cooperarea practică și pe parcursul european. În declarațiile făcute alături de Sandu, Zelenski a enumerat domeniile abordate: securitate, cooperare transfrontalieră, protecție, dezvoltare, infrastructură și energie. Miza, din perspectiva Kievului, este ca aceste teme să fie tratate împreună cu agenda de integrare europeană, într-un „parcurs comun” al Ucrainei și Republicii Moldova. „Maia Sandu și cu mine ne-am concentrat asupra unor aspecte cheie: securitatea, cooperarea transfrontalieră, protecția noastră, dezvoltarea, infrastructura, energia. Și am discutat în detaliu despre parcursul nostru către Uniunea Europeană, un parcurs al parteneriatului, un parcurs comun.” Ce urmează pe dosarul UE Ucraina și Republica Moldova au statut de țări candidate la Uniunea Europeană și își propun să adere „cât mai curând”. Zelenski a spus că obiectivul imediat este deschiderea rapidă a capitolelor de negociere, astfel încât aderarea să devină „un succes comun” pentru Ucraina, Moldova și UE. „Acum lucrăm pentru a ne asigura că toate capitolele de negociere sunt deschise cât mai curând posibil și că aderarea la UE devine succesul nostru comun – pentru Ucraina, Moldova și întreaga Uniune Europeană.” [...]
Ucraina și Republica Moldova cer UE să deschidă rapid negocierile de aderare, mizând pe „clustere” ca test de unitate – președinții Volodîmîr Zelenski și Maia Sandu au transmis, la Kiev, că ambele țări au îndeplinit condițiile pentru a începe deschiderea „clusterelor” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost formulat în cadrul unei conferințe de presă comune, organizate duminică, 26 aprilie, în contextul marcării a 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl. Sandu a legat explicit accelerarea parcursului european de securitatea regională, pe fondul războiului declanșat de Rusia, iar Zelenski a susținut că Ucraina și Moldova avansează „ca parteneri” spre o Europă „puternică și unită”. Miza: trecerea de la statutul politic la pași procedurali Potrivit relatării, Sandu a insistat că UE „trebuie acum să demonstreze unitate” prin deschiderea fără întârziere a clusterelor de negociere. În logica procesului de aderare, acest pas mută discuția de la angajamente politice la un calendar de lucru, cu evaluări și condiționalități pe domenii. Cooperare practică: securitate, infrastructură și energie Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat aprofundarea cooperării în: securitate, infrastructură, energie. Zelenski a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru Republica Moldova în dosarul Transnistriei și a indicat dezvoltarea unor formate trilaterale cu România, inclusiv pe proiecte de linii electrice transfrontaliere și rute de transport. „Cu cât există mai multe conexiuni reale între sistemele noastre energetice, cu atât va exista mai multă protecție pentru oamenii noștri”, a declarat președintele ucrainean. Kievul respinge „aderarea de formă” În paralel cu apelul pentru accelerarea negocierilor, Ucraina rămâne fermă împotriva unor formule alternative de integrare. Conform materialului, ministrul de externe Andrii Sîbiha a respins în această săptămână orice „aderare surogat” sau planuri de integrare simbolică – inclusiv propuneri atribuite Franței și Germaniei – care ar limita drepturile de vot sau accesul la bugetul UE. Context financiar și de sancțiuni la Bruxelles Demersul diplomatic are loc în același timp cu decizii recente la nivelul UE: aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina și adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, notează publicația. Tot duminică, la Kiev s-a încheiat și conferința „Energy Ramstein”, unde au fost anunțate angajamente de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru reparații ale rețelei electrice ucrainene, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Consolidarea cooperării militare Rusia–Coreea de Nord intră într-o nouă etapă , după ce Kim Jong Un a reafirmat sprijinul Phenianului pentru invazia Rusiei în Ucraina și a promis să ajute Moscova să obțină victoria, potrivit Agerpres . Mesajul vine pe fondul unei serii de vizite ale oficialilor ruși la Phenian și al discuțiilor despre extinderea legăturilor militare. Kim i-a transmis ministrului rus al apărării, Andrei Belousov , că Coreea de Nord va sprijini „pe deplin” politica Rusiei privind „apărarea suveranității naționale, a integrității teritoriale și a intereselor de securitate”, conform agenției nord-coreene KCNA, citată de AFP. Liderul nord-coreean și-a exprimat și „convingerea” că Rusia va obține „fără îndoială” victoria în ceea ce a numit un „război sacru și drept”. Discuții despre un plan de cooperare 2027–2031 Cele două părți au indicat că au discutat despre consolidarea legăturilor militare, iar Belousov a afirmat că Moscova este pregătită să semneze un plan de cooperare pentru perioada 2027–2031, potrivit informațiilor din aceeași relatare. În paralel, Kim Jong Un, Belousov și președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, au participat la inaugurarea unui memorial dedicat soldaților nord-coreeni uciși în Ucraina. Ceremonia – care a inclus concert, focuri de artificii și un survol aerian – a marcat prima aniversare a eliberării regiunii ruse Kursk, parțial ocupată timp de luni de zile de forțele ucrainene. Trupe, muniții și sancțiuni: miza practică a alianței Agerpres notează că Phenianul a trimis mii de soldați, precum și rachete și muniții pentru a sprijini Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Coreea de Sud estimează că aproximativ 2.000 de nord-coreeni au fost uciși în conflict. În schimb, potrivit experților citați în material, Coreea de Nord primește din partea Rusiei ajutor financiar, tehnologie militară, alimente și resurse energetice, ceea ce ar permite Phenianului să ocolească sancțiunile internaționale impuse programelor sale nucleare interzise. Contextul este întărit de tratatul militar semnat în 2024 , care obligă fiecare stat să ofere asistență militară „fără întârziere” în cazul unui atac împotriva celuilalt. Mesaje politice în regiune Președintele rus Vladimir Putin i-a trimis lui Kim o scrisoare de mulțumire pentru „curajoșii soldați” nord-coreeni implicați în operațiunile din Kursk și a adus un omagiu celor care au murit, potrivit Kremlinului și KCNA, relatează EFE. Separat, președintele sud-coreean Lee Jae-Myung a declarat că „destinul atât al Sudului, cât și al Nordului este de a face florile păcii să înflorească” și a spus că va acționa „proactiv” pentru reconstruirea încrederii cu Phenianul, exprimând speranța unui răspuns „cu aceeași monedă” din partea Nordului. [...]
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski , dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Fox News , președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean. Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”. Negocieri blocate și presiune americană SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate. În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”. [...]
Mesajul lui Vladimir Putin către Phenian confirmă public implicarea militară nord-coreeană în regiunea Kursk , un pas care consolidează parteneriatul strategic Rusia–Coreea de Nord și ridică miza geopolitică a cooperării dintre cele două state, potrivit Libertatea . Putin a transmis duminică un mesaj oficial participanților la ceremonia de deschidere a Complexului Memorial și Muzeului Isprăvilor Militare ale Eroilor „Operațiunii Militare Străine”, eveniment organizat la Phenian. În mesaj, liderul de la Kremlin i-a mulțumit direct lui Kim Jong-un pentru „finalizarea rapidă” a proiectului, pe care l-a legat simbolic de aniversarea „eliberării” regiunii Kursk. „Aș dori să-mi exprim profunda recunoștință față de dumneavoastră, dragă tovarășe Kim Jong-un, și față de toți cei care au contribuit la implementarea unui proiect de o asemenea amploare în cel mai scurt timp posibil – cu ocazia aniversării eliberării regiunii Kursk de sub invadatori”, a transmis Vladimir Putin. Confirmarea rolului soldaților nord-coreeni Un element central al declarației este referirea explicită la participarea militarilor nord-coreeni în operațiunile din Kursk, inclusiv un omagiu pentru cei uciși. „Aș dori să-mi exprim sincera recunoștință față de curajoșii soldați coreeni care au participat la operațiunile militare din regiunea Kursk și să aduc un omagiu eroilor căzuți”, a mai precizat Vladimir Putin. În același mesaj, Putin a spus că se așteaptă ca „ parteneriatul strategic cuprinzător ” dintre Rusia și Coreea de Nord să continue să se consolideze prin „eforturi comune”. Ce simbolizează memorialul inaugurat la Phenian Conform unui comunicat oficial publicat pe site-ul Kremlinului, citat de Libertatea, complexul monumental are „o dublă semnificație”: păstrarea memoriei actelor de eroism și a sacrificiilor soldaților Armatei Populare Coreene, în numele unei „victorii comune”; un reper „vizibil și durabil” al „prieteniei și solidarității” dintre cele două popoare. [...]
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
