Știri
Știri din categoria Externe
Transferurile accelerate de capital ale apropiaților lui Viktor Orbán riscă să complice recuperarea banilor publici și să deschidă un front de anchete cu miză economică și juridică în Ungaria, pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, potrivit Știrile Pro TV, care citează informații publicate de The Guardian.
Înfrângerea electorală a lui Orbán a declanșat, conform sursei, o „cursă contra cronometru” în rândul unui cerc de persoane conectate la partidul Fidesz, care ar transfera averi în străinătate și ar căuta inclusiv opțiuni de viză pentru SUA. Surse citate de The Guardian vorbesc despre avioane private care ar decola constant din Viena, în timp ce alte persoane își repoziționează activele în afara Ungariei.
Potrivit informațiilor prezentate, fondurile ar fi direcționate către jurisdicții din Orientul Mijlociu – Arabia Saudită, Oman și Emiratele Arabe Unite – iar alte destinații menționate sunt Australia și Singapore. Péter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, care a câștigat alegerile „luna aceasta”, a susținut că „zeci de miliarde de forinți” ar fi transferate în Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și alte țări îndepărtate.
Miza economică și de reglementare este dublă: pe de o parte, ieșiri rapide de capital și mutarea activelor în afara razei autorităților ungare; pe de altă parte, riscul ca eventuale proceduri de înghețare, confiscare sau recuperare a prejudiciilor să devină mai greoaie, mai ales dacă activele ajung în state unde extrădarea ar fi dificilă, așa cum avertizează Magyar în declarațiile citate.
Magyar a afirmat că viitorul său guvern, care ar urma să preia puterea la începutul lunii mai, va viza combaterea corupției și a clientelismului asociate guvernării Fidesz. El a cerut procurorului-șef, șefului poliției și conducerii fiscului să intervină pentru a împiedica plecarea celor vizați.
În același timp, publicația notează că jurnaliști independenți din Ungaria, inclusiv platforma de investigații Vsquare și site-ul 444.hu, au relatat că persoane-cheie apropiate de Orbán ar încerca să-și protejeze activele înainte ca noul guvern să poată lua măsuri precum înghețarea sau confiscarea.
În declarațiile citate, Magyar a indicat că printre cei care ar putea părăsi țara s-ar număra și familia lui Lőrinc Mészáros, descris ca unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui Orbán și devenit cel mai bogat om din Ungaria, în parte datorită contractelor publice. Compania lui Mészáros nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului.
Separat, articolul menționează că Orbán ar urma să călătorească în SUA în perioada începerii Cupei Mondiale FIFA și ar putea rămâne acolo câteva săptămâni, conform unei surse apropiate de Fidesz, fără a fi clar unde anume. Totodată, sunt menționate demersuri ale unor persoane apropiate de Fidesz pentru obținerea unor vize de muncă în SUA, pe fondul legăturilor construite în timp cu zona mișcării MAGA și Partidul Republican, potrivit surselor citate.
Dacă transferurile de active se confirmă la scară mare, următoarele luni pot aduce o combinație de măsuri administrative și anchete cu impact direct asupra mediului economic: verificări fiscale, investigații privind contracte publice și încercări de recuperare a unor presupuse prejudicii. Vsquare avertizează, în relatarea citată, că se conturează „ani” de demersuri pentru recuperarea averii publice presupus sustrase și pentru tragerea la răspundere în dosare de infracțiuni financiare.
Recomandate
AfD pregătește o discuție despre reluarea gazului rusesc, un semnal politic cu potențial de a reaprinde presiunea pe politica energetică a Germaniei , potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Întâlnirea ar urma să aibă loc anul viitor, cel mai devreme în martie, și ar viza inclusiv Nord Stream , infrastructura de transport a gazelor rusești către Germania. Conform surselor citate, la discuții ar urma să participe Kirill Dmitriev , consilier apropiat al lui Vladimir Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, alături de copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Organizatorii ar lua în calcul ca reuniunea să fie găzduită în Israel, Emiratele Arabe Unite sau India și speră la prezența unor reprezentanți din SUA, deși un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Steve Witkoff și Jared Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Condiția-cheie: un cadru de pace Rusia–Ucraina Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace, potrivit uneia dintre surse. În acest context, una dintre temele de pe agendă ar fi „posibila redeschidere” a gazoductelor Nord Stream. De ce contează: energie, costuri și o dezbatere care revine în forță Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia, notează Reuters. Materialul amintește că Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi Nord Stream, conductele fiind grav avariate în exploziile din septembrie 2022. Weidel a susținut, într-un interviu acordat Reuters în iunie, încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că o astfel de schimbare ar putea sprijini economia germană „aflată în dificultate”. Obstacole politice și de securitate: opoziție internă și externă Reuters subliniază că orice astfel de întâlnire ar avea „în principal o valoare simbolică”, deoarece AfD nu se află la guvernare. Totuși, pregătirile indică o presiune în creștere asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale refuză colaborarea cu AfD, iar formațiunea câștigă sprijin electoral. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților, mai ales în Europa de Est, potrivit aceleiași surse. Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, a avertizat că o astfel de întâlnire ar putea alimenta și în interiorul partidului său vocile favorabile reluării achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania.” În paralel, una dintre surse a spus că AfD ar urmări ca întâlnirea să transmită că partidul poate juca un rol în politica externă și să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. [...]
Emmanuel Macron cere accelerarea apărării infrastructurii critice după ce a avertizat că atacurile hibride atribuite Rusiei „nu vor rămâne fără răspuns”, potrivit Mediafax . Mesajul vine într-un context în care Parisul tratează riscul de sabotaj și atacuri cu drone ca pe o vulnerabilitate directă pentru securitatea internă și pentru industria de apărare. Macron a făcut declarațiile după o întâlnire la Palatul Élysée cu liderii partidelor politice. El a susținut că Moscova „ar comite o greșeală” dacă ar continua astfel de acțiuni împotriva europenilor, dar a evitat să detalieze măsurile de răspuns, invocând logica descurajării. „În ceea ce privește răspunsul nostru, esența descurajării constă tocmai în a nu dezvălui dinainte exact ce vom face. Dar acest lucru nu va rămâne fără răspuns.” De ce contează: infrastructura critică și industria de apărare intră în prim-plan Ca exemplu al amenințărilor, președintele francez a indicat o tentativă recentă de atac asupra aeroportului din Leipzig , despre care a spus că a eșuat din cauza nefuncționării mecanismului pregătit de GRU (serviciul de informații militare al Rusiei), dar că „ar fi putut fi tragică”, cu victime și pagube materiale mari. „Nu ar trebui să subestimăm ceea ce s-a întâmplat în Germania, la Leipzig. (...) consecințele sale ar fi putut fi tragice, cu victime umane și pagube materiale enorme.” În această cheie, Macron a cerut guvernului francez să pregătească un plan de protejare a infrastructurii critice și a instalațiilor din industria de apărare împotriva atacurilor cu drone, semnalând o trecere de la avertismente politice la măsuri de organizare și prevenție. Legătura cu Ucraina: „nu ne vom lăsa intimidați” Macron a afirmat că scopul unor astfel de acțiuni ar fi „să ne intimideze și să submineze sprijinul acordat Ucrainei”, însă a susținut că efectul ar fi invers. „Nu ne vom lăsa intimidați, pentru că știm că securitatea noastră, atât cea prezentă, cât și cea viitoare, depinde de ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina.” În același mesaj, liderul francez a avertizat că operațiuni de acest tip pot viza orașe și capitale europene, inclusiv „cele mai sensibile instalații”, motiv pentru care a cerut anticipare, planificare a apărării și vigilență sporită. [...]
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa coeziunea NATO prin „atacuri hibride” cu drone și rachete , potrivit declarațiilor premierului Donald Tusk , relatate de Agerpres . Mesajul are o miză de securitate cu efect direct asupra riscului operațional pe flancul estic al Alianței, inclusiv pentru statele care susțin militar și logistic Ucraina. Într-un discurs în fața Parlamentului, Tusk a spus că „planul rus”, conform evaluărilor serviciilor de informații, ar include atacuri „hibride” cu drone și rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina, „inclusiv Polonia”. El a adăugat că există „un risc real” ca dronele să ajungă pe teritoriul uneia sau mai multor țări de pe flancul estic al NATO. „Accidentul” ca acoperire și ținta strategică: articolul 5 Premierul polonez a avertizat că, în pofida posibilelor „daune”, „narațiunea oficială” a Moscovei ar putea fi că ar fi vorba despre un accident. În viziunea sa, obiectivul ar fi și unul politic: slăbirea coeziunii generale a NATO și inducerea ideii că articolul 5 – clauza de apărare reciprocă – ar fi „mai degrabă teoretic decât real”. Context: rolul Poloniei în sprijinul pentru Ucraina Polonia, vecină cu Ucraina, Belarus și enclava rusă Kaliningrad, a acuzat Rusia de „sabotaj” de mai multe ori de la începutul ofensivei ruse împotriva Kievului, în februarie 2022. Teritoriul polonez este principala rută de tranzit pentru ajutorul militar și umanitar occidental către Ucraina, ceea ce îi amplifică expunerea la riscuri de securitate asociate războiului. Tusk urmează să meargă vineri în Ucraina, unde are prevăzut, între altele, să se întâlnească cu omologul său slovac, Robert Fico. [...]
Turcia încearcă să reducă riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră după ce a transmis Rusiei și Ucrainei un proiect de memorandum de înțelegere menit să oprească atacurile asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . O sursă diplomatică turcă a declarat pentru AFP că Ankara a trimis „un protocol de înțelegere – o versiune preliminară” ambelor părți, cu obiectivul de a găsi „o soluție la atacurile din Marea Neagră”. Inițiativa vine după ce, la începutul lunii august, Turcia ceruse deja instituirea unui „moratoriu”, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut însă că o astfel de măsură ar fi „imposibil de monitorizat”. Presiune directă asupra flotei comerciale: nave turce vizate în vară Potrivit Camerei de Comerț Maritim din Turcia (Imeak), aproximativ 25 de nave turce — majoritatea sub pavilion străin — au fost ținta unor atacuri în timpul verii. La finalul lunii august, Ankara l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei în Turcia după atacul asupra unei nave turce în Marea Neagră și asupra unei a doua nave venite să o remorcheze. Atacuri recente și miza economică: exporturile, în centrul confruntării Tot joi, Ucraina a acuzat Rusia că a lovit cu o dronă o navă civilă sub pavilion tanzanian, în drum spre un port ucrainean, iar autoritatea portuară ucraineană a transmis pe Telegram că în urma atacului căpitanul a fost ucis și alți trei membri ai echipajului au fost răniți. Ministerul rus al Apărării a afirmat, în raportul său zilnic, că a lovit o navă la 11 kilometri în largul portului Odesa , despre care susține că transporta o încărcătură „destinată aprovizionării forțelor armate ucrainene”. În ultimele luni, Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor de marfă din Marea Neagră, fiecare încercând să perturbe exporturile celeilalte părți și să îi afecteze economia. Conform informațiilor citate, atacurile Moscovei au blocat în mare parte exporturile agricole ucrainene pe mare, iar atacurile Kievului au forțat Rusia să caute rute alternative pentru propriile exporturi. [...]
Avertismentul FBI privind o rețea rusă de asasinate și sabotaj ridică riscul operațional pentru companii și infrastructură critică în SUA și Europa , potrivit Daily Mail , care citează un rechizitoriu federal desecretizat la Manhattan și declarații ale oficialilor americani. FBI a anunțat că a dejucat un complot de ucidere a unui „dizident rus proeminent” despre care se credea că locuiește în Washington, DC. Cinci persoane „presupuse a trăi în străinătate” au fost inculpate în dosar, conform rechizitoriului făcut public în instanță. Documentul susține că o rețea a serviciilor de informații ruse ar fi plătit și ar fi încercat să plătească, din 2024, persoane din SUA și din alte țări pentru a face supraveghere și apoi pentru a ucide dizidenți ruși. Aceiași intermediari ar fi fost solicitați și pentru „acte de terorism” împotriva infrastructurii civile și militare din țări europene percepute ca aliniate cu Ucraina, mai arată rechizitoriul. Ce spune rechizitoriul despre mecanismul de recrutare În cazul țintei din Washington, rechizitoriul indică faptul că un cetățean venezuelean care locuiește în Brooklyn ar fi fost recrutat pentru supraveghere și ucidere. Acesta ar fi fost trimis la două locații asociate cu victima și ar fi primit „instrucțiuni explicite” despre cum să facă supravegherea, în schimbul unor sume de 1.000 și 1.500 de dolari (aprox. 4.500–6.800 lei). După ce ar fi furnizat fotografii și videoclipuri, persoana ar fi refuzat oferta de 40.000 de dolari (aprox. 180.000 lei) pentru a „elimina” sau „face să dispară” ținta prin omor, potrivit autorităților citate. Rechizitoriul mai afirmă că, după refuz, ar fi fost contactate și alte persoane din SUA cu „sume substanțiale” pentru a duce la capăt planul. Cine este acuzat și ce roluri sunt invocate Printre cei acuzați se află, potrivit autorităților, trei membri de rang înalt ai serviciilor ruse: Yuri Khrameev (fost colonel), fiul său Kirill Khrameev (ofițer în Serviciul Federal de Securitate – FSB ) și Oemis Romagoza Durruthy, cetățean cubanez descris ca membru influent al diasporei cubaneze din Rusia. Rechizitoriul descrie FSB drept principala agenție de securitate a Rusiei și succesoarea KGB. În același dosar sunt menționați și Yaidel Delgado Suarez și Angel Eduardo Castro, ambii în Rusia, ca fiind implicați în recrutarea persoanei din Brooklyn, conform rechizitoriului. De ce contează pentru Europa: extinderea „războiului din umbră” În context, materialul notează că oficiali occidentali susțin că țintirea statelor europene de către Moscova s-a intensificat în ultimele luni, pe fondul unei linii a frontului în Ucraina „în mare parte statice”. Sunt menționate, ca exemple de țări apropiate de Rusia care au confirmat „diverse încălcări”, Polonia, Lituania și România. Expertul în securitate și jurnalistul Philip Ingram, citat de publicație, afirmă că astfel de atacuri ar putea deveni mai frecvente și invocă o paletă de tactici atribuite Rusiei, de la asasinate și utilizarea unor agenți neurotoxici (Novichok) până la arme radiologice (Polonium-210), precum și suspiciuni de sabotaj și activități cu drone în proximitatea unor obiective sensibile din mai multe țări europene. În același registru, sunt menționate amenințări la adresa directorilor unor companii de armament din Scandinavia și Germania și amenințări împotriva unor companii britanice care ajută la aprovizionarea Ucrainei, alături de creșterea rolului atacurilor cibernetice. Oficialii FBI citați în material susțin că planul a fost oprit prin cooperarea mai multor structuri și agenții partenere, iar procurorii americani descriu rețeaua ca având intenția de a provoca „distrugere și haos” inclusiv pe teritoriul SUA. [...]
Canada încearcă să-și reducă dependența comercială de SUA printr-o integrare mai adâncă cu UE , într-un demers care riscă să amplifice tensiunile cu Washingtonul pe fondul amenințărilor lui Donald Trump cu tarife suplimentare, potrivit Daily Mail . Într-un discurs la Parlamentul European, premierul canadian Mark Carney a susținut ideea unei „asocieri” cu UE și a respins logica acordurilor „cu sumă zero”. Carney a vorbit la Strasbourg despre o apropiere strategică între Canada și UE, în condițiile în care Trump a catalogat perspectiva unei astfel de alinieri drept „un act ostil” și a amenințat cu „tarife foarte serioase” sau chiar cu oprirea unor schimburi comerciale cu Europa. În sală, un participant a strigat „USA! USA!” în timp ce premierul urca la tribună, iar Carney a râs, notează publicația. În replică la presiunile venite dinspre SUA, Carney a argumentat că o Canada „mai puternică, mai rezilientă, mai suverană” ar fi, de fapt, un partener mai eficient pentru Statele Unite, la fel cum ar fi și UE. El a sugerat că integrarea economică este „transformată în armă” în politică și că tarifele sunt folosite pentru „a exercita presiune”. Ce propune Ottawa și de ce contează economic Carney a spus că vizează o integrare mai profundă cu UE în mai multe domenii, cu scopul de a reduce vulnerabilitatea la presiuni economice și geopolitice. Lista menționată în discurs include: comerț; apărare; minerale critice; inteligență artificială; energie; spațiu; cercetare; servicii financiare. Miza este cu atât mai mare cu cât Canada trimite aproximativ 70% din exporturi către SUA, ceea ce o face foarte expusă la tarifele americane. În acest context, Carney a indicat că Ottawa încearcă să-și diversifice ancorele economice și să-și întărească legăturile cu Europa. „Membru asociat” al UE: o idee politică fără bază juridică, deocamdată Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care nu există în prezent în tratatele blocului și ar trebui creat. Ea a spus că Europa vrea să ducă relația cu Canada „la cel mai înalt nivel posibil” și a vorbit despre o „alianță pentru viitor”, dincolo de acordul de liber schimb deja existent, care să includă un spațiu comun de prosperitate și securitate economică. Exact ce ar însemna „asocierea” rămâne de negociat, iar Canada nu urmărește aderarea deplină, potrivit ambasadorului desemnat al Canadei la UE, Jonathan Wilkinson, care a invocat costul de suveranitate pe care l-ar presupune un astfel de pas. Următorul pas: summitul UE–Canada de la Montreal Discuțiile ar urma să continue la summitul pe care Carney îl va găzdui la Montreal, în perioada 29–30 octombrie, unde părțile sunt așteptate să detalieze propunerea de relație nouă. Un element deja concret al apropierii este participarea Canadei la programul european SAFE de achiziții pentru apărare, în valoare de 150 miliarde euro (aprox. 750 miliarde lei), care oferă companiilor canadiene acces la achiziții comune, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa. [...]
