Știri
Știri din categoria Externe
Transferurile accelerate de capital ale apropiaților lui Viktor Orbán riscă să complice recuperarea banilor publici și să deschidă un front de anchete cu miză economică și juridică în Ungaria, pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, potrivit Știrile Pro TV, care citează informații publicate de The Guardian.
Înfrângerea electorală a lui Orbán a declanșat, conform sursei, o „cursă contra cronometru” în rândul unui cerc de persoane conectate la partidul Fidesz, care ar transfera averi în străinătate și ar căuta inclusiv opțiuni de viză pentru SUA. Surse citate de The Guardian vorbesc despre avioane private care ar decola constant din Viena, în timp ce alte persoane își repoziționează activele în afara Ungariei.
Potrivit informațiilor prezentate, fondurile ar fi direcționate către jurisdicții din Orientul Mijlociu – Arabia Saudită, Oman și Emiratele Arabe Unite – iar alte destinații menționate sunt Australia și Singapore. Péter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, care a câștigat alegerile „luna aceasta”, a susținut că „zeci de miliarde de forinți” ar fi transferate în Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și alte țări îndepărtate.
Miza economică și de reglementare este dublă: pe de o parte, ieșiri rapide de capital și mutarea activelor în afara razei autorităților ungare; pe de altă parte, riscul ca eventuale proceduri de înghețare, confiscare sau recuperare a prejudiciilor să devină mai greoaie, mai ales dacă activele ajung în state unde extrădarea ar fi dificilă, așa cum avertizează Magyar în declarațiile citate.
Magyar a afirmat că viitorul său guvern, care ar urma să preia puterea la începutul lunii mai, va viza combaterea corupției și a clientelismului asociate guvernării Fidesz. El a cerut procurorului-șef, șefului poliției și conducerii fiscului să intervină pentru a împiedica plecarea celor vizați.
În același timp, publicația notează că jurnaliști independenți din Ungaria, inclusiv platforma de investigații Vsquare și site-ul 444.hu, au relatat că persoane-cheie apropiate de Orbán ar încerca să-și protejeze activele înainte ca noul guvern să poată lua măsuri precum înghețarea sau confiscarea.
În declarațiile citate, Magyar a indicat că printre cei care ar putea părăsi țara s-ar număra și familia lui Lőrinc Mészáros, descris ca unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui Orbán și devenit cel mai bogat om din Ungaria, în parte datorită contractelor publice. Compania lui Mészáros nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului.
Separat, articolul menționează că Orbán ar urma să călătorească în SUA în perioada începerii Cupei Mondiale FIFA și ar putea rămâne acolo câteva săptămâni, conform unei surse apropiate de Fidesz, fără a fi clar unde anume. Totodată, sunt menționate demersuri ale unor persoane apropiate de Fidesz pentru obținerea unor vize de muncă în SUA, pe fondul legăturilor construite în timp cu zona mișcării MAGA și Partidul Republican, potrivit surselor citate.
Dacă transferurile de active se confirmă la scară mare, următoarele luni pot aduce o combinație de măsuri administrative și anchete cu impact direct asupra mediului economic: verificări fiscale, investigații privind contracte publice și încercări de recuperare a unor presupuse prejudicii. Vsquare avertizează, în relatarea citată, că se conturează „ani” de demersuri pentru recuperarea averii publice presupus sustrase și pentru tragerea la răspundere în dosare de infracțiuni financiare.
Recomandate
Trimiterea unei baterii Iron Dome și a unor militari israelieni în Emiratele Arabe Unite a ridicat cooperarea de securitate la un nivel fără precedent și arată cât de rapid se pot reconfigura aranjamentele operaționale de apărare în Golf sub presiunea atacurilor, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru Axios ale unor oficiali israelieni și americani. Israelul ar fi trimis la începutul războiului cu Iranul un sistem de apărare aeriană Iron Dome în Emiratele Arabe Unite, împreună cu militari care să îl opereze. Mutarea nu fusese făcută publică până acum, iar un înalt oficial israelian a descris Emiratele drept prima țară din afara Statelor Unite și Israelului unde Iron Dome a fost folosit. De ce contează: apărare „la cheie”, cu operatori incluși Elementul operațional central este că sprijinul nu s-ar fi limitat la livrarea echipamentului, ci ar fi inclus și personal pentru operare, ceea ce implică o integrare directă în arhitectura de apărare a Emiratelor pe durata conflictului. Potrivit sursei, premierul Benjamin Netanyahu ar fi ordonat trimiterea unei baterii Iron Dome, a interceptorilor și a „câtorva zeci” de militari israelieni, după o discuție telefonică cu președintele EAU, Mohammed bin Zayed. Un al doilea oficial israelian a spus că sistemul ar fi interceptat „zeci” de rachete iraniene. Contextul: amploarea atacurilor asupra Emiratelor Emiratele Arabe Unite au cerut sprijinul aliaților după atacuri masive, iar Ministerul Apărării de la Abu Dhabi a indicat că Iranul a lansat asupra țării aproximativ 550 de rachete balistice și de croazieră și peste 2.200 de drone. Cele mai multe ar fi fost interceptate, însă unele au lovit ținte militare și civile. În paralel, Forțele Aeriene Israeliene ar fi efectuat lovituri pentru a distruge rachete cu rază scurtă de acțiune amplasate în sudul Iranului, înainte ca acestea să poată lovi Emiratele sau alte state din Golf. Sensibilități și efecte politice Prezența trupelor israeliene pe teritoriul Emiratelor „ar putea fi un subiect sensibil” în regiune, notează materialul, însă oficiali din Emirate susțin că războiul cu Iranul a schimbat percepțiile interne: un oficial a spus că oricine ajută la apărarea țării împotriva atacurilor iraniene va fi văzut pozitiv. În Israel, decizia de a trimite un sistem de apărare aeriană în Emirate ar putea genera nemulțumiri, în condițiile în care și Israelul era sub atacuri intense. Cine a mai ajutat Emiratele, potrivit sursei Un fost oficial din Consiliul Național de Securitate al EAU, Tareq al-Otaiba, a scris într-un articol pentru Arab Gulf States Institute că Israelul s-a numărat printre țările care „au intervenit pentru a oferi ajutor real” Emiratelor. Un al doilea oficial emiratez a spus că același lucru este valabil și pentru alte state care au sprijinit apărarea Emiratelor, între care: Statele Unite Franța Regatul Unit Italia Australia Parteneriatul Israel–EAU, formalizat printr-un tratat în 2020, ar fi ajuns „mai apropiat ca oricând”, în pofida diferențelor de poziție apărute între timp, inclusiv pe tema războiului din Gaza, potrivit declarațiilor atribuite unor oficiali israelieni și emiratezi. [...]
Israel a trimis în Emiratele Arabe Unite un sistem de apărare antiaeriană Iron Dome , împreună cu militari pentru operare, într-un gest fără precedent care ridică nivelul cooperării de securitate dintre cele două state în plin război cu Iranul , potrivit Axios , care citează doi oficiali israelieni și un oficial american. Mutarea este relevantă nu doar prin componenta militară, ci și prin implicațiile politice și operaționale: este prima dată când Israelul a trimis o baterie Iron Dome într-o altă țară, iar EAU devin primul stat din afara SUA și Israelului în care sistemul a fost folosit, potrivit unui oficial israelian de rang înalt. De ce a cerut EAU sprijin și ce a făcut Israel De la începutul războiului, EAU au fost ținta Iranului „mai mult decât orice altă țară din regiune”, notează publicația. Ministerul apărării din EAU susține că Iranul a lansat asupra țării: aproximativ 550 de rachete balistice și de croazieră; peste 2.200 de drone. Majoritatea au fost interceptate, însă unele au lovit ținte militare și civile. În acest context, atacurile masive au determinat EAU să ceară asistență aliaților. Potrivit oficialilor israelieni citați, premierul Benjamin Netanyahu a ordonat armatei israeliene să trimită o baterie Iron Dome cu interceptori și „câteva zeci” de operatori ai Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), după o convorbire cu președintele Emiratelor. Un al doilea oficial israelian a declarat că sistemul a interceptat „zeci” de rachete iraniene. Cooperare militară mai strânsă și lovituri preventive Dincolo de desfășurarea Iron Dome, Israelul și EAU au coordonat „îndeaproape” atât militar, cât și politic de la începutul războiului, potrivit unor oficiali israelieni și emiratezi citați de Axios. În paralel, Forțele Aeriene Israeliene ar fi efectuat „numeroase” lovituri pentru a elimina rachete cu rază scurtă amplasate în sudul Iranului, înainte ca acestea să poată lovi EAU și alte țări din Golf. Sensibilități politice în Golf și riscuri interne pentru Netanyahu Trimiterea de trupe israeliene pe teritoriul EAU este descrisă ca fiind „sensibilă politic” în statele din Golf. În același timp, decizia lui Netanyahu de a împărți un sistem de apărare antiaeriană într-un moment în care Israelul era „sub foc intens” ar putea provoca reacții negative și pe plan intern, potrivit sursei. Context: parteneriatul Israel–EAU, mai apropiat ca oricând Israel și EAU au semnat un tratat de pace în 2020. Deși au existat divergențe ulterior, inclusiv pe tema Gaza, oficiali din ambele țări susțin că parteneriatul este acum „mai apropiat ca niciodată”. Tareq al-Otaiba, fost oficial în Consiliul de Securitate Națională al EAU, a scris într-un articol pentru Arab Gulf States Institute (AGSI) că Israel s-a numărat printre țările care „au făcut un pas înainte pentru a oferi asistență reală” EAU. În același text, el a indicat SUA și Israel drept „aliați adevărați” prin ajutor militar, schimb de informații și sprijin diplomatic. Un oficial emiratez de rang înalt a rezumat miza politică a momentului: „Nu o să uităm.” Ce urmează Axios sugerează că episodul poate consolida cooperarea de securitate Israel–EAU, dar și că expune ambele părți la costuri politice: în Golf, prin prezența militarilor israelieni, iar în Israel, prin criticile legate de transferul unei capabilități defensive într-un moment de presiune militară asupra propriului teritoriu. [...]
Opțiunile militare ale SUA și Israel „au dat rezultate sub așteptări”, iar Washingtonul rămâne împins spre diplomație în relația cu Iranul , susține politologul Vali Nasr într-o analiză publicată de Al Jazeera . Mesajul central: după episoade repetate de negocieri reluate și întrerupte, o soluție negociată este, practic, singura ieșire realistă pentru SUA. Nasr, profesor de afaceri internaționale și studii despre Orientul Mijlociu la Universitatea Johns Hopkins , afirmă în dialogul cu Steve Clemons (The Bottom Line) că războiul SUA–Israel cu Iranul a scos la iveală limitele forței militare ca instrument de obținere a obiectivelor politice. „Nu te așezi la masă ca să ceri capitularea. Cealaltă parte nu va capitula pentru că nu a pierdut. Așa că trebuie să închei un acord”, a spus Nasr. De ce contează: costul strategic al „opțiunii militare” În lectura lui Nasr, faptul că opțiunile militare „au rămas scurte” (nu și-au atins țintele) schimbă centrul de greutate al politicii SUA: de la presiune prin forță la necesitatea unei înțelegeri. Ideea implică o limitare a capacității Washingtonului de a obține concesii maximale și sugerează că următoarea etapă, dacă există, va fi una de negociere, nu de escaladare. Ce urmărește Iranul, potrivit analizei Nasr mai spune că obiectivul Iranului este să se asigure că SUA și Israel înțeleg că „un război cu Iranul nu e ușor” — o formulare care, în context, indică o strategie de descurajare și de creștere a costurilor percepute ale confruntării. Materialul a fost publicat pe 26 aprilie 2026. [...]
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare , potrivit Antena 3 . În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice. Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol. Presiune pe economie și pe viața digitală Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației. Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor. „Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.” „Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.” Represiune accelerată: edituri, jurnaliști, ONG-uri Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate: percheziționarea sediilor editurii Eksmo și reținerea unor membri ai personalului, într-o anchetă penală privind ceea ce autoritățile susțin că ar fi „propagandă LGBTQ”; Eksmo deține marca Popcorn Books, închisă în ianuarie; percheziția la redacția Novaya Gazeta , publicație independentă care și-a închis ediția tipărită după invazia Ucrainei din 2022, dar continuă online; desemnarea organizației Memorial drept „extremistă”, în aceeași zi cu percheziția la Novaya Gazeta. În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului. Componenta de reglementare: „extremismul” ca instrument Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte. Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia. Reabilitarea simbolurilor sovietice și tensiuni externe În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice. Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn. Ce urmează, pe baza informațiilor din articol Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia. [...]
Riscul unei reluări a loviturilor israeliene la scară mai mare crește , după ce Israel și Hezbollah au escaladat atacurile și se acuză reciproc că încalcă armistițiul din 17 aprilie , pe fondul unor limite impuse de administrația SUA asupra răspunsului israelian, potrivit The Jerusalem Post . Disputa centrală, apărută imediat după intrarea în vigoare a armistițiului, ține de aria lui de aplicare: Israel susține că încetarea focului se aplică la nord de râul Litani , nu și în sudul Libanului. În această logică, armata israeliană (IDF) – care „deja controla sudul Libanului”, conform publicației – a urmărit să continue distrugerea armelor Hezbollah din satele din zonă și să lovească luptătorii rămași acolo care nu se predau. De la 17 aprilie, IDF ar fi ucis „peste 40” de luptători Hezbollah, aproape toți în sudul Libanului. În paralel, Israel ar miza pe menținerea unei prezențe în sudul Libanului pentru o perioadă mai lungă, ca instrument de presiune pentru demararea unui proces de dezarmare a Hezbollah. Hezbollah, în schimb, ar urmări încetarea operațiunilor IDF în sudul Libanului, ca etapă spre o retragere mai rapidă a trupelor israeliene din zonă, înapoi în interiorul granițelor Israelului. Presiune pentru extinderea țintelor, dar cu constrângeri din partea SUA Publicația notează că oficiali israelieni de rang înalt le-au transmis omologilor americani că, dacă Hezbollah continuă să atace soldați IDF, Israel nu va mai putea menține „răspunsul măsurat” actual, potrivit a două surse familiarizate cu discuțiile. Duminică seară, premierul Benjamin Netanyahu a convocat un grup restrâns de miniștri și oficiali de securitate pentru a discuta atât Iranul, cât și situația din Liban. Una dintre opțiunile analizate ar fi escaladarea loviturilor împotriva Hezbollah, inclusiv vizarea unor zone dincolo de sudul Libanului. Netanyahu a recunoscut, la începutul ședinței de guvern, că administrația SUA limitează amploarea reacției Israelului. „Acționăm energic în conformitate cu reguli convenite cu Statele Unite – și, apropo, și cu Libanul. Asta înseamnă libertate de acțiune nu doar pentru a răspunde atacurilor – asta e clar – ci și pentru a dejuca amenințări imediate și pentru a aborda amenințări emergente.” El a adăugat că Israelul nu este dispus să accepte acțiunile Hezbollah și că „vom face ceea ce este necesar pentru a restabili securitatea în nord”. Ce s-a schimbat pe teren: rachete, drone și o problemă nouă – FPV Până la finalul săptămânii trecute, Hezbollah s-ar fi abținut să tragă rachete asupra civililor din Israel, iar IDF ar fi evitat atacuri „cu profil înalt” în zone considerate bastioane Hezbollah, precum Dahiyeh (Beirut) sau Valea Bekaa. Când Hezbollah a început să lanseze rachete și drone către nordul Israelului la finalul săptămânii, volumele ar fi rămas reduse, însă suficient cât să crească presiunea internă pentru un răspuns mai dur. Deși Netanyahu a ordonat public sâmbătă seară o ripostă „mult mai puternică”, loviturile efective ar fi rămas limitate, indicând în continuare reținere, potrivit relatării. Duminică, IDF și-a intensificat atacurile, dar încă la „o fracțiune” din intensitatea de dinainte de armistițiul din 17 aprilie; multe lovituri ar fi fost executate de la distanță, cu artilerie sau aviație. În același timp, IDF ar fi trebuit să gestioneze atacuri continue cu rachete și drone, atât asupra soldaților din sudul Libanului, cât și asupra nordului Israelului. Majoritatea ar fi fost interceptate, însă unele ar fi trecut de apărare, provocând morți și răniți în rândul militarilor israelieni. Un element operațional nou semnalat este creșterea utilizării dronelor FPV (First Person View), ghidate mai „manual”, ceea ce le poate face mai greu de bruiat, urmărit sau doborât. IDF ar fi afirmat că Hezbollah și-a mărit numărul de operatori specializați pentru acest tip de drone. Context diplomatic: prelungirea armistițiului și discuții de „normalizare” Săptămâna trecută, președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu încă trei săptămâni, după o întâlnire între ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, și ambasadoarea Libanului în SUA, Nada Hamadeh Mouawad. Trump a mai spus că Netanyahu ar urma să se întâlnească „în viitorul apropiat” la Casa Albă cu președintele libanez Joseph Aoun. În fundal, Israel și guvernul libanez – descris ca încercând să se desprindă de Hezbollah – ar fi avut două runde de discuții de „normalizare”, potrivit publicației. În acest cadru, miza imediată rămâne dacă escaladarea din teren va forța Israelul să depășească actualele limite ale răspunsului, cu posibile lovituri extinse dincolo de sudul Libanului. [...]
Zelenski a legat securitatea UE de avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după discuțiile de la Kiev cu președinta Maia Sandu , potrivit Euronews . Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei Maiei Sandu la Kiev, unde a participat la ceremoniile care au marcat 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl . Cei doi lideri au discutat „teme vitale” pentru cele două state vecine, cu accent pe cooperarea practică și pe parcursul european. În declarațiile făcute alături de Sandu, Zelenski a enumerat domeniile abordate: securitate, cooperare transfrontalieră, protecție, dezvoltare, infrastructură și energie. Miza, din perspectiva Kievului, este ca aceste teme să fie tratate împreună cu agenda de integrare europeană, într-un „parcurs comun” al Ucrainei și Republicii Moldova. „Maia Sandu și cu mine ne-am concentrat asupra unor aspecte cheie: securitatea, cooperarea transfrontalieră, protecția noastră, dezvoltarea, infrastructura, energia. Și am discutat în detaliu despre parcursul nostru către Uniunea Europeană, un parcurs al parteneriatului, un parcurs comun.” Ce urmează pe dosarul UE Ucraina și Republica Moldova au statut de țări candidate la Uniunea Europeană și își propun să adere „cât mai curând”. Zelenski a spus că obiectivul imediat este deschiderea rapidă a capitolelor de negociere, astfel încât aderarea să devină „un succes comun” pentru Ucraina, Moldova și UE. „Acum lucrăm pentru a ne asigura că toate capitolele de negociere sunt deschise cât mai curând posibil și că aderarea la UE devine succesul nostru comun – pentru Ucraina, Moldova și întreaga Uniune Europeană.” [...]
