Știri
Știri din categoria Externe
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare, potrivit Antena 3. În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice.
Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol.
Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației.
Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor.
„Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.”
„Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.”
Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate:
În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului.
Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte.
Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia.
În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice.
Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn.
Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia.
Recomandate
Iranul își coordonează poziția cu Rusia pe dosarul armistițiului și al negocierilor din Orientul Mijlociu , printr-o întâlnire programată luni, la Moscova, între ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și președintele rus Vladimir Putin , potrivit News . Araghchi urmează să îi prezinte lui Putin un „bilanț” al negocierilor de pace aflate în curs în Orientul Mijlociu, conform ambasadorului iranian la Moscova, citat de agenția iraniană Isna, într-o relatare preluată de AFP. Vizita la Moscova are loc în cadrul unui turneu pe care șeful diplomației iraniene l-a început vineri la Islamabad. În Rusia, el ar urma să discute cu „oficiali ruși” despre „situația cea mai recentă a negocierilor, a armistițiului și evoluțiile cu legătură cu acestea” și să prezinte un raport privind aceste negocieri, potrivit aceleiași surse. Întâlnirea indică o etapă de consultare la nivel înalt între Teheran și Moscova pe un dosar regional sensibil, în condițiile în care, din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate concluzii anticipate sau decizii concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Mesajul lui Vladimir Putin către Phenian confirmă public implicarea militară nord-coreeană în regiunea Kursk , un pas care consolidează parteneriatul strategic Rusia–Coreea de Nord și ridică miza geopolitică a cooperării dintre cele două state, potrivit Libertatea . Putin a transmis duminică un mesaj oficial participanților la ceremonia de deschidere a Complexului Memorial și Muzeului Isprăvilor Militare ale Eroilor „Operațiunii Militare Străine”, eveniment organizat la Phenian. În mesaj, liderul de la Kremlin i-a mulțumit direct lui Kim Jong-un pentru „finalizarea rapidă” a proiectului, pe care l-a legat simbolic de aniversarea „eliberării” regiunii Kursk. „Aș dori să-mi exprim profunda recunoștință față de dumneavoastră, dragă tovarășe Kim Jong-un, și față de toți cei care au contribuit la implementarea unui proiect de o asemenea amploare în cel mai scurt timp posibil – cu ocazia aniversării eliberării regiunii Kursk de sub invadatori”, a transmis Vladimir Putin. Confirmarea rolului soldaților nord-coreeni Un element central al declarației este referirea explicită la participarea militarilor nord-coreeni în operațiunile din Kursk, inclusiv un omagiu pentru cei uciși. „Aș dori să-mi exprim sincera recunoștință față de curajoșii soldați coreeni care au participat la operațiunile militare din regiunea Kursk și să aduc un omagiu eroilor căzuți”, a mai precizat Vladimir Putin. În același mesaj, Putin a spus că se așteaptă ca „ parteneriatul strategic cuprinzător ” dintre Rusia și Coreea de Nord să continue să se consolideze prin „eforturi comune”. Ce simbolizează memorialul inaugurat la Phenian Conform unui comunicat oficial publicat pe site-ul Kremlinului, citat de Libertatea, complexul monumental are „o dublă semnificație”: păstrarea memoriei actelor de eroism și a sacrificiilor soldaților Armatei Populare Coreene, în numele unei „victorii comune”; un reper „vizibil și durabil” al „prieteniei și solidarității” dintre cele două popoare. [...]
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski , dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Fox News , președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean. Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”. Negocieri blocate și presiune americană SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate. În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”. [...]
Acuzațiile de canibalism indică o posibilă criză de aprovizionare pe frontul rus , într-un moment în care Moscova își mărește efectivele și, implicit, presiunea pe logistică, potrivit Digi24 , care citează informații și materiale prezentate de serviciile militare ucrainene ziarului The Sunday Times. Potrivit relatării, ofițeri ai serviciilor de informații militare ucrainene susțin că dețin dovezi privind cel puțin cinci cazuri în care soldați și comandanți ruși ar fi afirmat că infanteriști și-ar fi mâncat camarazii, după ce ar fi rămas fără provizii în timpul iernii. Materialele invocate includ fotografii și presupuse înregistrări ale unei duzini de transmisii audio între ofițeri superiori ai armatei ruse, obținute, conform aceleiași surse, din căutări pe aplicația de mesagerie Telegram. Publicația britanică notează însă că nu poate verifica independent autenticitatea informațiilor, iar Rusia respinge în mod regulat conținutul interceptărilor publicate de partea ucraineană, catalogându-le drept „falsuri”. Dacă s-ar confirma, episoadele ar fi fost izolate și puține, în contextul unei ierni în care lanțurile de aprovizionare ar fi fost greu de menținut și pe fondul unor posibile probleme de sănătate mintală la militarii implicați, mai arată relatarea. Ce descriu materialele invocate și unde ar fi avut loc incidentele Unul dintre cazurile prezentate ar fi avut loc în noiembrie 2025, lângă Mîrnohrad , în regiunea Donețk, unde un infanterist cu indicativul „Khromoy” ar fi ucis doi soldați și ar fi încercat să mănânce piciorul uneia dintre victime, potrivit informațiilor atribuite serviciilor ucrainene. În conversația descrisă, un ofițer ar fi raportat incidentul unui locotenent, iar The Sunday Times ar fi analizat imaginile cu un software de detectare bazat pe inteligență artificială, concluzionând că nu ar fi fost generate artificial sau modificate. Un chirurg specializat în leziuni de război, citat în material, a apreciat că rănile din fotografie ar fi puțin probabil să fi fost provocate de o explozie, ci ar părea produse cu un obiect tăios. În alte conversații separate, ar fi fost menționate două cazuri distincte: unul lângă Bahmut (Donețk), într-o discuție descoperită pe 3 aprilie „anul trecut” (formulare din sursă), și un altul pe 8 octombrie 2025, la Udachne, lângă Pokrovsk. Într-un mesaj separat, șeful de stat major al unei brigăzi ar fi transmis ordine care includeau explicit interdicția canibalismului. De ce contează: presiunea logistică într-o armată în expansiune Dincolo de caracterul extrem al acuzațiilor, relatarea le leagă de o temă operațională mai largă: dificultăți de aprovizionare cu hrană pentru infanterie. În text sunt menționate plângeri ale soldaților ruși privind rații expirate sau lipsa proviziilor de bază timp de săptămâni, care i-ar fi împins la jafuri pentru a supraviețui; este amintit și un exemplu mai vechi, relatat de The New York Times la începutul războiului, despre rații expirate încă din 2002. Totodată, sunt invocate imagini publicate în 2023 de SBU (agenția de securitate a Ucrainei) care ar arăta soldați ruși jefuind magazine alimentare și locuințe în căutare de alimente. În paralel, sursa indică o creștere a efectivelor ruse: până la sfârșitul lui 2025, Rusia și-ar fi mărit prezența terestră în Ucraina la aproximativ 710.000 de soldați, de la 600.000 la începutul anului, iar șeful forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sirskîi , este citat cu obiectivul Moscovei de a recruta 409.000 de noi soldați în 2026. În acest context, un analist militar american citat în material susține că o creștere a infanteriei cere o suplimentare comparabilă a aprovizionării, iar iarna aspră ar fi testat rețelele de transport și alimentarea trupelor. Reacții și limitări de verificare Ambasada Federației Ruse la Londra a transmis că nu vede „niciun motiv să comenteze” acuzațiile, iar un purtător de cuvânt a calificat informațiile drept „invenții” ale serviciilor militare ucrainene, pe care le-a descris ca instrument de propagandă. În același timp, materialul subliniază explicit limitele de verificare independentă ale publicației britanice și amintește că acuzațiile de canibalism în război au fost folosite istoric ca instrument de propagandă pentru demonizarea inamicului. [...]
Riscul unei reluări a loviturilor israeliene la scară mai mare crește , după ce Israel și Hezbollah au escaladat atacurile și se acuză reciproc că încalcă armistițiul din 17 aprilie , pe fondul unor limite impuse de administrația SUA asupra răspunsului israelian, potrivit The Jerusalem Post . Disputa centrală, apărută imediat după intrarea în vigoare a armistițiului, ține de aria lui de aplicare: Israel susține că încetarea focului se aplică la nord de râul Litani , nu și în sudul Libanului. În această logică, armata israeliană (IDF) – care „deja controla sudul Libanului”, conform publicației – a urmărit să continue distrugerea armelor Hezbollah din satele din zonă și să lovească luptătorii rămași acolo care nu se predau. De la 17 aprilie, IDF ar fi ucis „peste 40” de luptători Hezbollah, aproape toți în sudul Libanului. În paralel, Israel ar miza pe menținerea unei prezențe în sudul Libanului pentru o perioadă mai lungă, ca instrument de presiune pentru demararea unui proces de dezarmare a Hezbollah. Hezbollah, în schimb, ar urmări încetarea operațiunilor IDF în sudul Libanului, ca etapă spre o retragere mai rapidă a trupelor israeliene din zonă, înapoi în interiorul granițelor Israelului. Presiune pentru extinderea țintelor, dar cu constrângeri din partea SUA Publicația notează că oficiali israelieni de rang înalt le-au transmis omologilor americani că, dacă Hezbollah continuă să atace soldați IDF, Israel nu va mai putea menține „răspunsul măsurat” actual, potrivit a două surse familiarizate cu discuțiile. Duminică seară, premierul Benjamin Netanyahu a convocat un grup restrâns de miniștri și oficiali de securitate pentru a discuta atât Iranul, cât și situația din Liban. Una dintre opțiunile analizate ar fi escaladarea loviturilor împotriva Hezbollah, inclusiv vizarea unor zone dincolo de sudul Libanului. Netanyahu a recunoscut, la începutul ședinței de guvern, că administrația SUA limitează amploarea reacției Israelului. „Acționăm energic în conformitate cu reguli convenite cu Statele Unite – și, apropo, și cu Libanul. Asta înseamnă libertate de acțiune nu doar pentru a răspunde atacurilor – asta e clar – ci și pentru a dejuca amenințări imediate și pentru a aborda amenințări emergente.” El a adăugat că Israelul nu este dispus să accepte acțiunile Hezbollah și că „vom face ceea ce este necesar pentru a restabili securitatea în nord”. Ce s-a schimbat pe teren: rachete, drone și o problemă nouă – FPV Până la finalul săptămânii trecute, Hezbollah s-ar fi abținut să tragă rachete asupra civililor din Israel, iar IDF ar fi evitat atacuri „cu profil înalt” în zone considerate bastioane Hezbollah, precum Dahiyeh (Beirut) sau Valea Bekaa. Când Hezbollah a început să lanseze rachete și drone către nordul Israelului la finalul săptămânii, volumele ar fi rămas reduse, însă suficient cât să crească presiunea internă pentru un răspuns mai dur. Deși Netanyahu a ordonat public sâmbătă seară o ripostă „mult mai puternică”, loviturile efective ar fi rămas limitate, indicând în continuare reținere, potrivit relatării. Duminică, IDF și-a intensificat atacurile, dar încă la „o fracțiune” din intensitatea de dinainte de armistițiul din 17 aprilie; multe lovituri ar fi fost executate de la distanță, cu artilerie sau aviație. În același timp, IDF ar fi trebuit să gestioneze atacuri continue cu rachete și drone, atât asupra soldaților din sudul Libanului, cât și asupra nordului Israelului. Majoritatea ar fi fost interceptate, însă unele ar fi trecut de apărare, provocând morți și răniți în rândul militarilor israelieni. Un element operațional nou semnalat este creșterea utilizării dronelor FPV (First Person View), ghidate mai „manual”, ceea ce le poate face mai greu de bruiat, urmărit sau doborât. IDF ar fi afirmat că Hezbollah și-a mărit numărul de operatori specializați pentru acest tip de drone. Context diplomatic: prelungirea armistițiului și discuții de „normalizare” Săptămâna trecută, președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu încă trei săptămâni, după o întâlnire între ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, și ambasadoarea Libanului în SUA, Nada Hamadeh Mouawad. Trump a mai spus că Netanyahu ar urma să se întâlnească „în viitorul apropiat” la Casa Albă cu președintele libanez Joseph Aoun. În fundal, Israel și guvernul libanez – descris ca încercând să se desprindă de Hezbollah – ar fi avut două runde de discuții de „normalizare”, potrivit publicației. În acest cadru, miza imediată rămâne dacă escaladarea din teren va forța Israelul să depășească actualele limite ale răspunsului, cu posibile lovituri extinse dincolo de sudul Libanului. [...]
Zelenski a legat securitatea UE de avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după discuțiile de la Kiev cu președinta Maia Sandu , potrivit Euronews . Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei Maiei Sandu la Kiev, unde a participat la ceremoniile care au marcat 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl . Cei doi lideri au discutat „teme vitale” pentru cele două state vecine, cu accent pe cooperarea practică și pe parcursul european. În declarațiile făcute alături de Sandu, Zelenski a enumerat domeniile abordate: securitate, cooperare transfrontalieră, protecție, dezvoltare, infrastructură și energie. Miza, din perspectiva Kievului, este ca aceste teme să fie tratate împreună cu agenda de integrare europeană, într-un „parcurs comun” al Ucrainei și Republicii Moldova. „Maia Sandu și cu mine ne-am concentrat asupra unor aspecte cheie: securitatea, cooperarea transfrontalieră, protecția noastră, dezvoltarea, infrastructura, energia. Și am discutat în detaliu despre parcursul nostru către Uniunea Europeană, un parcurs al parteneriatului, un parcurs comun.” Ce urmează pe dosarul UE Ucraina și Republica Moldova au statut de țări candidate la Uniunea Europeană și își propun să adere „cât mai curând”. Zelenski a spus că obiectivul imediat este deschiderea rapidă a capitolelor de negociere, astfel încât aderarea să devină „un succes comun” pentru Ucraina, Moldova și UE. „Acum lucrăm pentru a ne asigura că toate capitolele de negociere sunt deschise cât mai curând posibil și că aderarea la UE devine succesul nostru comun – pentru Ucraina, Moldova și întreaga Uniune Europeană.” [...]
