Știri
Știri din categoria Externe
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare, potrivit Antena 3. În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice.
Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol.
Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației.
Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor.
„Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.”
„Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.”
Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate:
În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului.
Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte.
Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia.
În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice.
Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn.
Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia.
Recomandate
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Semnalele de la Moscova indică o continuare a războiului și o presiune mai mare asupra Europei , pe fondul intensificării ofensivei ruse în Ucraina și al unei retorici care mută responsabilitatea conflictului către statele europene, potrivit unei analize BBC . După alegerile legislative din Rusia, care au produs o Dumă „mai pro-Putin ca oricând”, Kremlinul poate invoca un „mandat covârșitor” pentru direcția actuală. În acest context, întrebarea centrală este dacă Vladimir Putin ar putea căuta o ieșire din conflict. Concluzia analizei este că, „deocamdată”, nu există semnale în acest sens, în pofida pierderilor mari și a costurilor economice pentru Rusia. De ce contează: presiunea asupra sprijinului european pentru Kiev Moscova mizează, potrivit relatărilor din presa rusă citate în analiză, pe vulnerabilități ale apărării antiaeriene ucrainene și pe ideea că atacurile din iarnă ar putea crește presiunea asupra populației și autorităților de la Kiev. Ucraina a vorbit despre dificultăți în interceptarea rachetelor balistice rusești și a „noilor drone cu reacție”, folosite în atacuri zilnice. În paralel, Kremlinul își declară deschis obiectivul de a reduce sprijinul militar și financiar european pentru Ucraina, pe care îl descrie drept factor ce „prelungește războiul” sau, în interpretarea Moscovei, împiedică o victorie rusă. „Zona gri”: acuzații de război hibrid și mesajul de intimidare Oficiali occidentali citați în analiză acuză Rusia că își intensifică „războiul hibrid” împotriva țărilor europene prin: atacuri cibernetice; acte de sabotaj; incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian european. Este menționat și un exemplu din Germania: o dronă care transporta un dispozitiv exploziv ar fi fost găsită în apropierea unor avioane de marfă ucrainene pe aeroportul din Leipzig. Analiza descrie această campanie drept una desfășurată în „zona gri”, adică între pace și război, cu scopul de a descuraja și fragmenta sprijinul european pentru Kiev, fără a ajunge la o confruntare militară directă. Retorica oficială: „Europa poartă un război împotriva noastră” Întrebat dacă admite că Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a răspuns în cheia narațiunii oficiale potrivit căreia conflictul din Ucraina ar fi, în esență, un război al Europei împotriva Rusiei. „Nu am nicio îndoială că Europa poartă un război împotriva noastră. Spunem acest lucru de multă vreme.” Analiza notează că această narațiune ignoră faptul că Rusia a lansat invazia pe scară largă în 2022 și continuă operațiunile militare în Ucraina. Escaladare ca instrument de presiune, nu neapărat ca obiectiv Textul ridică și întrebarea până unde ar merge Rusia pentru a submina sprijinul european, inclusiv dacă ar putea provoca un conflict cu un stat NATO. O astfel de evoluție este descrisă ca „puțin probabilă”, inclusiv pe fondul faptului că, după „mai bine de patru ani și jumătate de război”, armata rusă nu a reușit să ocupe integral Donbasul. În schimb, analiza sugerează că intimidarea ar putea fi parte a strategiei. În acest sens este citat Serghei Karaganov, prezentat drept un strateg influent de politică externă, care vorbește despre posibilitatea escaladării, inclusiv prin recurs la arma nucleară, dacă Europa continuă sprijinul pentru Ucraina. „Dacă Europa nu va ceda, din păcate va trebui să recurgem la arma nucleară.” Ce urmează: un conflict fără semne de încheiere rapidă În ansamblu, analiza indică faptul că discursurile și declarațiile lui Putin sugerează încrederea Kremlinului într-o victorie militară și lipsa intenției de a opri războiul. În plus, pozițiile exprimate de oficiali ruși și de voci influente din cercurile de politică externă sunt prezentate ca indicii că Moscova urmărește să slăbească sprijinul european pentru Kiev, inclusiv prin presiune și amenințări, în timp ce ofensiva din Ucraina continuă. [...]
Vladimir Putin a ridicat miza nucleară în jurul Kaliningrad ului , avertizând Occidentul să nu „escaladeze” tensiunile prin „amenințarea” exclavei, pe fondul exercițiilor NATO din zonă, potrivit Biziday . Într-o intervenție la Clubul de Discuții „Valdai”, președintele rus a spus că „logica escaladării și a măsurilor de represalii tot mai dure ar putea duce la un punct critic fără întoarcere”. Revenind la Kaliningrad, Putin a afirmat că, în cazul unui „atac direct” asupra Federației Ruse – „în acest caz ne referim la Kaliningrad și poate și la alte teritorii” – „problema folosirii tuturor armelor aflate la dispoziția țării noastre va apărea inevitabil și imediat pe ordinea de zi”. Mesajul către NATO: descurajare și „avantaj competitiv” nuclear Putin a susținut din nou că Rusia nu intenționează să atace vreo țară europeană și că își dorește relații pașnice, dar a insistat asupra raportului de forțe cu NATO, despre care a spus că ar fi „un adversar de două ori mai mare”. În declarațiile citate de Reuters , liderul rus a invocat explicit componenta nucleară, menționând că Franța și Marea Britanie sunt puteri nucleare, însă a adăugat că „nimeni altcineva nu deține genul de arme pe care le are Rusia astăzi”, numindu-le „avantajul nostru competitiv”. Context: exerciții NATO lângă Kaliningrad și schimb de mesaje diplomatice Putin a atras atenția asupra capacității armelor nucleare de a provoca „daune catastrofale planetei” și a spus că nu există certitudinea că acestea nu vor fi folosite, cerând evitarea unui astfel de scenariu. În același timp, Biziday notează că Rusia a avertizat NATO și printr-o notă diplomatică, iar Alianța a răspuns invocând caracterul defensiv și subliniind că amenințările nucleare nu contribuie la reducerea tensiunilor. NATO a desfășurat recent exerciții militare în apropiere de Kaliningrad, menite să consolideze capacitatea de descurajare. Separat, Putin a reiterat că sprijinul occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus reprezintă o amenințare, dar a spus că armata rusă nu intenționează „în viitorul apropiat” să atace fabricile europene care produc armament pentru Ucraina. Totodată, a declarat că este dispus să participe la o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Donald Trump, fără a oferi detalii despre un calendar. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Atacurile ucrainene asupra porturilor rusești au tăiat puternic exporturile către Turcia , iar pierderea de venituri pune presiune directă pe o economie care depinde de fluxurile din energie și materii prime, potrivit Focus . În august, exporturile Rusiei către Turcia au scăzut cu aproximativ 40% față de nivelurile obișnuite, ajungând la 1,93 miliarde dolari (1,71 miliarde euro). Pe baza datelor Institutului de Statistică al Turciei, citate de Moscow Times , publicația notează că pentru Kremlin asta înseamnă un minus de circa 1,3 miliarde dolari (aprox. 1,1 miliarde euro) față de un nivel considerat normal. Ce s-a întâmplat operațional: rute mai lungi, costuri mai mari, porturi lovite Scăderea este legată de intensificarea, din iulie, a atacurilor ucrainene asupra unor porturi rusești de la Marea Neagră și Marea Azov. Conform articolului, au fost distruse terminale care gestionau transportul de cereale, alimente sau combustibil, iar aproximativ 100 de nave ar fi fost avariate. Efectul economic imediat este dublu: volume mai mici la export; costuri logistice mai mari, deoarece exportatorii sunt împinși spre rute mai lungi și mai scumpe pentru a livra în Turcia. Pentru Rusia, Turcia este al treilea partener comercial ca importanță, după China și India. Focus mai arată că acesta este a doua oară când exporturile lunare către Turcia coboară sub pragul de 3 miliarde dolari (în februarie s-a mai întâmplat, apoi livrările și-au revenit). De ce contează: lovitura se vede în energie și în venituri bugetare Publicația indică scăderi pe mai multe categorii de mărfuri (cărbune, fier și oțel, cupru, combustibili și cereale), însă subliniază impactul asupra a două exporturi-cheie: cerealele și petrolul. Pe energie, Focus consemnează o deteriorare a indicatorilor în august 2026: veniturile zilnice din exportul de combustibili fosili au coborât la 604 milioane euro pe zi; volumul exportat s-a redus cu 7%; potrivit Center for Research on Energy and Clean Air (CREA) , veniturile din exportul de produse petroliere pe mare au scăzut cu 32% față de luna anterioară, la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă. Miza este bugetară: articolul argumentează că planificarea financiară a Kremlinului „stă și cade” cu exporturile energetice; dacă acestea nu aduc suficienți bani, guvernul de la Moscova ar fi forțat să taie investiții și subvenții. Implicații externe: presiune pe piața petrolului și pe prețuri Focus leagă slăbirea exporturilor rusești de un efect de piață mai larg: dacă Rusia nu își poate valorifica rezervele la export, foștii cumpărători sunt împinși către alți furnizori (de exemplu SUA), ceea ce poate amplifica competiția pentru barili disponibili și poate urca prețurile en-gros, cu întârziere și la pompă. În același timp, publicația notează un posibil factor de temperare: analiștii Kpler ar vedea o creștere puternică a exporturilor de țiței din statele din Golf, ceea ce, pe termen mediu, ar putea reduce o parte din presiunea de pe piață. Totuși, articolul precizează că aceste fluxuri sunt în principal relevante pentru cumpărătorii asiatici, iar Germania importă doar cantități mici din Golful Persic. [...]
