Știri
Știri din categoria Externe
Consolidarea cooperării militare Rusia–Coreea de Nord intră într-o nouă etapă, după ce Kim Jong Un a reafirmat sprijinul Phenianului pentru invazia Rusiei în Ucraina și a promis să ajute Moscova să obțină victoria, potrivit Agerpres. Mesajul vine pe fondul unei serii de vizite ale oficialilor ruși la Phenian și al discuțiilor despre extinderea legăturilor militare.
Kim i-a transmis ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, că Coreea de Nord va sprijini „pe deplin” politica Rusiei privind „apărarea suveranității naționale, a integrității teritoriale și a intereselor de securitate”, conform agenției nord-coreene KCNA, citată de AFP. Liderul nord-coreean și-a exprimat și „convingerea” că Rusia va obține „fără îndoială” victoria în ceea ce a numit un „război sacru și drept”.
Cele două părți au indicat că au discutat despre consolidarea legăturilor militare, iar Belousov a afirmat că Moscova este pregătită să semneze un plan de cooperare pentru perioada 2027–2031, potrivit informațiilor din aceeași relatare.
În paralel, Kim Jong Un, Belousov și președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, au participat la inaugurarea unui memorial dedicat soldaților nord-coreeni uciși în Ucraina. Ceremonia – care a inclus concert, focuri de artificii și un survol aerian – a marcat prima aniversare a eliberării regiunii ruse Kursk, parțial ocupată timp de luni de zile de forțele ucrainene.
Agerpres notează că Phenianul a trimis mii de soldați, precum și rachete și muniții pentru a sprijini Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Coreea de Sud estimează că aproximativ 2.000 de nord-coreeni au fost uciși în conflict.
În schimb, potrivit experților citați în material, Coreea de Nord primește din partea Rusiei ajutor financiar, tehnologie militară, alimente și resurse energetice, ceea ce ar permite Phenianului să ocolească sancțiunile internaționale impuse programelor sale nucleare interzise.
Contextul este întărit de tratatul militar semnat în 2024, care obligă fiecare stat să ofere asistență militară „fără întârziere” în cazul unui atac împotriva celuilalt.
Președintele rus Vladimir Putin i-a trimis lui Kim o scrisoare de mulțumire pentru „curajoșii soldați” nord-coreeni implicați în operațiunile din Kursk și a adus un omagiu celor care au murit, potrivit Kremlinului și KCNA, relatează EFE.
Separat, președintele sud-coreean Lee Jae-Myung a declarat că „destinul atât al Sudului, cât și al Nordului este de a face florile păcii să înflorească” și a spus că va acționa „proactiv” pentru reconstruirea încrederii cu Phenianul, exprimând speranța unui răspuns „cu aceeași monedă” din partea Nordului.
Recomandate
Mesajul lui Vladimir Putin către Phenian confirmă public implicarea militară nord-coreeană în regiunea Kursk , un pas care consolidează parteneriatul strategic Rusia–Coreea de Nord și ridică miza geopolitică a cooperării dintre cele două state, potrivit Libertatea . Putin a transmis duminică un mesaj oficial participanților la ceremonia de deschidere a Complexului Memorial și Muzeului Isprăvilor Militare ale Eroilor „Operațiunii Militare Străine”, eveniment organizat la Phenian. În mesaj, liderul de la Kremlin i-a mulțumit direct lui Kim Jong-un pentru „finalizarea rapidă” a proiectului, pe care l-a legat simbolic de aniversarea „eliberării” regiunii Kursk. „Aș dori să-mi exprim profunda recunoștință față de dumneavoastră, dragă tovarășe Kim Jong-un, și față de toți cei care au contribuit la implementarea unui proiect de o asemenea amploare în cel mai scurt timp posibil – cu ocazia aniversării eliberării regiunii Kursk de sub invadatori”, a transmis Vladimir Putin. Confirmarea rolului soldaților nord-coreeni Un element central al declarației este referirea explicită la participarea militarilor nord-coreeni în operațiunile din Kursk, inclusiv un omagiu pentru cei uciși. „Aș dori să-mi exprim sincera recunoștință față de curajoșii soldați coreeni care au participat la operațiunile militare din regiunea Kursk și să aduc un omagiu eroilor căzuți”, a mai precizat Vladimir Putin. În același mesaj, Putin a spus că se așteaptă ca „ parteneriatul strategic cuprinzător ” dintre Rusia și Coreea de Nord să continue să se consolideze prin „eforturi comune”. Ce simbolizează memorialul inaugurat la Phenian Conform unui comunicat oficial publicat pe site-ul Kremlinului, citat de Libertatea, complexul monumental are „o dublă semnificație”: păstrarea memoriei actelor de eroism și a sacrificiilor soldaților Armatei Populare Coreene, în numele unei „victorii comune”; un reper „vizibil și durabil” al „prieteniei și solidarității” dintre cele două popoare. [...]
Costurile de reparație ale structurii de protecție de la Cernobîl sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) , pe fondul avertismentelor privind riscurile pentru securitatea nucleară în contextul intensificării atacurilor din regiune, potrivit Mediafax . În ziua în care s-au împlinit 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, autoritățile au raportat cel puțin 16 morți în ultimele 24 de ore în urma unor atacuri desfășurate în Ucraina, în teritorii ocupate de Rusia și pe teritoriul rus, într-un tablou care readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii nucleare în război. Reparații urgente la Cernobîl, finanțare insuficientă Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), aflat în vizită la Kiev, a spus că structura de protecție a centralei de la Cernobîl a fost afectată de un atac anterior și are nevoie urgentă de reparații. Costurile sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), iar finanțările promise până acum sunt, potrivit informațiilor din articol, „mult sub acest nivel”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, la rândul său, că atacurile rusești din apropierea instalațiilor nucleare pot provoca un nou dezastru și a acuzat Moscova că expune lumea la „terorism nuclear”, invocând inclusiv incidente în care drone au survolat sau au lovit structuri de protecție ale centralei. Atacuri cu victime în Ucraina, teritorii ocupate și Rusia Bilanțul menționat de autorități include victime în mai multe zone: în Dnipro, atacurile rusești cu drone și rachete au ucis cel puțin nouă persoane, potrivit oficialilor locali; un bărbat a murit la Sevastopol în urma unui atac ucrainean; în regiunea Luhansk, cel puțin cinci persoane au murit în atacuri cu drone; o femeie a fost ucisă în regiunea rusă Belgorod. Extinderea conflictului: lovitură asupra unei rafinării și consolidarea alianțelor Armata ucraineană a anunțat că a lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Iaroslavl, provocând incendii la o instalație descrisă ca strategică pentru aprovizionarea militară a Rusiei. În paralel, Moscova își consolidează alianțele externe: ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pentru a discuta extinderea cooperării militare. Potrivit oficialilor ruși citați, colaborarea ar urma să fie „pe termen lung”, în condițiile în care Phenianul a trimis deja trupe și armament în sprijinul Rusiei. [...]
Atacul cu drone asupra Odesei lovește direct infrastructura urbană și un nod-cheie pentru exporturile Ucrainei , într-un moment în care Rusia își intensifică acțiunile ofensive de-a lungul întregii linii a frontului, potrivit Știrile Pro TV . În noaptea de duminică spre luni, un atac masiv cu drone desfășurat de Rusia asupra orașului-port Odesa (sudul Ucrainei) s-a soldat cu cel puțin 10 civili răniți, inclusiv doi copii, și cu avarierea mai multor clădiri rezidențiale, relatează Reuters. Cele mai grave pagube au fost în districtul central Primorski, unde au fost avariate imobile de locuit, un hotel și mai multe obiective din centrul orașului, potrivit unei postări pe Telegram a lui Serhii Lisak, șeful administrației militare locale. Tot din această zonă provin și cele mai multe persoane rănite, conform aceluiași oficial. „A fost o noapte extrem de dificilă”, a spus Lisak, indicând că în alte două districte ale Odesei au fost lovite blocuri turn, case private, iar mai multe autoturisme au fost făcute scrum de incendiile izbucnite în urma căderii unor fragmente de drone interceptate. De ce contează: Odesa, punct sensibil pentru exporturile Ucrainei Odesa este un port important la Marea Neagră și un punct critic pentru exporturile ucrainene. Orașul a fost ținta repetată a atacurilor rusești în cei peste patru ani de război declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în 2022. Presiune în creștere pe front: 161 de atacuri într-o singură zi În paralel, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , a declarat că se înregistrează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei pe întreaga linie a frontului, potrivit dpa. Statul Major ucrainean a raportat duminică cel puțin 161 de atacuri rusești pe front, conform dpa, dintre care: 39 de atacuri în zona Pokrovsk (est); 24 de încercări de străpungere a pozițiilor ucrainene în apropiere de Huliaipole, în regiunea Zaporojie (sud); circa 15 asalturi în apropiere de Konstantinovka (raionul Kramatorsk, regiunea Donețk), parte a liniei fortificate Slaviansk–Kramatorsk–Drujkovka–Konstantinovka. Agenția dpa precizează că nu a putut verifica independent toate aceste informații. În pofida intensificării luptelor, în ultimele luni nu s-au înregistrat mișcări semnificative pe front, iar Rusia ar fi obținut doar câștiguri minore, cu pierderi umane considerabile, potrivit observatorilor internaționali. În total, de la începutul invaziei din 2022, forțele ruse au ocupat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. [...]
Vizita ministrului iranian de Externe în Rusia mută centrul de greutate al negocierilor regionale și poate influența inclusiv riscurile de securitate pe ruta energetică prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care discuțiile dintre Teheran și Washington sunt descrise ca fiind în impas, potrivit Digi24 . Abbas Araghchi a sosit luni la Sankt Petersburg și urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin , într-o nouă etapă a unui turneu diplomatic legat de războiul din Orientul Mijlociu, după ce o întâlnire cu emisari americani la Islamabad nu a mai avut loc, notează Le Figaro, citat de Digi24. Mai multe mass-media de stat iraniene au confirmat sosirea și scopul vizitei. „Front comun” Iran–Rusia și mesajul politic al vizitei Ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, a transmis pe platforma X că Iranul și Rusia prezintă „un front comun” în fața „forțelor hegemonice mondiale”, care s-ar opune țărilor ce aspiră „la o lume lipsită de unilateralism și de dominație occidentală”. Canalul pakistanez și miza Strâmtorii Ormuz În lipsa unei întâlniri directe cu emisarii americani, Araghchi își intensifică contactele, cu accent pe rolul Pakistanului ca mediator cu Washingtonul. În cadrul vizitei la Islamabad, ministrul iranian a discutat cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu premierul Shehbaz Sharif, apoi a mers în Oman, unde s-a întâlnit cu sultanul Haitham ben Tariq. A avut și o discuție telefonică cu omologul turc, Hakan Fidan, înainte de a reveni în Pakistan și de a pleca spre Rusia. Potrivit agenției iraniene Fars, Teheranul a transmis prin Pakistan „mesaje scrise” către Washington privind „liniile roșii” legate de programul nuclear și de Strâmtoarea Ormuz. În același context, Axios a relatat — citând un oficial american și două surse — că Iranul, prin mediatori pakistanezi, ar fi prezentat Statelor Unite o nouă propunere care ar viza redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea războiului, urmând ca negocierile nucleare să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Publicația mai susține că negocierile sunt în impas și că la Teheran există diviziuni privind concesiile nucleare. Tot Axios, citat de Digi24, scrie că președintele Donald Trump ar urma să țină luni o ședință în „Camera de criză” pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă. Ce urmează Întrevederea Araghchi–Putin este prezentată ca parte a unui efort diplomatic accelerat, după lipsa de progres în contactele indirecte cu Washingtonul. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar al unor negocieri directe SUA–Iran și nici detalii despre eventuale rezultate așteptate de la discuțiile din Rusia. [...]
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare , potrivit Antena 3 . În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice. Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol. Presiune pe economie și pe viața digitală Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației. Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor. „Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.” „Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.” Represiune accelerată: edituri, jurnaliști, ONG-uri Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate: percheziționarea sediilor editurii Eksmo și reținerea unor membri ai personalului, într-o anchetă penală privind ceea ce autoritățile susțin că ar fi „propagandă LGBTQ”; Eksmo deține marca Popcorn Books, închisă în ianuarie; percheziția la redacția Novaya Gazeta , publicație independentă care și-a închis ediția tipărită după invazia Ucrainei din 2022, dar continuă online; desemnarea organizației Memorial drept „extremistă”, în aceeași zi cu percheziția la Novaya Gazeta. În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului. Componenta de reglementare: „extremismul” ca instrument Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte. Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia. Reabilitarea simbolurilor sovietice și tensiuni externe În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice. Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn. Ce urmează, pe baza informațiilor din articol Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia. [...]
Iranul își coordonează poziția cu Rusia pe dosarul armistițiului și al negocierilor din Orientul Mijlociu , printr-o întâlnire programată luni, la Moscova, între ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și președintele rus Vladimir Putin , potrivit News . Araghchi urmează să îi prezinte lui Putin un „bilanț” al negocierilor de pace aflate în curs în Orientul Mijlociu, conform ambasadorului iranian la Moscova, citat de agenția iraniană Isna, într-o relatare preluată de AFP. Vizita la Moscova are loc în cadrul unui turneu pe care șeful diplomației iraniene l-a început vineri la Islamabad. În Rusia, el ar urma să discute cu „oficiali ruși” despre „situația cea mai recentă a negocierilor, a armistițiului și evoluțiile cu legătură cu acestea” și să prezinte un raport privind aceste negocieri, potrivit aceleiași surse. Întâlnirea indică o etapă de consultare la nivel înalt între Teheran și Moscova pe un dosar regional sensibil, în condițiile în care, din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate concluzii anticipate sau decizii concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
