Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că ar putea riposta comercial dacă Uniunea Europeană merge mai departe cu o lege care ar condiționa accesul la bani publici de folosirea unor componente „Fabricat în Europa”, potrivit Economedia. Miza este una de reglementare cu efect economic direct: proiectul ar putea restrânge accesul furnizorilor din afara UE la piețe finanțate din fonduri publice, în special în sectoare unde China are poziții dominante.
Proiectul, numit „Proiectul de Accelerare Industrială”, a fost prezentat de Comisia Europeană pe 4 martie și trebuie aprobat atât de statele membre, cât și de Parlamentul European, potrivit Le Figaro.
Textul ar impune companiilor din sectoare considerate strategice să se aprovizioneze cu „un anumit număr sau procent de componente critice din Europa” atunci când primesc fonduri publice, conform vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné.
Sectoarele menționate în material includ:
Deși China nu este menționată explicit, este indicată ca „țintă clară” în contextul acuzațiilor europene privind concurența neloială a companiilor chineze subvenționate.
Ministerul Comerțului din China a transmis că a prezentat Comisiei Europene comentariile sale pe 24 aprilie și și-a exprimat „gravele îngrijorări”, precizând că va „monitoriza îndeaproape procesul legislativ” și că este „pregătită pentru dialog”.
„Dacă UE ignoră sugestiile Chinei și insistă să adopte acest text, prejudiciind astfel interesele companiilor chineze, China nu va avea de ales decât să ia contramăsuri.”
În argumentația sa, partea chineză susține că proiectul ar introduce restricții asupra investițiilor străine în patru sectoare strategice emergente — baterii, vehicule electrice, fotovoltaică și materii prime critice — și ar include clauze de „origine UE” în achiziții publice și în politicile de sprijin guvernamental, ceea ce ar duce la discriminarea investitorilor chinezi.
Oficial, inițiativa este prezentată drept o propunere care să consolideze baza industrială a Europei prin stimularea producției, dezvoltarea întreprinderilor și crearea de locuri de muncă în UE. Comisia Europeană se așteaptă ca pachetul să sprijine și adoptarea tehnologiilor curate în industrie, dacă va fi adoptat în forma propusă.
În perioada următoare, proiectul intră în negocierile și aprobările necesare la nivelul statelor membre și al Parlamentului European, etapă în care pot apărea modificări de conținut, inclusiv pe componentele sensibile pentru partenerii comerciali din afara UE.
Recomandate
Zelenski a legat securitatea UE de avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după discuțiile de la Kiev cu președinta Maia Sandu , potrivit Euronews . Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei Maiei Sandu la Kiev, unde a participat la ceremoniile care au marcat 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl . Cei doi lideri au discutat „teme vitale” pentru cele două state vecine, cu accent pe cooperarea practică și pe parcursul european. În declarațiile făcute alături de Sandu, Zelenski a enumerat domeniile abordate: securitate, cooperare transfrontalieră, protecție, dezvoltare, infrastructură și energie. Miza, din perspectiva Kievului, este ca aceste teme să fie tratate împreună cu agenda de integrare europeană, într-un „parcurs comun” al Ucrainei și Republicii Moldova. „Maia Sandu și cu mine ne-am concentrat asupra unor aspecte cheie: securitatea, cooperarea transfrontalieră, protecția noastră, dezvoltarea, infrastructura, energia. Și am discutat în detaliu despre parcursul nostru către Uniunea Europeană, un parcurs al parteneriatului, un parcurs comun.” Ce urmează pe dosarul UE Ucraina și Republica Moldova au statut de țări candidate la Uniunea Europeană și își propun să adere „cât mai curând”. Zelenski a spus că obiectivul imediat este deschiderea rapidă a capitolelor de negociere, astfel încât aderarea să devină „un succes comun” pentru Ucraina, Moldova și UE. „Acum lucrăm pentru a ne asigura că toate capitolele de negociere sunt deschise cât mai curând posibil și că aderarea la UE devine succesul nostru comun – pentru Ucraina, Moldova și întreaga Uniune Europeană.” [...]
Ucraina și Republica Moldova cer UE să deschidă rapid negocierile de aderare, mizând pe „clustere” ca test de unitate – președinții Volodîmîr Zelenski și Maia Sandu au transmis, la Kiev, că ambele țări au îndeplinit condițiile pentru a începe deschiderea „clusterelor” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost formulat în cadrul unei conferințe de presă comune, organizate duminică, 26 aprilie, în contextul marcării a 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl. Sandu a legat explicit accelerarea parcursului european de securitatea regională, pe fondul războiului declanșat de Rusia, iar Zelenski a susținut că Ucraina și Moldova avansează „ca parteneri” spre o Europă „puternică și unită”. Miza: trecerea de la statutul politic la pași procedurali Potrivit relatării, Sandu a insistat că UE „trebuie acum să demonstreze unitate” prin deschiderea fără întârziere a clusterelor de negociere. În logica procesului de aderare, acest pas mută discuția de la angajamente politice la un calendar de lucru, cu evaluări și condiționalități pe domenii. Cooperare practică: securitate, infrastructură și energie Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat aprofundarea cooperării în: securitate, infrastructură, energie. Zelenski a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru Republica Moldova în dosarul Transnistriei și a indicat dezvoltarea unor formate trilaterale cu România, inclusiv pe proiecte de linii electrice transfrontaliere și rute de transport. „Cu cât există mai multe conexiuni reale între sistemele noastre energetice, cu atât va exista mai multă protecție pentru oamenii noștri”, a declarat președintele ucrainean. Kievul respinge „aderarea de formă” În paralel cu apelul pentru accelerarea negocierilor, Ucraina rămâne fermă împotriva unor formule alternative de integrare. Conform materialului, ministrul de externe Andrii Sîbiha a respins în această săptămână orice „aderare surogat” sau planuri de integrare simbolică – inclusiv propuneri atribuite Franței și Germaniei – care ar limita drepturile de vot sau accesul la bugetul UE. Context financiar și de sancțiuni la Bruxelles Demersul diplomatic are loc în același timp cu decizii recente la nivelul UE: aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina și adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, notează publicația. Tot duminică, la Kiev s-a încheiat și conferința „Energy Ramstein”, unde au fost anunțate angajamente de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru reparații ale rețelei electrice ucrainene, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
Evacuarea întârziată a lui Donald Trump a complicat intervenția Secret Service în timpul atacului armat de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, după ce președintele a refuzat inițial să părăsească sala pentru a înțelege „ce se petrece”, potrivit relatării din Adevărul . Incidentul a avut loc sâmbătă seară, 25 aprilie, la Hotelul Washington Hilton, unde focuri de armă trase în apropierea sălii au declanșat evacuarea de urgență a oficialilor. În acest context, vicepreședintele JD Vance a fost scos din sală în câteva secunde, în timp ce în jurul lui Trump s-a format un dispozitiv de protecție care a avut nevoie de mai mult timp pentru a-l evacua. De ce a ieșit JD Vance primul: explicația lui Trump Donald Trump a spus, într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes ”, că diferența de timp a fost cauzată „parțial” de comportamentul său, care ar fi încetinit reacția echipei de protecție. El a susținut că a cerut să mai aștepte pentru a vedea ce se întâmplă, înainte să accepte să plece. „Ei bine, ce s-a întâmplat a fost parțial din cauza mea. Am vrut să văd ce se petrece și nu le-am ușurat deloc munca.” În același interviu, Trump a descris momentul ca fiind unul confuz, în care abia treptat și-a dat seama că ar putea fi vorba despre „o problemă gravă”. Cum s-a desfășurat evacuarea și ce arată imaginile Potrivit descrierii făcute de președinte, agenții i-au cerut insistent să se lase la podea în timp ce era scos din sală împreună cu Prima Doamnă, Melania Trump. Întrebat dacă asta însemna, practic, să iasă „târâș”, Trump a răspuns scurt că „cam așa ceva”. Imaginile surprinse în timpul evacuării îl arată pe Donald Trump împiedicându-se și căzând, în timp ce agenții încearcă să-l ridice și să-l sprijine pentru a-l duce într-un loc sigur. Context: breșă de securitate și suspect arestat Atacul a fost posibil după ce un bărbat înarmat ar fi trecut de un punct de control și a deschis focul în apropierea intrării în sala de bal. Un agent Secret Service a fost lovit în vestă, dar a scăpat fără răni grave. Suspectul, identificat drept Cole Tomas Allen , în vârstă de 31 de ani, a fost arestat la scurt timp după atac. Conform informațiilor prezentate, acesta avea asupra sa mai multe arme de foc și cuțite și ar fi vizat oficiali de rang înalt prezenți la eveniment. El urmează să compară în fața instanței federale și, potrivit celor mai recente informații citate, ar putea fi acuzat de atentat asupra lui Donald Trump. Atacul a dus la anularea evenimentului, iar Casa Albă a fost pusă în situația de a gestiona o breșă de securitate majoră în jurul președintelui SUA. [...]
Costurile de reparație ale structurii de protecție de la Cernobîl sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) , pe fondul avertismentelor privind riscurile pentru securitatea nucleară în contextul intensificării atacurilor din regiune, potrivit Mediafax . În ziua în care s-au împlinit 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, autoritățile au raportat cel puțin 16 morți în ultimele 24 de ore în urma unor atacuri desfășurate în Ucraina, în teritorii ocupate de Rusia și pe teritoriul rus, într-un tablou care readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii nucleare în război. Reparații urgente la Cernobîl, finanțare insuficientă Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), aflat în vizită la Kiev, a spus că structura de protecție a centralei de la Cernobîl a fost afectată de un atac anterior și are nevoie urgentă de reparații. Costurile sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), iar finanțările promise până acum sunt, potrivit informațiilor din articol, „mult sub acest nivel”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, la rândul său, că atacurile rusești din apropierea instalațiilor nucleare pot provoca un nou dezastru și a acuzat Moscova că expune lumea la „terorism nuclear”, invocând inclusiv incidente în care drone au survolat sau au lovit structuri de protecție ale centralei. Atacuri cu victime în Ucraina, teritorii ocupate și Rusia Bilanțul menționat de autorități include victime în mai multe zone: în Dnipro, atacurile rusești cu drone și rachete au ucis cel puțin nouă persoane, potrivit oficialilor locali; un bărbat a murit la Sevastopol în urma unui atac ucrainean; în regiunea Luhansk, cel puțin cinci persoane au murit în atacuri cu drone; o femeie a fost ucisă în regiunea rusă Belgorod. Extinderea conflictului: lovitură asupra unei rafinării și consolidarea alianțelor Armata ucraineană a anunțat că a lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Iaroslavl, provocând incendii la o instalație descrisă ca strategică pentru aprovizionarea militară a Rusiei. În paralel, Moscova își consolidează alianțele externe: ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pentru a discuta extinderea cooperării militare. Potrivit oficialilor ruși citați, colaborarea ar urma să fie „pe termen lung”, în condițiile în care Phenianul a trimis deja trupe și armament în sprijinul Rusiei. [...]
Atacul cu drone asupra Odesei lovește direct infrastructura urbană și un nod-cheie pentru exporturile Ucrainei , într-un moment în care Rusia își intensifică acțiunile ofensive de-a lungul întregii linii a frontului, potrivit Știrile Pro TV . În noaptea de duminică spre luni, un atac masiv cu drone desfășurat de Rusia asupra orașului-port Odesa (sudul Ucrainei) s-a soldat cu cel puțin 10 civili răniți, inclusiv doi copii, și cu avarierea mai multor clădiri rezidențiale, relatează Reuters. Cele mai grave pagube au fost în districtul central Primorski, unde au fost avariate imobile de locuit, un hotel și mai multe obiective din centrul orașului, potrivit unei postări pe Telegram a lui Serhii Lisak, șeful administrației militare locale. Tot din această zonă provin și cele mai multe persoane rănite, conform aceluiași oficial. „A fost o noapte extrem de dificilă”, a spus Lisak, indicând că în alte două districte ale Odesei au fost lovite blocuri turn, case private, iar mai multe autoturisme au fost făcute scrum de incendiile izbucnite în urma căderii unor fragmente de drone interceptate. De ce contează: Odesa, punct sensibil pentru exporturile Ucrainei Odesa este un port important la Marea Neagră și un punct critic pentru exporturile ucrainene. Orașul a fost ținta repetată a atacurilor rusești în cei peste patru ani de război declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în 2022. Presiune în creștere pe front: 161 de atacuri într-o singură zi În paralel, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , a declarat că se înregistrează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei pe întreaga linie a frontului, potrivit dpa. Statul Major ucrainean a raportat duminică cel puțin 161 de atacuri rusești pe front, conform dpa, dintre care: 39 de atacuri în zona Pokrovsk (est); 24 de încercări de străpungere a pozițiilor ucrainene în apropiere de Huliaipole, în regiunea Zaporojie (sud); circa 15 asalturi în apropiere de Konstantinovka (raionul Kramatorsk, regiunea Donețk), parte a liniei fortificate Slaviansk–Kramatorsk–Drujkovka–Konstantinovka. Agenția dpa precizează că nu a putut verifica independent toate aceste informații. În pofida intensificării luptelor, în ultimele luni nu s-au înregistrat mișcări semnificative pe front, iar Rusia ar fi obținut doar câștiguri minore, cu pierderi umane considerabile, potrivit observatorilor internaționali. În total, de la începutul invaziei din 2022, forțele ruse au ocupat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. [...]
