Știri
Știri din categoria Externe
China își temperează retorica externă, dar își păstrează pârghiile de presiune, într-o repoziționare calculată înaintea unui summit amânat între Xi Jinping și Donald Trump, potrivit Focus. Miza, în lectura publicației, este una de putere: Beijingul încearcă să pară „ancoră de stabilitate” într-o ordine internațională mai volatilă, fără să facă concesii de fond.
Schimbarea de ton vine pe fondul pregătirilor pentru un summit SUA–China, mutat la mijlocul lunii mai, pe care Trump l-ar fi dorit insistent, în ideea unui „big deal” ușor de vândut politic în plan intern. În același timp, Beijingul „nu are motive să se grăbească”, iar această asimetrie de urgență îi oferă Chinei spațiu de manevră.
Focus descrie drept „încheiată, cel puțin temporar” faza așa-numitei „diplomații a lupilor războinici” – stilul agresiv și adesea amenințător asociat unor diplomați chinezi, vizibil mai ales în social media și în apariții internaționale. Publicația amintește exemple precum insinuarea că armata americană ar fi adus coronavirusul la Wuhan sau afirmații potrivit cărora democrațiile occidentale ar fi „falimentare moral”.
Noua linie este prezentată ca o „strategie a moderației controlate”: China își reduce intensitatea retoricii și se arată mai „dialogală”, însă fără să-și relaxeze obiectivele. Mesajul central: schimbarea este una de tactică, nu de direcție.
Un exemplu invocat este abordarea față de Taiwan. Xi Jinping a primit recent lidera opoziției taiwaneze din Kuomintang (KMT), Cheng Li-wun, pentru a testa forme posibile de cooperare dacă partidul, descris ca pro-chinez, ar câștiga alegerile viitoare. În interpretarea Focus, Beijingul păstrează oficial doctrina „o singură Chină”, dar deschide canale informale pentru a întări alternative politice pe insulă.
În paralel, presiunea rămâne vizibilă pe frontul diplomatic. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a fost nevoit să anuleze o vizită în Eswatini după ce Seychelles, Mauritius și Madagascar ar fi retras permisiunile de survol „după presiuni intense” și constrângeri economice din partea Chinei, potrivit unui oficial taiwanez citat de publicație. Beijingul a respins acuzațiile de constrângere și a lăudat cele trei state. Focus notează că acesta ar fi primul caz cunoscut public în care un președinte taiwanez își anulează o deplasare din cauza retragerii permisiunilor de zbor.
Eswatini este prezentat ca unul dintre cele 12 state care mai au relații oficiale cu Taiwanul și singurul din Africa, iar Beijingul ar lucra activ pentru reducerea acestui număr.
În această cheie, întâlnirea Xi–Trump este descrisă mai degrabă ca un „test” pentru o nouă ordine globală decât ca un dialog „de la egal la egal”. Dacă situația politică și economică a SUA se deteriorează, Focus sugerează că Xi ar putea profita pentru a „strânge șurubul”, formulând cereri precise, în timp ce Washingtonul ar avea puține instrumente pentru a forța Beijingul să accepte agenda lui Trump.
Concluzia publicației este că dispariția temporară a „lupilor războinici” nu înseamnă o Chină mai „blândă”, ci o adaptare: retorica se schimbă, însă obiectivele și presiunea rămân.
Recomandate
Ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz fără taxă de trecere reduc riscul de blocaj logistic și de costuri suplimentare în comerțul energetic , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul pregătesc semnarea unui protocol de acord vineri, în Elveția, potrivit news.ro . Un adjunct al ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , a anunțat că blocada „a fost ridicată înaintea semnării oficiale” a protocolului, măsură prezentată drept una dintre cerințele „cruciale” ale Iranului pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite. Contextul este cadrul de acord anunțat luni de Teheran și Washington, în vederea opririi războiului declanșat la 28 februarie de Statele Unite și Israel. Acest cadru urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Strâmtoarea Ormuz : redeschidere „completă” și discuția despre taxe Vicepreședintele american J. D. Vance a declarat că se așteaptă ca Iranul să nu aplice o taxă de trecere în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol brut și gaze naturale lichefiate (GNL). Întrebat dacă redeschiderea fără taxă ar viza doar cele 60 de zile de negocieri care ar urma să înceapă vineri sau o perioadă mai lungă, Vance a indicat o așteptare pe termen lung, subiect ce ar urma să fie abordat în „negocierile tehnice”. La rândul său, președintele american Donald Trump a anunțat că strâmtoarea va fi „redeschisă complet” vineri, în ziua ceremoniei de semnare, și a susținut că „nave, unele încărcate cu petrol, încep să iasă” din Strâmtoarea Ormuz. De ce contează pentru economie și operațiuni În forma prezentată, ridicarea blocadei porturilor iraniene și semnalele privind Ormuz vizează direct riscul de întreruperi în lanțurile de transport maritim și de costuri suplimentare (inclusiv prin eventuale taxe de trecere) pe una dintre cele mai sensibile rute pentru fluxurile de petrol și GNL. Detaliile concrete despre regimul de tranzit și eventualele condiții comerciale rămân însă de stabilit în negocierile tehnice anunțate de partea americană. [...]
Zelenski a discutat cu Trump despre licențe pentru producția de rachete destinate sistemelor Patriot , un semnal cu potențial impact operațional pentru capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea antiaeriană, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc în marja summitului G7 de la Evian , Franța. Conform publicației, Zelenski a spus că discuția a vizat „transferul de licențe” pentru producția unor arme, în contextul posibilității ca Ucraina să producă rachete pentru bateriile Patriot, iar Trump „a reacționat pozitiv”. „Am discutat cu Trump despre transferul de licențe pentru producția acestor arme. Liderul american a reacționat pozitiv”, a declarat Zelenski. Mesaj către Kremlin și condițiile pentru o întâlnire cu Putin În același context, Zelenski a transmis un avertisment către președintele rus Vladimir Putin , afirmând că Rusia ar urma să aibă „o iarnă groaznică”, după cum a formulat liderul ucrainean. „Rusia trebuie să știe că am avut o iarnă groaznică și că nici ei nu vor avea una ușoară”, a spus Zelenski. Zelenski a mai declarat că nu intenționează să accepte o întâlnire cu Putin la Moscova și a indicat alternative de locație: Turcia, Elveția sau Orientul Mijlociu. Totodată, el a spus că nu va ceda cererilor lui Putin și a susținut că „60% dintre ruși doresc să pună capăt războiului”. Context: summitul G7 la Evian Summitul G7 are loc de luni până miercuri la Evian, cu participarea liderilor din Franța, SUA, Canada, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit. Uniunea Europeană este reprezentată de António Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat la reuniune pe Volodimir Zelenski. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină o licență americană pentru producția internă de sisteme Patriot , într-un demers care ar putea schimba atât calendarul, cât și costurile apărării antiaeriene a Ucrainei, pe fondul întârzierilor la livrări și al dependenței de finanțare externă, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că i-a cerut din nou președintelui SUA, Donald Trump , „licența” pentru ca Ucraina să poată produce pe plan intern sisteme antiaeriene Patriot și rachete interceptoare pentru acestea. Declarația a fost transmisă sub forma unui mesaj audio pe WhatsApp către un grup de jurnaliști care îi urmăresc participarea la summitul G7 din Franța. Zelenski a afirmat că a discutat deja subiectul cu Trump și că echipele celor două părți ar urma să lucreze pentru obținerea licenței. El a mai cerut anterior o astfel de licență pentru producția de baterii Patriot, însă nu a primit „răspunsul dorit”, conform informațiilor din articol. De ce contează: timp de livrare și bani pentru a „sări peste rând” În paralel cu ideea de producție locală, o prioritate imediată a Ucrainei rămâne obținerea de sisteme Patriot suplimentare și mai multe rachete interceptoare PAC-3 de la susținători, precum și fonduri pentru achiziții din SUA. Zelenski a spus că, în urmă cu două săptămâni, unele țări aflate înaintea Ucrainei pe lista de așteptare pentru cumpărarea de sisteme Patriot i-au cedat locul, dar Kievul are nevoie de bani pentru a le obține. În lipsa plății contractului, el a avertizat că livrările de sisteme și rachete ar putea ajunge „abia în 2030”. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există încă un acord privind licența, iar Zelenski indică faptul că discuțiile ar continua la nivel de echipe. În același timp, presiunea pe finanțare rămâne centrală: Ucraina încearcă să accelereze accesul la echipamente prin plata contractelor, pentru a evita întârzieri de mai mulți ani. [...]
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la G7 reaprinde discuția despre sprijin militar și presiune asupra Rusiei , într-un moment în care Kievul cere accelerarea livrărilor și a capacității de producție locală pentru sisteme de apărare. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a avut marți o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski la summitul G7 din Franța și a spus că „Rusia ar trebui să încheie un acord”. Trump a descris discuția drept „o întâlnire foarte bună” și a afirmat că a vorbit cu Vladimir Putin duminică, conform relatării preluate de Antena 3 de la The Guardian . În același context, președintele SUA a susținut că Rusia și Ucraina au pierderi mari și a invocat un bilanț de „35.000 de soldați între cele două” în luna precedentă, pe care l-a caracterizat drept „o pierdere lunară”. „Rusia ar trebui să încheie un acord. Rusia a pierdut enorm de mulți oameni, la fel și Ucraina. Luna trecută, au pierdut 35.000 de soldați între cele două; este o pierdere lunară. (…) Dar am avut o întâlnire și vom vedea. Am vorbit cu președintele Putin duminică.” Ce cere Kievul: presiune pe Rusia și acces la rachete În material, Zelenski este citat spunând că are nevoie ca Trump „să pună mai multă presiune asupra Rusiei” și că „poate face asta”. Totodată, liderul ucrainean afirmă că Trump ar fi „foarte optimist” că poate ajuta Ucraina „cu rachetele”. Un punct operațional important menționat este insistența Ucrainei pentru obținerea unei licențe care să permită producția locală de rachete Patriot, Zelenski spunând că „speră ca răspunsul să fie afirmativ”. Contextul G7 și perspectiva unor discuții directe Summitul G7 are loc în perioada 15–17 iunie, în stațiunea franceză Evian-les-Bains. Antena 3 mai notează că Zelenski a declarat luni că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit pentru discuții menite să pună capăt războiului, însă liderul rus „nu s-a arătat dispus” să poarte discuții. Trump a mai spus că există „multă antipatie între cei doi lideri” și că urmează să se întâlnească din nou cu Zelenski mai târziu în aceeași zi. [...]
