Știri
Știri din categoria Externe
China își temperează retorica externă, dar își păstrează pârghiile de presiune, într-o repoziționare calculată înaintea unui summit amânat între Xi Jinping și Donald Trump, potrivit Focus. Miza, în lectura publicației, este una de putere: Beijingul încearcă să pară „ancoră de stabilitate” într-o ordine internațională mai volatilă, fără să facă concesii de fond.
Schimbarea de ton vine pe fondul pregătirilor pentru un summit SUA–China, mutat la mijlocul lunii mai, pe care Trump l-ar fi dorit insistent, în ideea unui „big deal” ușor de vândut politic în plan intern. În același timp, Beijingul „nu are motive să se grăbească”, iar această asimetrie de urgență îi oferă Chinei spațiu de manevră.
Focus descrie drept „încheiată, cel puțin temporar” faza așa-numitei „diplomații a lupilor războinici” – stilul agresiv și adesea amenințător asociat unor diplomați chinezi, vizibil mai ales în social media și în apariții internaționale. Publicația amintește exemple precum insinuarea că armata americană ar fi adus coronavirusul la Wuhan sau afirmații potrivit cărora democrațiile occidentale ar fi „falimentare moral”.
Noua linie este prezentată ca o „strategie a moderației controlate”: China își reduce intensitatea retoricii și se arată mai „dialogală”, însă fără să-și relaxeze obiectivele. Mesajul central: schimbarea este una de tactică, nu de direcție.
Un exemplu invocat este abordarea față de Taiwan. Xi Jinping a primit recent lidera opoziției taiwaneze din Kuomintang (KMT), Cheng Li-wun, pentru a testa forme posibile de cooperare dacă partidul, descris ca pro-chinez, ar câștiga alegerile viitoare. În interpretarea Focus, Beijingul păstrează oficial doctrina „o singură Chină”, dar deschide canale informale pentru a întări alternative politice pe insulă.
În paralel, presiunea rămâne vizibilă pe frontul diplomatic. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a fost nevoit să anuleze o vizită în Eswatini după ce Seychelles, Mauritius și Madagascar ar fi retras permisiunile de survol „după presiuni intense” și constrângeri economice din partea Chinei, potrivit unui oficial taiwanez citat de publicație. Beijingul a respins acuzațiile de constrângere și a lăudat cele trei state. Focus notează că acesta ar fi primul caz cunoscut public în care un președinte taiwanez își anulează o deplasare din cauza retragerii permisiunilor de zbor.
Eswatini este prezentat ca unul dintre cele 12 state care mai au relații oficiale cu Taiwanul și singurul din Africa, iar Beijingul ar lucra activ pentru reducerea acestui număr.
În această cheie, întâlnirea Xi–Trump este descrisă mai degrabă ca un „test” pentru o nouă ordine globală decât ca un dialog „de la egal la egal”. Dacă situația politică și economică a SUA se deteriorează, Focus sugerează că Xi ar putea profita pentru a „strânge șurubul”, formulând cereri precise, în timp ce Washingtonul ar avea puține instrumente pentru a forța Beijingul să accepte agenda lui Trump.
Concluzia publicației este că dispariția temporară a „lupilor războinici” nu înseamnă o Chină mai „blândă”, ci o adaptare: retorica se schimbă, însă obiectivele și presiunea rămân.
Recomandate
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
Evacuarea întârziată a lui Donald Trump a complicat intervenția Secret Service în timpul atacului armat de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, după ce președintele a refuzat inițial să părăsească sala pentru a înțelege „ce se petrece”, potrivit relatării din Adevărul . Incidentul a avut loc sâmbătă seară, 25 aprilie, la Hotelul Washington Hilton, unde focuri de armă trase în apropierea sălii au declanșat evacuarea de urgență a oficialilor. În acest context, vicepreședintele JD Vance a fost scos din sală în câteva secunde, în timp ce în jurul lui Trump s-a format un dispozitiv de protecție care a avut nevoie de mai mult timp pentru a-l evacua. De ce a ieșit JD Vance primul: explicația lui Trump Donald Trump a spus, într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes ”, că diferența de timp a fost cauzată „parțial” de comportamentul său, care ar fi încetinit reacția echipei de protecție. El a susținut că a cerut să mai aștepte pentru a vedea ce se întâmplă, înainte să accepte să plece. „Ei bine, ce s-a întâmplat a fost parțial din cauza mea. Am vrut să văd ce se petrece și nu le-am ușurat deloc munca.” În același interviu, Trump a descris momentul ca fiind unul confuz, în care abia treptat și-a dat seama că ar putea fi vorba despre „o problemă gravă”. Cum s-a desfășurat evacuarea și ce arată imaginile Potrivit descrierii făcute de președinte, agenții i-au cerut insistent să se lase la podea în timp ce era scos din sală împreună cu Prima Doamnă, Melania Trump. Întrebat dacă asta însemna, practic, să iasă „târâș”, Trump a răspuns scurt că „cam așa ceva”. Imaginile surprinse în timpul evacuării îl arată pe Donald Trump împiedicându-se și căzând, în timp ce agenții încearcă să-l ridice și să-l sprijine pentru a-l duce într-un loc sigur. Context: breșă de securitate și suspect arestat Atacul a fost posibil după ce un bărbat înarmat ar fi trecut de un punct de control și a deschis focul în apropierea intrării în sala de bal. Un agent Secret Service a fost lovit în vestă, dar a scăpat fără răni grave. Suspectul, identificat drept Cole Tomas Allen , în vârstă de 31 de ani, a fost arestat la scurt timp după atac. Conform informațiilor prezentate, acesta avea asupra sa mai multe arme de foc și cuțite și ar fi vizat oficiali de rang înalt prezenți la eveniment. El urmează să compară în fața instanței federale și, potrivit celor mai recente informații citate, ar putea fi acuzat de atentat asupra lui Donald Trump. Atacul a dus la anularea evenimentului, iar Casa Albă a fost pusă în situația de a gestiona o breșă de securitate majoră în jurul președintelui SUA. [...]
China avertizează că ar putea riposta comercial dacă Uniunea Europeană merge mai departe cu o lege care ar condiționa accesul la bani publici de folosirea unor componente „Fabricat în Europa”, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: proiectul ar putea restrânge accesul furnizorilor din afara UE la piețe finanțate din fonduri publice, în special în sectoare unde China are poziții dominante. Proiectul, numit „ Proiectul de Accelerare Industrială ”, a fost prezentat de Comisia Europeană pe 4 martie și trebuie aprobat atât de statele membre, cât și de Parlamentul European, potrivit Le Figaro. Ce prevede regula „Fabricat în Europa” și cine este vizat Textul ar impune companiilor din sectoare considerate strategice să se aprovizioneze cu „un anumit număr sau procent de componente critice din Europa” atunci când primesc fonduri publice, conform vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné. Sectoarele menționate în material includ: industria auto; tehnologii energetice cu emisii reduse de carbon (de exemplu panouri solare, baterii, pompe de căldură, centrale nucleare); industria grea. Deși China nu este menționată explicit, este indicată ca „țintă clară” în contextul acuzațiilor europene privind concurența neloială a companiilor chineze subvenționate. Poziția Beijingului: „contramăsuri” dacă UE ignoră obiecțiile Ministerul Comerțului din China a transmis că a prezentat Comisiei Europene comentariile sale pe 24 aprilie și și-a exprimat „gravele îngrijorări”, precizând că va „monitoriza îndeaproape procesul legislativ” și că este „pregătită pentru dialog”. „Dacă UE ignoră sugestiile Chinei și insistă să adopte acest text, prejudiciind astfel interesele companiilor chineze, China nu va avea de ales decât să ia contramăsuri.” În argumentația sa, partea chineză susține că proiectul ar introduce restricții asupra investițiilor străine în patru sectoare strategice emergente — baterii, vehicule electrice, fotovoltaică și materii prime critice — și ar include clauze de „origine UE” în achiziții publice și în politicile de sprijin guvernamental, ceea ce ar duce la discriminarea investitorilor chinezi. Ce urmărește UE și ce urmează Oficial, inițiativa este prezentată drept o propunere care să consolideze baza industrială a Europei prin stimularea producției, dezvoltarea întreprinderilor și crearea de locuri de muncă în UE. Comisia Europeană se așteaptă ca pachetul să sprijine și adoptarea tehnologiilor curate în industrie, dacă va fi adoptat în forma propusă. În perioada următoare, proiectul intră în negocierile și aprobările necesare la nivelul statelor membre și al Parlamentului European, etapă în care pot apărea modificări de conținut, inclusiv pe componentele sensibile pentru partenerii comerciali din afara UE. [...]
Decizia SUA de a nu mai trimite delegații la negocierile cu Iranul riscă să blocheze canalul diplomatic și să crească incertitudinea regională , după ce președintele american Donald Trump a spus că Washingtonul nu va mai expedia emisari pentru discuții, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că Iranul poate iniția contactul dacă dorește dialog, dar SUA nu vor mai trimite oameni „să călătorească 18 ore pentru o întâlnire”. Totodată, președintele american a reiterat că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară. Ce se schimbă în formatul negocierilor Mesajul transmis de Trump indică o schimbare de abordare: Washingtonul condiționează continuarea discuțiilor de inițiativa Teheranului, renunțând la deplasările delegațiilor americane pentru întâlniri. Trump a menționat și Pakistanul, față de care și-a exprimat „respectul”, după ce Islamabadul a găzduit cea mai recentă rundă de negocieri americano-iraniene. Context: deplasări anulate și rolul mediatorilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a revenit duminică în Pakistan după o scurtă vizită în Oman, țară care a jucat, de asemenea, un rol de mediator între Teheran și Washington. În același timp, emisarii americani Jared Kushner (ginerele lui Trump) și Steve Witkoff își anulaseră deja călătoria la Islamabad, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski , dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Fox News , președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean. Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”. Negocieri blocate și presiune americană SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate. În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”. [...]
Avertismentul ambasadorului rus că România ar fi „parte la conflict” ridică miza diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , în condițiile în care autoritățile române au identificat aparatul drept rusesc și au detonat controlat încărcătura explozivă, potrivit Adevărul . Vladimir Lipaev , ambasadorul Rusiei la București, a respins afirmațiile ministrului de Externe, Oana Țoiu , legate de originea dronei prăbușite. Într-o declarație pentru agenția TASS, citată de News.ro, diplomatul a spus că, la convocarea sa la MAE, „a respins categoric insinuările nefondate” și a pus sub semnul întrebării „graba cu care a fost distrusă drona presupus a fi rusă”. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce contează operațional Ambasadorul a fost chemat la Ministerul de Externe după incidentul în care o dronă identificată de autorități drept rusească a lovit un atelier din Galați și a avariat infrastructura electrică din zonă. Pentru că aparatul avea încărcătură explozivă, sute de persoane au fost evacuate, iar dispozitivul a fost detonat controlat. Ulterior, Oana Țoiu a declarat că „este pentru prima dată când nici dumnealui nu a putut nega cu totul faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României este a lor” și a anunțat convocarea unei reuniuni NATO dedicate securității la Marea Neagră. Linia Moscovei: contestarea originii și acuzația de „psihoză antirusească” În răspunsurile către TASS, Lipaev a susținut că nu există o confirmare clară a originii aparatului și a afirmat că declarațiile oficialilor români „alimentează în societatea românească o psihoză antirusească”. „În primul rând, nu a fost stabilită în mod cert apartenența dronei prăbușite, care ar fi putut fi, de altfel, ucraineană”. Diplomatul a invocat mai multe scenarii despre cum ar fi putut ajunge drona pe teritoriul României și a spus că întrebările „rămân fără răspuns”. Totodată, a reluat ideea că distrugerea rapidă a aparatului ar face imposibilă identificarea, sugerând că ar putea fi „o provocare ucraineană”. Avertismentul cu implicații de securitate: „parte la conflict” Punctul central al mesajului transmis de ambasador vizează sprijinul României pentru Ucraina, despre care spune că ar transforma România „de facto” în parte a conflictului. „România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniții și echipamente, este, de facto, parte la conflict și trebuie să fie conștientă de posibilele consecințe ale acțiunilor sale”. În același context, Lipaev a afirmat că „Rusia nu a vizat niciodată obiective din România” și că, în consecință, orice acuzații ar fi „inacceptabile, nejustificate și lipsite de temei”. Ce urmează : din informațiile prezentate, disputa rămâne în registru diplomatic, pe fondul convocării ambasadorului la MAE și al intenției anunțate de ministrul român de a discuta în format NATO securitatea la Marea Neagră. Originea dronei este contestată de partea rusă, în timp ce autoritățile române au indicat-o drept rusească. [...]
