Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra Odesei lovește direct infrastructura urbană și un nod-cheie pentru exporturile Ucrainei, într-un moment în care Rusia își intensifică acțiunile ofensive de-a lungul întregii linii a frontului, potrivit Știrile Pro TV.
În noaptea de duminică spre luni, un atac masiv cu drone desfășurat de Rusia asupra orașului-port Odesa (sudul Ucrainei) s-a soldat cu cel puțin 10 civili răniți, inclusiv doi copii, și cu avarierea mai multor clădiri rezidențiale, relatează Reuters.
Cele mai grave pagube au fost în districtul central Primorski, unde au fost avariate imobile de locuit, un hotel și mai multe obiective din centrul orașului, potrivit unei postări pe Telegram a lui Serhii Lisak, șeful administrației militare locale. Tot din această zonă provin și cele mai multe persoane rănite, conform aceluiași oficial.
„A fost o noapte extrem de dificilă”, a spus Lisak, indicând că în alte două districte ale Odesei au fost lovite blocuri turn, case private, iar mai multe autoturisme au fost făcute scrum de incendiile izbucnite în urma căderii unor fragmente de drone interceptate.
Odesa este un port important la Marea Neagră și un punct critic pentru exporturile ucrainene. Orașul a fost ținta repetată a atacurilor rusești în cei peste patru ani de război declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în 2022.
În paralel, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat că se înregistrează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei pe întreaga linie a frontului, potrivit dpa.
Statul Major ucrainean a raportat duminică cel puțin 161 de atacuri rusești pe front, conform dpa, dintre care:
Agenția dpa precizează că nu a putut verifica independent toate aceste informații.
În pofida intensificării luptelor, în ultimele luni nu s-au înregistrat mișcări semnificative pe front, iar Rusia ar fi obținut doar câștiguri minore, cu pierderi umane considerabile, potrivit observatorilor internaționali. În total, de la începutul invaziei din 2022, forțele ruse au ocupat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra a două rafinării și a unei fabrici din industria de apărare ridică riscul de întreruperi în producția de carburanți și în lanțul militar-industrial al Rusiei , potrivit Antena 3 , care relatează despre lovituri nocturne în mai multe regiuni rusești. În regiunea Perm, drone ucrainene ar fi lovit rafinăria Lukoil-Permnefteorgsintez (PNOS) , descrisă ca fiind una dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Conform informațiilor preliminare citate, ar fi luat foc instalația AVT-5. Guvernatorul regiunii Perm, Dmitri Mahonin, a confirmat un „atac masiv” cu drone și a spus că a fost vizat „un obiectiv industrial”, fără alte detalii. Ținte cu relevanță economică: rafinării și petrochimie Un al doilea atac ar fi vizat Rafinăria Novoșahtinsk din regiunea Rostov, unde guvernatorul Iuri Sliusar a anunțat că unitatea „a fost avariată” și și-a suspendat activitatea, la o lună după o oprire precedentă. Rafinăria este prezentată drept singura din regiunea Rostov și una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate totală de 5,6 milioane de tone pe an, producând benzină, păcură, combustibil naval, motorină și combustibil pentru încălzire. Tot în regiunea Voronej, ar fi fost vizată compania Voronejsintezkauciuk, descrisă ca o unitate importantă a industriei petrochimice (elastomeri termoplastici și cauciuc sintetic). În același context, canalul Supernova este citat cu informația că una dintre ținte ar fi fost și un depozit Ozon, unde incendiul izbucnit după primul atac ar fi fost stins rapid, însă tentativele de lovire ar fi continuat și dimineața. Ținte cu relevanță operațională: industria de apărare și efecte în teren La Ulianovsk, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi atacat compania NPP Zavod Iskra, parte a concernului Almaz-Antei. Unitatea este descrisă ca producător de dispozitive semiconductoare, componente pentru microunde și microelectronică destinată rachetelor, iar imaginile publicate ar surprinde lovirea fabricii urmată de o explozie. Guvernatorul regiunii Ulianovsk, Aleksei Russkih, a declarat că opt persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în oraș și că au existat pagube la infrastructura industrială și civilă. Potrivit acestuia, serviciile medicale au fost trecute în stare de alertă sporită, iar spitalele au pregătit paturi suplimentare. În regiunea Rostov, Sliusar a mai afirmat că, în timpul respingerii atacului aerian, au fost distruse aproximativ 50 de drone. În Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a anunțat interceptarea a 88 de drone deasupra capitalei regionale și a șase districte; potrivit informațiilor preliminare, patru persoane ar fi fost rănite și ar fi fost avariate clădiri rezidențiale, automobile și clădiri nerezidențiale și industriale, fiind raportate și incendii. Din informațiile prezentate, miza imediată pentru Rusia este dublă: presiune asupra infrastructurii de rafinare (cu efect direct asupra producției) și asupra unor capacități industriale asociate apărării, în condițiile în care autoritățile regionale confirmă atacuri și pagube, dar oferă puține detalii tehnice despre amploarea exactă a distrugerilor. [...]
NATO cere „mai mult sprijin pentru Ucraina” ca răspuns la intensificarea atacurilor hibride rusești , în condițiile în care Moscova își amplifică acțiunile în zona cibernetică și alte forme de presiune, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la secretarul general al NATO, Mark Rutte , și are implicații directe pentru prioritățile de securitate și bugetele publice ale statelor aliate, inclusiv în Europa. Rutte a spus că Alianța este „pregătită” să facă față atacurilor cibernetice rusești și războiului hibrid (un amestec de acțiuni precum atacuri informatice, sabotaj, dezinformare sau presiuni indirecte), subliniind că NATO are „opțiuni de răspuns” pentru a contracara astfel de amenințări. Declarațiile au fost făcute la New York, în cadrul unei ceremonii de comemorare a atacurilor din 11 septembrie 2001. „Rusia îşi intensifică acţiunile în domeniul cibernetic şi de altă natură, dar NATO este pregătită pentru asta.” În același context, șeful NATO a cerut statelor să ofere „mai mult sprijin Ucrainei”, argumentând că acesta ar fi un semnal către Rusia „cu fiecare incident sau atac hibrid”. Context: alertă ridicată în Europa și evaluări de risc În material se arată că țările europene sunt în „alertă maximă” față de posibile ingerințe rusești, pe fondul continuării războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Temerea este că Moscova ar putea viza aliații occidentali ai Kievului. Declarațiile lui Rutte vin după un avertisment al serviciului de informații militare danez, care a indicat că Rusia va lansa probabil mai multe atacuri hibride împotriva țintelor occidentale. Aceeași evaluare menționează că o invazie rusă într-o țară NATO nu este exclusă, dar rămâne „improbabilă”, conform sursei. Separat, premierul Poloniei, Donald Tusk , a avertizat săptămâna trecută asupra amenințărilor hibride ale Rusiei, inclusiv atacuri cu drone și rachete care ar viza aliații Ucrainei. Polonia a acuzat în repetate rânduri Rusia de „sabotaj” după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. De ce contează: presiune pe cheltuieli și pe infrastructura critică Mesajul NATO pune accent pe două direcții cu efect economic și operațional pentru state și companii: creșterea nevoii de investiții în apărare cibernetică și protecția infrastructurii critice (energie, transport, telecomunicații); menținerea și, posibil, extinderea sprijinului pentru Ucraina, pe măsură ce atacurile hibride sunt prezentate ca parte a unei escaladări mai largi. Sursa nu oferă detalii despre măsuri concrete sau calendare de implementare, însă poziționarea publică a conducerii NATO indică o presiune continuă pentru consolidarea capacităților de răspuns și pentru susținerea Ucrainei în perioada următoare. [...]
Polonia ridică miza diplomatică la ONU, acuzând Rusia de escaladare în Europa , într-un schimb de replici care vine pe fondul tensiunilor de securitate de la granița polono-ucraineană, potrivit Mediafax . Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski , a intervenit la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU după ce Serghei Lavrov îl menționase în discursul său. Sikorski a respins afirmațiile Moscovei despre evenimentele din Ucraina și a criticat războiul declanșat de Rusia, notează Polskie Radio, citat de Mediafax. Mesajul către Moscova: „nu puteți câștiga” Adresându-se delegației ruse, șeful diplomației poloneze a susținut că Rusia încearcă să cucerească Donbasul de „mai bine de 12 ani” și Kievul de „peste patru ani”. El a afirmat că Ucraina, deși are o economie „mult mai mică” decât cea a Rusiei, a reușit să împiedice Moscova să-și atingă obiectivele. „Puteți încă să ucideți mulți oameni, dar nu puteți câștiga.” Sikorski a cerut Rusiei să pună capăt a ceea ce a numit „războiul imperial” și să nu pună în pericol Europa și restul lumii. „Puteți opri acest război în orice moment. Nu mai puneți în pericol Europa și lumea. Nu mai distrugeți viitorul Rusiei.” În final, Sikorski i s-a adresat direct lui Lavrov, care părăsise deja sala. „Serghei, știu că asculți. Spune-i șefului tău: ajunge!” Acuzații de sabotaj și o declarație comună semnată de 51 de țări În discurs, ministrul polonez a făcut referire la incidente recente din apropierea graniței polono-ucrainene și la presupuse acte de sabotaj. El a susținut că atacurile, operațiunile clandestine și presiunile militare ar face parte dintr-un „tipar mai larg” și a acuzat Rusia că escaladează după ce nu și-ar fi atins obiectivele în Ucraina. Înaintea dezbaterii din Consiliul de Securitate, 51 de țări, inclusiv state ale Uniunii Europene, au semnat o declarație comună care condamnă atacurile Rusiei și efectele acestora asupra unor țări europene. Statele Unite nu s-au alăturat declarației, potrivit informațiilor citate. Intervenția are loc într-un context de tensiuni sporite între Polonia și Rusia, după ce Varșovia a denunțat în ultimele săptămâni incidente legate de securitatea teritoriului polonez și riscurile asociate războiului din Ucraina. Mesajul lui Sikorski a fost publicat și în înregistrarea oficială a discursului său la ONU. [...]
Atacurile cu drone asupra mai multor regiuni rusești au avariat infrastructură industrială și civilă , cu cel puțin un deces și minimum 13 răniți, potrivit news.ro , care citează informații transmise de autorități regionale ruse și relatate de Reuters . În regiunea Belgorod , un civil a fost ucis și un altul rănit după ce o dronă ucraineană a lovit un camion în timpul nopții, conform comandamentului operațional regional. În regiunea Ulianovsk, opt persoane – inclusiv un copil – au fost rănite vineri dimineață într-un atac cu drone, a anunțat guvernatorul Aleksei Russkih. Acesta a precizat, pe Telegram, că au fost avariate obiective de infrastructură industrială și civilă. Apărarea aeriană și ținte industriale, în prim-plan În regiunea Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că apărarea aeriană a distrus 88 de drone în timpul nopții deasupra capitalei regionale și a cel puțin șase districte. Patru persoane au fost rănite, iar atacurile au produs avarii la: clădiri rezidențiale, vehicule, instalații industriale. Separat, în regiunea Perm, guvernatorul Dmitri Mahonin a spus că unități de apărare aeriană și grupuri mobile de pompieri respingeau un atac „masiv” cu drone, iar o instalație industrială ar fi fost ținta. Potrivit acestuia, nu existau, la momentul informării, rapoarte preliminare privind victime, iar serviciile de urgență interveniseră la fața locului. Reuters notează că nu a putut verifica independent informațiile transmise de autoritățile ruse. [...]
Rusia își consolidează axa militară cu Phenianul printr-o nouă invitație adresată lui Kim Jong Un de a vizita Rusia, într-un moment în care cooperarea bilaterală este deja ancorată într-un tratat ce prevede asistență militară reciprocă și în livrări nord-coreene de muniție și armament pentru războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Invitația a fost anunțată de viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, care a spus că data vizitei va fi stabilită „prin canale diplomatice”, conform agenției ruse TASS, citată în material. Rudenko a indicat că tratatul de „parteneriat strategic cuprinzător”, semnat în iunie 2024, a ridicat relațiile la un nivel superior și că cele două părți lucrează „intens” la consolidarea cooperării. De ce contează: tratatul din 2024 și sprijinul militar pentru Rusia Miza depășește dimensiunea diplomatică, în condițiile în care tratatul din 2024 prevede angajamentul de asistență militară reciprocă „în caz de agresiune”. În baza acestor relații, Coreea de Nord ar fi furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Totodată, aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene, conform informațiilor prezentate în articol. Context: întâlniri recente și evoluții pe front Ultima vizită a lui Kim Jong Un în Rusia a avut loc în septembrie 2023. Ulterior, Kim și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit din nou în septembrie 2025, la parada militară din Beijing organizată la 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În plan operațional, armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după o utilizare anterioară menționată ca fiind în august 2025, iar precizia acestora ar fi fost îmbunătățită. Potrivit Coreei de Sud, Moscova ar fi oferit Phenianului ajutor economic și tehnologie pentru apărare în schimbul sprijinului militar acordat în războiul din Ucraina. [...]
ArcelorMittal oprește combinatul Krivoi Rog, iar piața europeană poate resimți presiuni suplimentare la oțel : decizia vine după atacuri care au avariat instalațiile, într-un context în care unitatea exporta „cea mai mare parte” a producției către Europa, potrivit Agerpres . Complexul siderurgic Krivoi Rog – cea mai mare oțelărie din Ucraina, aflată lângă orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski – a fost vizat de patru atacuri cu rachete pe 21 septembrie. Atacurile au ucis cinci persoane, au rănit 17 angajați (unul în stare critică) și au provocat „daune semnificative” instalațiilor de producție, conform unui comunicat al grupului cu sediul în Luxemburg. În aceste condiții, ArcelorMittal spune că se va concentra pe conservarea infrastructurii pentru a păstra opțiunile de reluare a producției atunci când situația de securitate o va permite. Ce înseamnă oprirea pentru oferta de oțel și pentru Europa Deși oprirea celui mai mare combinat din Ucraina este un eveniment major la nivel local, impactul asupra pieței globale ar urma să fie limitat, potrivit lui Maxime Kogge, analist la Oddo BHF. Acesta estimează că producția de la Krivoi Rog echivala cu aproximativ 3% din producția totală a grupului ArcelorMittal. Totuși, același analist avertizează că oprirea producției „ar trebui să pună o presiune suplimentară” pe piața europeană, în condițiile în care ArcelorMittal Ucraina exporta „cea mai mare parte a producției sale” către Europa. Oprirea activității taie pierderi de numerar, după sprijin de peste 700 milioane dolari Analiza citată de Agerpres mai arată că închiderea combinatului ar pune capăt pierderilor de numerar asociate operațiunilor din Ucraina, neprofitabile de la începutul războiului. ArcelorMittal a alocat peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) pentru a-și sprijini activitățile din Ucraina. În pofida scăderii activității, compania a continuat să îi plătească pe cei aproximativ 17.500 de angajați ai combinatului, evitând concedierile. Context: producție redusă înainte de atacuri și degradarea industriei ucrainene Până la atacurile recente, complexul industrial de la Krivoi Rog a continuat să funcționeze „mai mult sau mai puțin” în pofida războiului. În 2025, operațiunile miniere au rulat la 73% din capacitate, iar producția de oțel la 35% din capacitate: 1,7 milioane de tone de bare din oțel, față de o capacitate normală de aproximativ cinci milioane de tone. În paralel, Rusia și-a intensificat din martie atacurile asupra sectoarelor economice cheie din Ucraina, inclusiv metalurgia și lanțurile de aprovizionare. O altă oțelărie importantă, Zaporizhstal (Metinvest), a anunțat pe 17 septembrie că este ținta unor „greve sistematice”, iar uzina a fost „complet închisă” în august, după ce opt angajați au fost uciși și aproximativ 30 răniți. Pe termen mai lung, Centrul ucrainean de cercetare GMK a raportat în aprilie că, deși siderurgia mai reprezintă 5,5% din PIB, producția de oțel brut a scăzut de patru ori între 2013 și 2025, de la 32,7 milioane de tone la 7,4 milioane de tone. Ucraina a pierdut, în această perioadă, controlul asupra unor producători din regiunile Donețk și Luhansk ocupate de Rusia. [...]
