Știri
Știri din categoria Energie
Reluarea fluxului de petrol prin Drujba devine o monedă de schimb în negocierile UE–Ucraina, după ce segmentul avariat al conductei a fost reparat și poate fi repornit, însă Kievul condiționează redeschiderea de deblocarea sprijinului financiar european, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis marți, pe rețeaua X, că Ucraina a finalizat reparațiile la segmentul conductei petroliere „Drujba” afectat de un atac rusesc și că „specialiștii noștri au asigurat condițiile de bază pentru repornirea sistemului de conducte și a echipamentelor”. În același mesaj, Zelenski a avertizat că nimeni nu poate garanta că atacurile asupra infrastructurii nu se vor repeta.
Deși conducta „își poate relua funcționarea”, Zelenski a legat explicit redeschiderea de deciziile europene privind sprijinul financiar pentru Ucraina.
„Noi legăm acest lucru de deblocarea pachetului european de asistenţă pentru Ucraina, care a fost deja aprobat de Consiliul European.”
Digi24 notează, citând EFE preluată de Agerpres, că este vorba despre un împrumut european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), pe care Ucraina îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costurile ar urma să fie acoperite de statele UE, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei.
Ungaria și Slovacia nu mai primesc petrol prin Drujba din 27 ianuarie, după un atac cu drone atribuit Rusiei de către Kiev. Budapesta și Bratislava acuză însă Ucraina că ar fi întârziat intenționat reparațiile, iar premierii Viktor Orban și Robert Fico susțin că situația ar fi fost folosită ca presiune politică, în contextul opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE.
După oprirea livrărilor, Viktor Orban a blocat atât pachetul de sprijin financiar pentru Ucraina, cât și noi sancțiuni europene împotriva Rusiei. Între timp, Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie în fața conservatorului pro-european Peter Magyar, care ar urma să preia funcția în jurul datei de 10 mai.
În acest context, Zelenski a cerut accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la UE și adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, sugerând că Budapesta ar putea debloca în curând ajutorul financiar, pe fondul schimbării politice și al progreselor privind conducta Drujba.
Recomandate
UE riscă un șoc operațional în aviație dacă blocajele la importuri persistă , pentru că rezervele și producția internă ar acoperi combustibilul de avion doar pentru aproximativ cinci luni, potrivit Digi24 , care citează o estimare a guvernului olandez transmisă de Reuters. Avertismentul vine pe fondul temerilor exprimate de companiile aeriene europene că războiul cu Iranul ar putea duce la penurii de combustibil în „câteva săptămâni”. Într-o scrisoare către parlament, guvernul de la Haga arată că aprovizionarea internă cu kerosen este la aproximativ 78% din nivelul normal, după ce majoritatea importurilor au fost oprite. Țările de Jos au un rol cheie în lanțul european de rafinare, găzduind unele dintre cele mai mari rafinării din Europa, în portul Rotterdam. Ce înseamnă „cinci luni” și de ce contează pentru piață Estimarea olandeză pornește de la scenariul în care producția europeană de motorină și kerosen, împreună cu utilizarea rezervelor strategice de țiței și produse petroliere, ar putea acoperi cererea timp de „câteva luni”, dacă perturbările rămân la nivelul actual. Tradus în cifrele autorităților, asta înseamnă: aproximativ cinci luni de combustibil pentru avioane (kerosen); peste un an pentru motorină și benzină, cu condiția ca rezervele să fie folosite integral și să nu fie redirecționate către alte regiuni. Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Țările de Jos a precizat că estimarea pentru kerosen include atât rezervele strategice, cât și stocurile comerciale. Separat, Agenția Internațională pentru Energie a spus anterior că stocurile din Europa ar putea acoperi necesarul cel puțin până în luna iunie. Prețuri în creștere, dar fără penurii imediate Autoritățile olandeze susțin că, în acest moment, nu există penurii imediate de combustibil, însă semnalează creșteri puternice de preț după închiderea Strâmtorii Ormuz , eveniment care a perturbat aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze. În plan operațional, guvernul de la Haga anunță activarea primei etape a planului de criză petrolieră elaborat în 2022, care presupune monitorizarea intensificată a piețelor energetice și pregătirea unor măsuri suplimentare. Măsuri de sprijin: pachet estimat la 1 miliard de euro Pe componenta economică, autoritățile pregătesc un pachet de sprijin estimat la aproximativ 1 miliard de euro , care include: reduceri de taxe pentru navetiști și sectorul transporturilor; împrumuturi ieftine pentru investiții în eficiența energetică a locuințelor; sprijin direcționat pentru gospodăriile cu venituri reduse. [...]
Uniunea Europeană pregătește intervenții de urgență pentru a evita un deficit de kerosen care ar putea duce la anulări de zboruri și costuri mai mari pentru companiile aeriene , pe fondul perturbării aprovizionării din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Măsurile, descrise de surse citate de Reuters, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și vizează reducerea dependenței de importurile din regiune și creșterea importurilor din SUA. Planul nu este finalizat și include recomandări neobligatorii către statele membre, într-un context în care companiile aeriene europene avertizează că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea un deficit de combustibil pentru avioane, cu risc de perturbare a sezonului de vară. Conflictul din Iran a împins în sus prețul kerosenului, ceea ce a frânat dezvoltarea industriei aeriene și a forțat operatorii să majoreze tarifele, să reducă planurile de expansiune și să își revizuiască estimările. Europa este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru avioane, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu. Ce instrumente ia în calcul Comisia Europeană Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Executivul comunitar intenționează să prezinte săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, inclusiv măsuri privind combustibilul pentru avioane. Potrivit aceleiași surse, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala sursă de îngrijorare”, iar dacă furnizarea este afectată în continuare, UE ar putea lansa o eliberare coordonată de stocuri de combustibil pentru avioane. Conform Reuters, Comisia mai intenționează: să introducă o „cartografiere” la nivelul UE a capacității de rafinare pentru produse petroliere; să adopte măsuri pentru ca „capacitatea de rafinare existentă să fie utilizată și menținută pe deplin”. Importuri din SUA și limitări tehnice: Jet A vs Jet A-1 Executivul comunitar analizează și platforma logistică de distribuție pentru a crește utilizarea combustibilului american Jet A, mai puțin folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri pe distanțe lungi, la altitudini mari și temperaturi scăzute și este preferat de sectorul militar. Digi24 notează că importurile de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut semnificativ în aprilie. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli privind compensațiile Directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile în Europa ar putea începe să fie anulate de la finalul lunii mai, din cauza deficitului de kerosen. În paralel, mai multe companii aeriene au anunțat deja reduceri de capacitate, invocând costurile ridicate ale combustibilului. Planul UE ar urma să includă indicații pentru gestionarea situațiilor de deficit, inclusiv: impactul anulărilor asupra sloturilor de aeroport (drepturi de operare la anumite ore); regulile UE menite să împiedice practica de a încărca combustibil suplimentar din locații mai ieftine. Totodată, UE ar urma să stabilească dacă un eventual deficit de combustibil poate fi considerat suficient de „excepțional” încât operatorii aerieni să poată evita plata compensațiilor pentru anularea zborurilor, conform reglementărilor europene. Tranziția la combustibili sintetici rămâne în picioare, în ciuda presiunilor Sursele citate susțin că UE a decis deja că nu sunt justificate solicitările companiilor aeriene de amânare a termenului din 2030 privind utilizarea obligatorie a combustibililor sintetici pentru aviație, argumentul fiind că aceste produse nu vor fi fabricate în cantități suficiente. În baza regulamentului RefuelEU (adoptat în 2023), companiile aeriene trebuie să crească treptat ponderea SAF (combustibili de aviație sintetici) în alimentarea aeronavelor: de la 2% în prezent la 6% în 2030, 20% în 2035 și 70% în 2050. Digi24 mai arată că SAF costă de trei până la cinci ori mai mult decât combustibilul tradițional și reprezintă doar 0,3% din aprovizionarea globală cu combustibil pentru avioane. În acest context, analiștii se așteaptă la noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, urmărind rezultatele companiilor aeriene pentru indicii despre impactul războiului asupra profitului și veniturilor. Companiile aeriene spun că este dificil de anticipat evoluția cererii în semestrul al doilea din 2026, pe fondul îngrijorărilor turiștilor legate de turbulențe și scumpiri. [...]
Uniunea Europeană pregătește orientări pentru a reduce dependența de combustibilul de aviație din Orientul Mijlociu , pe fondul riscului de penurie care ar putea afecta zborurile și sezonul de călătorii din vară, potrivit news.ro , care citează surse Reuters. Recomandările urmează să fie prezentate săptămâna viitoare și vin în contextul în care războiul cu Iranul perturbă aprovizionarea globală. Miza este una operațională și economică pentru companiile aeriene: Europa importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru aviație, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu, ceea ce crește vulnerabilitatea la șocuri de aprovizionare. Companiile aeriene europene au avertizat că penurii ar putea apărea în câteva săptămâni, cu potențial de perturbare a traficului aerian în perioada de vârf. Ce va conține răspunsul Comisiei Europene Orientările nu vor fi obligatorii, dar vor pune accent pe autosuficiență și reziliență energetică, inclusiv prin: utilizarea combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF – combustibili cu emisii mai mici, produși din materii prime alternative) și a combustibililor sintetici; analizarea creșterii importurilor din Statele Unite; recomandări de gestionare a unor eventuale penurii, inclusiv în relație cu sloturile aeroportuare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare) în cazul anulărilor. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că săptămâna viitoare va fi prezentat un răspuns la criza energetică, care include și măsuri legate de combustibilul pentru avioane. Riscul Ormuz și opțiunea eliberării coordonate de stocuri „Disponibilitatea aprovizionării rămâne principala preocupare”, a transmis purtătorul de cuvânt, potrivit materialului, adăugând că, dacă livrările prin Strâmtoarea Ormuz rămân blocate, UE ar putea lansa o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru aviație. Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz după un armistițiu convenit în Liban, însă președintele american Donald Trump a declarat că blocada navală americană va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Comisia Europeană spune că speră ca navigația sigură să continue, dar recunoaște că situația rămâne incertă. Ce înseamnă pentru companiile aeriene: anulări, reguli și compensații Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil. Unele companii au început deja să reducă numărul de curse și să țină la sol o parte din aeronave. Documentul UE ar urma să includă și clarificări privind: aplicarea regulii europene anti-„tankering” (care împiedică alimentarea suplimentară în aeroporturi unde combustibilul este mai ieftin); dacă o criză de combustibil poate fi considerată „circumstanță excepțională”, astfel încât companiile aeriene să poată evita plata compensațiilor pentru zborurile anulate. Totodată, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a sistemului ETS (schema de comercializare a certificatelor de emisii) și a cotelor pentru combustibili sustenabili nu sunt justificate. Alternative de import și limitări tehnice Comisia Europeană intenționează să cartografieze la nivelul Uniunii capacitățile de rafinare pentru produse petroliere și să introducă măsuri pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată și menținută la capacitate maximă. În paralel, importurile europene de combustibil pentru aviație din Statele Unite și Nigeria au crescut puternic în aprilie. Autoritățile analizează și extinderea utilizării combustibilului american Jet A, rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european Jet A-1, preferat pentru zboruri lungi la altitudine mare și în condiții de temperatură scăzută. Agenția Internațională pentru Energie estimează că o penurie ar putea apărea până în iunie dacă Europa reușește să înlocuiască doar jumătate din livrările primite în mod normal din Orientul Mijlociu, iar unele aeroporturi au avertizat că lipsurile ar putea apărea în aproximativ trei săptămâni dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Comisia Europeană urmează să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă traficul prin strâmtoare va fi reluat. [...]
Promisiunea noului lider de la Budapesta de a opri importurile de petrol rusesc abia în 2035 intră în coliziune cu calendarul UE, care cere eliminarea completă a petrolului și gazului rusesc până la finalul lui 2027 , iar miza este atât economică, cât și de conformare la regulile europene, potrivit Al Jazeera . Peter Magyar , noul lider ales al Ungariei și șef al partidului de centru-dreapta Tisza, a câștigat alegerile după o campanie în care a promis o repoziționare către Uniunea Europeană, după 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, care a consolidat legăturile cu Rusia și dependența energetică a țării. Magyar a spus că vrea să încheie importurile de petrol rusesc până în 2035, însă întrebarea centrală este dacă acest termen poate fi compatibil cu obligațiile UE și cu realitățile infrastructurii energetice. Dependența de Rusia: petrol, gaze și nuclear În petrol, Ungaria a rămas un nod important pentru menținerea fluxurilor rusești către UE, în condițiile în care Uniunea a interzis importurile maritime de petrol rusesc după invazia Ucrainei, dar a păstrat legale livrările pe uscat. Asta a permis Budapestei să continue să importe cea mai mare parte a țițeiului prin conducte care tranzitează Ucraina. Un raport din 2026 al Center for the Study of Democracy (CSD), citat de Al Jazeera, arată că Ungaria și-a crescut dependența de țițeiul rusesc de la 61% în 2021 la 93% în 2025. O mare parte din acest țiței vine prin conducta Druzhba , una dintre rutele-cheie pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei. Pe gaze, Ungaria este descrisă drept una dintre cele mai dependente țări din UE de gazul rusesc, acesta reprezentând aproximativ trei sferturi din importurile anuale, conform aceluiași raport CSD. De la începutul invaziei, Ungaria ar fi importat gaze rusești în valoare estimată de 15,6 miliarde euro (aprox. 78 miliarde lei). Raportul indică drept factori contractele pe termen lung cu Gazprom, dependența de TurkStream și utilizarea redusă a interconectoarelor alternative. La energia nucleară, dependența este legată de proiectul de extindere a centralei Paks, unde Rosatom a primit contractul de construcție, iar Rusia a acordat un împrumut de stat pentru finanțarea majorității dezvoltării noilor reactoare. Magyar spune că intenționează să reevalueze finanțarea proiectului. În prezent, Paks asigură 40–50% din electricitatea produsă în Ungaria, iar extinderea ar urma să ducă ponderea la 60–70%, reducând dependența de energie importată, dar menținând legătura cu Rusia. Infrastructura și costurile: alternative există, dar nu sunt ieftine O diversificare este posibilă tehnic, dar vine cu costuri și constrângeri. Un studiu comun din 2025 al CSD și Center for Research on Energy and Clean Air, menționat în articol, susține că Ungaria ar putea importa țiței non-rusesc prin surse alternative, inclusiv conducta Adria, care transportă țiței din Marea Adriatică către rafinării din Croația, Serbia, Ungaria și Slovacia. Rafinăriile controlate de compania ungară MOL ar fi capabile să proceseze țiței non-rusesc, potrivit studiului. Totuși, petrolul rusesc a intrat la preț redus ca efect al sancțiunilor occidentale, astfel că diversificarea ar urma să fie mai scumpă, notează Al Jazeera. Presiunea termenului UE și riscul de blocaj politic UE a anunțat încă din mai 2022 planuri de eliminare treptată a importurilor energetice din Rusia, iar în decembrie 2025 a fost încheiat un acord obligatoriu pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În acest context, ținta de 2035 a lui Magyar riscă să devină un punct de fricțiune la Bruxelles, mai ales dacă Budapesta va cere excepții sau perioade de tranziție. În paralel, vulnerabilitățile de infrastructură au devenit și instrument politic. În ianuarie, segmentul Druzhba care traversează Ucraina a suferit avarii importante; Ucraina a pus incidentul pe seama unui atac aerian rusesc, iar Moscova neagă. Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că repară lent, iar în martie Orban a blocat un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) al UE pentru Ucraina până la redeschiderea conductei. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat săptămâna aceasta că fluxul de petrol ar urma să fie reluat până la finalul lui aprilie și că se așteaptă ca noua conducere ungară să ridice veto-ul până atunci. Ce poate face realist noul guvern Magyar a admis înainte de alegeri că expunerea energetică nu dispare rapid și, într-un interviu pentru Financial Times, a insistat că importurile rusești ar trebui să rămână o opțiune. Pawel Zerka, cercetător la European Council on Foreign Relations, spune că noul guvern ar încerca să păstreze echilibrul între respectarea contractelor existente pentru securitate energetică și distanțarea politică de Moscova, în condițiile în care opțiunile de înlocuire rapidă a combustibililor ruși sunt limitate. Pentru companii și pentru piața energetică regională, concluzia imediată este că „decuplarea” Ungariei de energia rusească nu depinde doar de voință politică, ci de investiții, rute alternative și acceptarea unor costuri mai mari — iar calendarul UE comprimă toate aceste decizii într-un interval mai scurt decât cel promis de noul lider de la Budapesta. [...]
Comisia Europeană pregătește recomandări pentru menținerea în funcțiune a centralelor nucleare existente , ca parte a unui pachet de măsuri menit să atenueze șocul prețurilor la energie și să întărească securitatea aprovizionării, potrivit Agerpres , care citează un proiect de document consultat de Reuters. Executivul comunitar ar urma să publice miercuri un set de măsuri de răspuns la explozia prețurilor la energie. Într-o versiune revizuită a documentului, consultată marți de Reuters, Bruxelles-ul include măsuri prin care guvernele să poată oferi „ajutor imediat”. Mesajul-cheie: nu închideți „activele de generare” care pot livra energie ieftină și stabilă În proiect, statele membre sunt îndemnate „să evite închiderea prematură a activelor de generare”, fiind menționate explicit instalațiile nucleare existente care pot continua să furnizeze electricitate „fiabilă, cu costuri reduse și cu emisii reduse”. Documentul argumentează că o astfel de abordare poate reduce necesarul de combustibili fosili în încălzire și industrie. Tot acolo, energia nucleară este descrisă ca „energie curată”, utilă pentru integrarea sistemelor și pentru a oferi flexibilitate, ceea ce ar facilita implementarea altor tehnologii cu emisii reduse. Context: presiunea pe prețuri și repoziționarea unor state membre Potrivit materialului, demersul vine în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze aprovizionarea cu energie, pe fondul impactului războiului din Iran asupra piețelor energetice. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că închiderea centralelor nucleare europene a fost o „greșeală strategică”, întrucât conflictul din Iran a evidențiat expunerea Europei la scumpirea importurilor de petrol și gaze. În același context, sunt menționate câteva decizii naționale relevante: Germania a închis treptat centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima (2011), ultimul reactor fiind oprit în 2023. Spania intenționează să înceapă închiderea reactoarelor în 2027, deși companiile energetice au cerut prelungirea duratei de viață a primului reactor vizat. Belgia și Țările de Jos și-au anulat planurile de renunțare la energia nucleară, pentru a asigura volume mari de electricitate stabilă, cu emisii reduse de carbon. Ce mai include pachetul și care este forța lui juridică Recomandările UE nu sunt obligatorii, potrivit sursei. Proiectul mai sugerează, între altele: vouchere energetice pentru cetățenii vulnerabili; sprijin financiar pentru instalarea de baterii și panouri fotovoltaice; reducerea prețului transportului public; apel către companii să evite călătoriile cu avionul acolo unde este posibil. Publicarea pachetului este așteptată miercuri, conform calendarului indicat în proiectul de document citat. [...]
Ieftinirea de 30 de bani/litru la motorină, aplicată simultan de mai multe lanțuri, reduce rapid costurile de alimentare și împinge piața spre alinierea prețurilor , potrivit HotNews , pe baza datelor afișate pe site-ul Monitorul Prețurilor. Petrom și OMV au redus semnificativ prețul motorinei standard: Petrom a coborât cu 30 de bani/litru la 8,33 lei/litru, iar OMV a aplicat aceeași scădere, până la 8,42 lei/litru. Mai multe rețele au ajuns la același preț la motorina standard MOL a redus și ea cu 30 de bani/litru, iar noul preț pentru motorina standard este 8,72 lei/litru. Acesta este același preț (în scădere) afișat și de Lukoil și Rompetrol. HotNews notează că este o situație mai puțin obișnuită ca mai multe rețele să afișeze același preț, observație făcută în mai multe rânduri de site-ul Economica. La SOCAR, motorina standard a rămas la 8,99 lei/litru, același nivel ca duminica trecută. Scăderi și la motorina premium Reducerile de 30 de bani/litru au fost aplicate și la motorina premium: Petrom: de la 9,40 lei/litru la 9,10 lei/litru OMV: de la 9,54 lei/litru la 9,24 lei/litru MOL: de la 9,89 lei/litru la 9,59 lei/litru Lukoil: până la 9,54 lei/litru (același preț practicat și de Rompetrol) În context, HotNews amintește că marți dimineață SOCAR scăzuse prețul benzinei standard sub 8 lei , fiind atunci cea mai ieftină de pe piață, conform unui articol anterior al publicației. [...]
