Știri
Știri din categoria Energie
Uniunea Europeană pregătește intervenții de urgență pentru a evita un deficit de kerosen care ar putea duce la anulări de zboruri și costuri mai mari pentru companiile aeriene, pe fondul perturbării aprovizionării din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24. Măsurile, descrise de surse citate de Reuters, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și vizează reducerea dependenței de importurile din regiune și creșterea importurilor din SUA.
Planul nu este finalizat și include recomandări neobligatorii către statele membre, într-un context în care companiile aeriene europene avertizează că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea un deficit de combustibil pentru avioane, cu risc de perturbare a sezonului de vară. Conflictul din Iran a împins în sus prețul kerosenului, ceea ce a frânat dezvoltarea industriei aeriene și a forțat operatorii să majoreze tarifele, să reducă planurile de expansiune și să își revizuiască estimările.
Europa este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru avioane, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Executivul comunitar intenționează să prezinte săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, inclusiv măsuri privind combustibilul pentru avioane. Potrivit aceleiași surse, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala sursă de îngrijorare”, iar dacă furnizarea este afectată în continuare, UE ar putea lansa o eliberare coordonată de stocuri de combustibil pentru avioane.
Conform Reuters, Comisia mai intenționează:
Executivul comunitar analizează și platforma logistică de distribuție pentru a crește utilizarea combustibilului american Jet A, mai puțin folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri pe distanțe lungi, la altitudini mari și temperaturi scăzute și este preferat de sectorul militar.
Digi24 notează că importurile de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut semnificativ în aprilie.
Directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile în Europa ar putea începe să fie anulate de la finalul lunii mai, din cauza deficitului de kerosen. În paralel, mai multe companii aeriene au anunțat deja reduceri de capacitate, invocând costurile ridicate ale combustibilului.
Planul UE ar urma să includă indicații pentru gestionarea situațiilor de deficit, inclusiv:
Totodată, UE ar urma să stabilească dacă un eventual deficit de combustibil poate fi considerat suficient de „excepțional” încât operatorii aerieni să poată evita plata compensațiilor pentru anularea zborurilor, conform reglementărilor europene.
Sursele citate susțin că UE a decis deja că nu sunt justificate solicitările companiilor aeriene de amânare a termenului din 2030 privind utilizarea obligatorie a combustibililor sintetici pentru aviație, argumentul fiind că aceste produse nu vor fi fabricate în cantități suficiente.
În baza regulamentului RefuelEU (adoptat în 2023), companiile aeriene trebuie să crească treptat ponderea SAF (combustibili de aviație sintetici) în alimentarea aeronavelor: de la 2% în prezent la 6% în 2030, 20% în 2035 și 70% în 2050. Digi24 mai arată că SAF costă de trei până la cinci ori mai mult decât combustibilul tradițional și reprezintă doar 0,3% din aprovizionarea globală cu combustibil pentru avioane.
În acest context, analiștii se așteaptă la noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, urmărind rezultatele companiilor aeriene pentru indicii despre impactul războiului asupra profitului și veniturilor. Companiile aeriene spun că este dificil de anticipat evoluția cererii în semestrul al doilea din 2026, pe fondul îngrijorărilor turiștilor legate de turbulențe și scumpiri.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește orientări pentru a limita riscul unei crize de kerosen în UE , inclusiv prin reducerea dependenței de importurile din Orientul Mijlociu și evaluarea creșterii importurilor din SUA, pe fondul perturbărilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, potrivit G4Media . Europa este vulnerabilă la șocuri externe deoarece importă aproximativ 30%–40% din kerosen, iar cel puțin jumătate din aceste importuri vin din Orientul Mijlociu, arată informațiile citate de Reuters. Companiile aeriene europene au avertizat că o penurie ar putea apărea în câteva săptămâni și ar putea afecta sezonul de călătorii de vară. Ce pregătește UE și de ce contează pentru companii Orientările, descrise ca fiind neobligatorii și încă în curs de finalizare, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și să pună accent pe autosuficiență și reziliență, inclusiv prin combustibil aviatic durabil (SAF) și combustibili sintetici. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta un răspuns la criza energetică, care include măsuri privind combustibilii pentru avioane. Potrivit acestuia, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala preocupare”, iar dacă aprovizionarea ar rămâne blocată prin Strâmtoarea Hormuz , UE ar putea lua în calcul o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru avioane. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli UE care pot deveni problematice Directorul general al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil, iar companiile aeriene reduc zborurile și țin la sol unele avioane. Documentul UE ar urma să ofere orientări pentru situații de gestionare în caz de penurie, inclusiv: riscul pierderii sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor; aplicarea regulii UE împotriva „alimentării cu combustibil” (încărcarea de combustibil suplimentar din aeroporturi mai ieftine); dacă o penurie poate fi considerată suficient de „excepțională” pentru ca operatorii să evite plata despăgubirilor pentru anulări. În același timp, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a Sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și a cotelor SAF nu erau justificate. Diversificarea importurilor: SUA, dar cu limitări tehnice UE ar urma să analizeze și logistica necesară pentru creșterea utilizării combustibilului Jet A din SUA, care este rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri lungi, la altitudine mare și temperaturi scăzute și este preferat de armată. Reuters notează că importurile europene de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut brusc în aprilie. Context: Strâmtoarea Hormuz și scenariul de penurie până în iunie Iranul a deschis vineri Strâmtoarea Hormuz după un acord de încetare a focului în Liban, însă președintele SUA, Donald Trump, a spus că blocada navală rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Un purtător de cuvânt al UE a spus că speră ca reluarea tranzitului în siguranță să dureze, dar a adăugat: „Vom vedea”. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează o posibilă penurie de combustibil pentru avioane până în iunie, dacă regiunea va reuși să înlocuiască doar jumătate din aprovizionarea pe care o primește în mod normal din Orientul Mijlociu. Unele aeroporturi au avertizat că penuriile ar putea apărea în termen de trei săptămâni dacă strâmtoarea rămâne închisă pentru transporturile de combustibil, iar Comisia Europeană ar urma să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă Hormuz este deblocată. [...]
Uniunea Europeană pregătește orientări pentru a reduce dependența de combustibilul de aviație din Orientul Mijlociu , pe fondul riscului de penurie care ar putea afecta zborurile și sezonul de călătorii din vară, potrivit news.ro , care citează surse Reuters. Recomandările urmează să fie prezentate săptămâna viitoare și vin în contextul în care războiul cu Iranul perturbă aprovizionarea globală. Miza este una operațională și economică pentru companiile aeriene: Europa importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru aviație, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu, ceea ce crește vulnerabilitatea la șocuri de aprovizionare. Companiile aeriene europene au avertizat că penurii ar putea apărea în câteva săptămâni, cu potențial de perturbare a traficului aerian în perioada de vârf. Ce va conține răspunsul Comisiei Europene Orientările nu vor fi obligatorii, dar vor pune accent pe autosuficiență și reziliență energetică, inclusiv prin: utilizarea combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF – combustibili cu emisii mai mici, produși din materii prime alternative) și a combustibililor sintetici; analizarea creșterii importurilor din Statele Unite; recomandări de gestionare a unor eventuale penurii, inclusiv în relație cu sloturile aeroportuare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare) în cazul anulărilor. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că săptămâna viitoare va fi prezentat un răspuns la criza energetică, care include și măsuri legate de combustibilul pentru avioane. Riscul Ormuz și opțiunea eliberării coordonate de stocuri „Disponibilitatea aprovizionării rămâne principala preocupare”, a transmis purtătorul de cuvânt, potrivit materialului, adăugând că, dacă livrările prin Strâmtoarea Ormuz rămân blocate, UE ar putea lansa o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru aviație. Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz după un armistițiu convenit în Liban, însă președintele american Donald Trump a declarat că blocada navală americană va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Comisia Europeană spune că speră ca navigația sigură să continue, dar recunoaște că situația rămâne incertă. Ce înseamnă pentru companiile aeriene: anulări, reguli și compensații Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil. Unele companii au început deja să reducă numărul de curse și să țină la sol o parte din aeronave. Documentul UE ar urma să includă și clarificări privind: aplicarea regulii europene anti-„tankering” (care împiedică alimentarea suplimentară în aeroporturi unde combustibilul este mai ieftin); dacă o criză de combustibil poate fi considerată „circumstanță excepțională”, astfel încât companiile aeriene să poată evita plata compensațiilor pentru zborurile anulate. Totodată, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a sistemului ETS (schema de comercializare a certificatelor de emisii) și a cotelor pentru combustibili sustenabili nu sunt justificate. Alternative de import și limitări tehnice Comisia Europeană intenționează să cartografieze la nivelul Uniunii capacitățile de rafinare pentru produse petroliere și să introducă măsuri pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată și menținută la capacitate maximă. În paralel, importurile europene de combustibil pentru aviație din Statele Unite și Nigeria au crescut puternic în aprilie. Autoritățile analizează și extinderea utilizării combustibilului american Jet A, rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european Jet A-1, preferat pentru zboruri lungi la altitudine mare și în condiții de temperatură scăzută. Agenția Internațională pentru Energie estimează că o penurie ar putea apărea până în iunie dacă Europa reușește să înlocuiască doar jumătate din livrările primite în mod normal din Orientul Mijlociu, iar unele aeroporturi au avertizat că lipsurile ar putea apărea în aproximativ trei săptămâni dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Comisia Europeană urmează să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă traficul prin strâmtoare va fi reluat. [...]
Promisiunea noului lider de la Budapesta de a opri importurile de petrol rusesc abia în 2035 intră în coliziune cu calendarul UE, care cere eliminarea completă a petrolului și gazului rusesc până la finalul lui 2027 , iar miza este atât economică, cât și de conformare la regulile europene, potrivit Al Jazeera . Peter Magyar , noul lider ales al Ungariei și șef al partidului de centru-dreapta Tisza, a câștigat alegerile după o campanie în care a promis o repoziționare către Uniunea Europeană, după 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, care a consolidat legăturile cu Rusia și dependența energetică a țării. Magyar a spus că vrea să încheie importurile de petrol rusesc până în 2035, însă întrebarea centrală este dacă acest termen poate fi compatibil cu obligațiile UE și cu realitățile infrastructurii energetice. Dependența de Rusia: petrol, gaze și nuclear În petrol, Ungaria a rămas un nod important pentru menținerea fluxurilor rusești către UE, în condițiile în care Uniunea a interzis importurile maritime de petrol rusesc după invazia Ucrainei, dar a păstrat legale livrările pe uscat. Asta a permis Budapestei să continue să importe cea mai mare parte a țițeiului prin conducte care tranzitează Ucraina. Un raport din 2026 al Center for the Study of Democracy (CSD), citat de Al Jazeera, arată că Ungaria și-a crescut dependența de țițeiul rusesc de la 61% în 2021 la 93% în 2025. O mare parte din acest țiței vine prin conducta Druzhba , una dintre rutele-cheie pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei. Pe gaze, Ungaria este descrisă drept una dintre cele mai dependente țări din UE de gazul rusesc, acesta reprezentând aproximativ trei sferturi din importurile anuale, conform aceluiași raport CSD. De la începutul invaziei, Ungaria ar fi importat gaze rusești în valoare estimată de 15,6 miliarde euro (aprox. 78 miliarde lei). Raportul indică drept factori contractele pe termen lung cu Gazprom, dependența de TurkStream și utilizarea redusă a interconectoarelor alternative. La energia nucleară, dependența este legată de proiectul de extindere a centralei Paks, unde Rosatom a primit contractul de construcție, iar Rusia a acordat un împrumut de stat pentru finanțarea majorității dezvoltării noilor reactoare. Magyar spune că intenționează să reevalueze finanțarea proiectului. În prezent, Paks asigură 40–50% din electricitatea produsă în Ungaria, iar extinderea ar urma să ducă ponderea la 60–70%, reducând dependența de energie importată, dar menținând legătura cu Rusia. Infrastructura și costurile: alternative există, dar nu sunt ieftine O diversificare este posibilă tehnic, dar vine cu costuri și constrângeri. Un studiu comun din 2025 al CSD și Center for Research on Energy and Clean Air, menționat în articol, susține că Ungaria ar putea importa țiței non-rusesc prin surse alternative, inclusiv conducta Adria, care transportă țiței din Marea Adriatică către rafinării din Croația, Serbia, Ungaria și Slovacia. Rafinăriile controlate de compania ungară MOL ar fi capabile să proceseze țiței non-rusesc, potrivit studiului. Totuși, petrolul rusesc a intrat la preț redus ca efect al sancțiunilor occidentale, astfel că diversificarea ar urma să fie mai scumpă, notează Al Jazeera. Presiunea termenului UE și riscul de blocaj politic UE a anunțat încă din mai 2022 planuri de eliminare treptată a importurilor energetice din Rusia, iar în decembrie 2025 a fost încheiat un acord obligatoriu pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În acest context, ținta de 2035 a lui Magyar riscă să devină un punct de fricțiune la Bruxelles, mai ales dacă Budapesta va cere excepții sau perioade de tranziție. În paralel, vulnerabilitățile de infrastructură au devenit și instrument politic. În ianuarie, segmentul Druzhba care traversează Ucraina a suferit avarii importante; Ucraina a pus incidentul pe seama unui atac aerian rusesc, iar Moscova neagă. Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că repară lent, iar în martie Orban a blocat un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) al UE pentru Ucraina până la redeschiderea conductei. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat săptămâna aceasta că fluxul de petrol ar urma să fie reluat până la finalul lui aprilie și că se așteaptă ca noua conducere ungară să ridice veto-ul până atunci. Ce poate face realist noul guvern Magyar a admis înainte de alegeri că expunerea energetică nu dispare rapid și, într-un interviu pentru Financial Times, a insistat că importurile rusești ar trebui să rămână o opțiune. Pawel Zerka, cercetător la European Council on Foreign Relations, spune că noul guvern ar încerca să păstreze echilibrul între respectarea contractelor existente pentru securitate energetică și distanțarea politică de Moscova, în condițiile în care opțiunile de înlocuire rapidă a combustibililor ruși sunt limitate. Pentru companii și pentru piața energetică regională, concluzia imediată este că „decuplarea” Ungariei de energia rusească nu depinde doar de voință politică, ci de investiții, rute alternative și acceptarea unor costuri mai mari — iar calendarul UE comprimă toate aceste decizii într-un interval mai scurt decât cel promis de noul lider de la Budapesta. [...]
Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării pachetul de sprijin pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă , deschizând o investigație aprofundată care poate condiționa forma finală a ajutorului de stat și, implicit, finanțarea unui proiect critic pentru securitatea energetică a României, potrivit Agerpres . România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a sprijini retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului, menținând aceeași capacitate de producție, de 706 MW, astfel încât unitatea să poată funcționa încă 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în funcțiune în 1996 și acoperă în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al țării. Miza este calendarul: în 2027, reactorul ar urma să ajungă la finalul duratei de viață estimate, iar prelungirea operării este prezentată ca esențială pentru disponibilitatea pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul este legat atât de securitatea aprovizionării, cât și de obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica (SNN), proprietarul și operatorul centralei, companie deținută majoritar de statul român și singurul operator de energie nucleară din România. Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro (aprox. 15,9 miliarde lei). Ce include pachetul de ajutor notificat la Bruxelles România intenționează să susțină retehnologizarea prin patru instrumente, conform informațiilor transmise de Comisia Europeană: un grant de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei); garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani, adică un mecanism care stabilizează veniturile producătorului printr-un preț de referință; un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. De ce a deschis Comisia investigația Comisia spune că, la acest stadiu, evaluarea preliminară indică faptul că proiectul este necesar și că ajutorul poate facilita dezvoltarea unei activități economice, dar că există „îndoieli” privind conformitatea deplină cu regulile UE în materie de ajutor de stat. „În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat.” În investigația aprofundată, Comisia vrea să stabilească, între altele, dacă pachetul este adecvat și proporțional, ce impact are asupra concurenței și dacă respectă cerințele europene relevante pentru contractele bidirecționale pentru diferență, inclusiv principiile din Regulamentul privind energia electrică (articolul 19d alineatul (2)). Deschiderea investigației nu echivalează cu o decizie finală, dar prelungește procesul de aprobare și poate duce la modificarea structurii sprijinului, în funcție de concluziile Comisiei. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice și portuare au lăsat 380.000 de oameni fără curent în nordul Ucrainei , într-un nou val care menține presiunea asupra rețelei electrice și a logisticii maritime, potrivit Kyiv Post . Lovitura din regiunea Cernihiv a vizat o facilitate energetică din districtul Nijîn în jurul orei 4:00, iar operatorul regional Chernihivoblenergo a raportat întreruperea alimentării cu electricitate pentru 380.000 de locuitori din orașele Cernihiv, Prîlukî, Nijîn și Slavutîci, plus mai multe districte din jur. Echipele de intervenție lucrau la restabilirea alimentării. Porturi și active industriale lovite în Odesa În paralel, în regiunea Odesa au fost raportate atacuri asupra infrastructurii portuare și industriale din districtul Odesa, potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper. Conform informațiilor prezentate, au fost avariate: clădiri administrative; depozite agricole; autobuze; rezervoare de stocare. Cel puțin o persoană a fost rănită, iar incendiile izbucnite la locurile impactului au fost stinse de serviciile de urgență. Zaporizhzhia: pagube în zone rezidențiale și o facilitate de infrastructură În Zaporizhzhia, drone de tip Shahed (proiect iranian) au lovit zone rezidențiale ale centrului regional. Șeful Administrației Militare Regionale, Ivan Fedorov, a declarat că au fost afectate o facilitate de infrastructură, locuințe private și vehicule. Cel puțin un bărbat a fost rănit și primește îngrijiri medicale. Context: campanie aeriană intensificată, cu interceptări ridicate Atacurile nocturne sunt prezentate ca parte a unei intensificări a campaniei aeriene. Pentru ziua precedentă, 17 aprilie, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat lansarea a 172 de drone și a unei rachete balistice Iskander-M, cu 147 de ținte interceptate de apărarea antiaeriană. Chiar și cu o rată mare de interceptare, loviturile „sistemice” asupra rețelei energetice continuă să apese asupra eforturilor de refacere ale țării, notează publicația. [...]
Proiectul-pilot din Weifang arată cum ar putea China să reducă rapid consumul de gaz și emisiile, folosind infrastructura existentă , prin amestecarea hidrogenului în rețeaua urbană de gaze, potrivit Global Times . Proiectul, lansat oficial duminică în Weifang (provincia Shandong, estul Chinei), acoperă 100.000 de gospodării urbane din zona centrală a orașului și include scenarii uzuale de consum – de la utilizare casnică la alimentație publică – conform unui reportaj al televiziunii de stat China Central Television (CCTV). Ce s-a pus în funcțiune și ce poate face instalația Demonstrația folosește o instalație de amestecare cu o capacitate de 30.000 metri cubi și poate regla proporția de hidrogen în gazul natural între 0% și 10%. Proiectul utilizează infrastructura existentă de conducte de gaze naturale a orașului, pentru a asigura transportul și distribuția stabilă a amestecului. Pe partea de producție și transport de hidrogen, proiectul include: o instalație de producere a hidrogenului prin electroliza apei, cu o capacitate de 5.000 metri cubi pe oră; prima conductă urbană din China pentru transportul hidrogenului, cu o lungime totală de 5,2 kilometri; o platformă de testare pentru întregul flux de amestecare și transport, cu o capacitate de consum de până la 13 milioane metri cubi de hidrogen pe an. De ce contează economic: potențial de substituție la nivel național Pan Fengwen, director adjunct al National Fuel Cell Technology Innovation Center , a declarat (citat de CCTV) că estimările preliminare arată un impact semnificativ dacă un amestec de 10% hidrogen ar fi aplicat la nivel național în consumul urban de gaze: ar putea înlocui anual aproximativ 15 miliarde metri cubi de gaz natural și ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu circa 30 milioane de tone. „Prin implementarea proiectului demonstrativ, a fost conectat «ultimul kilometru» al aplicării energiei pe bază de hidrogen în sectorul gazelor urbane, marcând prima dată în țară când a fost realizată o aplicație demonstrativă de amestecare a hidrogenului la scară mare, pe termen lung și continuu”, a spus Pan. Ce urmează: date de siguranță și standarde pentru extindere Lin Boqiang a spus pentru Global Times că lansarea proiectului reprezintă un pas important, într-un moment în care industria hidrogenului din China ar trece de la proiecte demonstrative la aplicare comercială la scară largă. În evaluarea sa, proiectul ar urma să genereze date de testare pe întregul lanț, expertiză de evaluare a siguranței și specificații tehnice standardizate, care ar putea susține ulterior: amestecuri cu proporții mai mari de hidrogen, rețele dedicate de conducte pentru hidrogen pur, o eventuală extindere la nivel național. În context, Administrația Națională pentru Energie a raportat că, în 2024, producția și consumul anual de hidrogen al Chinei au depășit 36,5 milioane de tone, cel mai mare nivel din lume. [...]
