Știri
Știri din categoria Energie
Hidroelectrica intră în iarna 2026–2027 cu rezerve de apă sub 50%, ceea ce limitează producția și obligă compania să prioritizeze energia pentru vârfuri de consum și echilibrare, potrivit Economedia, care citează declarațiile lui Dan Plaveti, președintele Directoratului, făcute la o conferință despre provocările sezonului rece pentru sistemul energetic.
Contextul hidrologic rămâne nefavorabil: debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt mult sub mediile multianuale, ceea ce reduce cantitatea de energie hidroelectrică ce poate fi produsă. Plaveti a spus că seceta a afectat „foarte mult” producția din acest an și a forțat compania să își reanalizeze modul de gestionare a resurselor.
Șeful Hidroelectrica a indicat că prognozele pentru lunile decembrie și ianuarie arată debite ale Dunării semnificativ mai mici decât normalul multianual:
În prezent, deși Dunărea ar fi „la aproape 1.800 metri cubi pe secundă”, prognozele „nu sunt favorabile”, a mai spus Plaveti. El a adăugat că debitele Dunării sunt la 30–40% din mediile multianuale, iar pe râurile interioare toate debitele sunt sub 50% din valorile multianuale, ceea ce se traduce într-o producție hidroelectrică „mult mai mică”.
În paralel cu constrângerile de resursă, Hidroelectrica susține că este pregătită tehnic pentru iarnă, după finalizarea programului de mentenanță, revizii și reparații, iar hidroagregatele sunt gata de funcționare.
„Încercăm să gestionăm rezervele de apă cu multă prudență, cu multă disciplină. Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârful de consum, în echilibrare, și încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic.”
Plaveti a mai spus că Hidroelectrica își adaptează permanent programul de funcționare la evoluția debitelor și că, deși compania „nu intră în iarnă în condițiile” dorite, este pregătită cu echipamentele și personalul pentru a exploata „cu foarte multă diligență” resursele de apă disponibile.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Provocările iernii 2026 – 2027 pentru sistemul energetic național”, organizată de Focus Energetic, în parteneriat cu Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților, conform relatării citate de Economedia.
Recomandate
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat din nou de la SEN, la trei zile de la repornire, iar Nuclearelectrica anunță schimbări de management tehnic la nivelul centralei, potrivit Adevărul . Compania spune că oprirea a fost provocată de o defecțiune în „partea clasică” (nenucleară) a unității și că nu există impact asupra securității nucleare. Deconectarea Unității 1 a avut loc în seara zilei de 9 noiembrie 2026, iar incidentul a fost „gestionat conform procedurilor de operare aflate în vigoare”, conform raportării transmise pieței de capital. Nuclearelectrica afirmă că echipele tehnice lucrează la remedierea problemei și la repornirea reactorului „în cel mai scurt timp”. Ce spune Ministerul Energiei despre incident Ministerul Energiei a transmis că monitorizează permanent situația de la CNE Cernavodă și că defecțiunea nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. În comunicarea citată, ministerul precizează că deconectarea a fost cauzată de o problemă în partea clasică a unității și că procedurile de repunere în funcțiune și reconectare la Sistemul Energetic Național vor continua „în perioada imediat următoare”, cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. „Defecțiunea de la Reactorul 1 al CNE Cernavodă nu afectează securitatea nucleară.” Schimbare la vârful tehnic al centralei, de la 1 decembrie Pe lângă intervenția tehnică, Nuclearelectrica anunță măsuri la nivel managerial, vizând zona responsabilă de „disponibilitatea echipamentelor necesare operării” Unității 1. Compania precizează că, începând cu 01.12.2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit, iar „cauza de profunzime” a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. În paralel, specialiștii centralei desfășoară lucrări atât pentru Unitatea 1, cât și pentru Unitatea 2, cu obiectivul reconectării la SEN „în cel mai scurt timp”. Nuclearelectrica mai arată că va informa investitorii și publicul cu privire la orice evoluție relevantă, în linie cu obligațiile unei companii listate la Bursa de Valori București . [...]
Revenirea Unității 2 la Cernavodă readuce centrala la capacitate, după o perioadă în care sistemul a compensat lipsa energiei nucleare din alte surse , iar intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie, potrivit Newsweek . Ministerul Energiei a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, că au început procedurile de repornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, oprită în august din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care nu mai permitea asigurarea cantităților necesare de apă pentru răcire. „Luni, 9 noiembrie 2026, la ora 00:42, a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie 2026.” Repornirea Unității 2 vine după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în urma unei opriri de peste trei luni. În perioada de vârf a problemei, centrala a încetat complet să mai producă energie electrică: Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august, pe fondul secetei severe și al debitului scăzut al Dunării. De ce contează pentru sistemul energetic Reluarea funcționării ambelor reactoare înseamnă revenirea centralei de la Cernavodă la „întreaga capacitate disponibilă” pentru producția națională de energie electrică. În intervalul în care cele două unități au fost oprite, sistemul energetic a fost nevoit să compenseze lipsa producției nucleare prin alte surse. Condiția-cheie: nivelul Dunării și răcirea instalațiilor Sâmbătă, 7 noiembrie, directorul centralei, Romeo Urjan, declara că nivelul Dunării ajunsese la 2,08 metri în zona centralei, suficient pentru funcționarea Unității 1, dar pentru repornirea celui de-al doilea reactor erau necesare condiții suplimentare. Potrivit explicațiilor sale, funcționarea primului reactor influențează nivelul apei din bazinul de răcire, deoarece pompele utilizate consumă volume importante de apă, iar nivelul Dunării ar fi trebuit să mai crească cu aproximativ 10–15 centimetri pentru a permite pornirea Unității 2. Ministerul Energiei a confirmat ulterior începerea procedurilor, cu estimarea că Unitatea 2 va intra în funcțiune marți, dacă operațiunile decurg conform planului. Informațiile privind „ultima etapă” a revenirii centralei la producție sunt atribuite de Newsweek publicației News.ro , care este citată în material. [...]
Centrala nucleară Zaporizhzhia a rămas fără alimentare externă și a trecut pe generatoare diesel , după ce ultima linie de 330 kV funcțională s-a deconectat de la rețeaua ucraineană, într-un incident care ridică din nou riscuri operaționale pentru siguranța nucleară, potrivit Kyiv Post . Este a 16-a pană de curent externă înregistrată la instalație de la începutul lui 2026. Operatorul ucrainean Energoatom a transmis că pierderea alimentării externe a avut loc duminică, 8 noiembrie, la ora 2:36 (ora locală), după deconectarea ultimei linii aeriene de 330 kV aflate în funcțiune, „Ferrosplavna-1”. Încercarea de reconectare automată a liniei a eșuat, iar necesarul intern de energie al centralei este acoperit „exclusiv” de generatoarele diesel de rezervă, conform comunicării Energoatom. De ce contează: alimentarea externă este critică pentru răcire, chiar și cu reactoarele oprite Energoatom avertizează că funcționarea în regim de blackout (fără alimentare externă) crește riscul de defecțiuni, epuizare a combustibilului și degradare a răcirii, elemente care pot duce la un accident radiologic necontrolat. Compania amintește că centralele nucleare au nevoie de electricitate externă continuă pentru a alimenta pompe de circulație a agentului de răcire, circuitele de răcire și senzorii de monitorizare a radiațiilor, inclusiv atunci când unitățile sunt în „oprire la rece” (cold shutdown). „Operarea în regim de blackout creează un risc direct de defectare a sistemelor vitale și de răcire a combustibilului nuclear în cazul în care generatoarele diesel se defectează sau își epuizează rezervele de combustibil, ceea ce ar putea duce la un accident radiologic”, a avertizat Energoatom. Toate cele șase unități ale centralei – cea mai mare din Europa – sunt în oprire la rece, însă au nevoie de circulație neîntreruptă a apei de răcire pentru a preveni deteriorarea elementelor de combustibil, inclusiv în bazinele de combustibil uzat. Presiune pe rezervele de combustibil și vulnerabilități recurente ale conexiunii la rețea Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post din date ale serviciilor de informații militare ale Ucrainei (HUR), penele prelungite pun presiune mare pe rezervele locale de motorină: centrala ar avea nevoie de aproximativ 150 de tone metrice de combustibil pe zi pentru a alimenta ansamblurile de generatoare de urgență în cazul unei deconectări totale de la rețea. În același timp, linia „Ferrosplavna-1” a fost deconectată în mod repetat pe parcursul anului, inclusiv în trei episoade separate doar în luna august. În iunie, echipe de ingineri au reconectat instalația după o pană de 65 de ore, perioadă în care centrala a depins aproape trei zile de generatoarele de urgență. Un alt factor de risc menționat este scăderea nivelului apei din bazinul principal de răcire: datele de informații ucrainene indică o coborâre de la 12,9 metri în iulie la 12,6 metri spre final de august, sub pragul de 15 metri considerat necesar pentru operare optimă. Energoatom susține că „pierderea sistematică a alimentării externe” este o consecință directă a ocupării centralei. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele tehnice ale deconectării din 8 noiembrie, rămâne neclar ce a declanșat exact incidentul din rețea. [...]
Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe importuri, dar România rămâne expusă cât timp Unitatea 2 stă oprită , într-un context în care oprirea ambelor reactoare ar fi generat costuri estimate la circa 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit Euronews . La o zi după reconectarea Reactorului 1 la Sistemul Energetic Național, premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au mers la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, inclusiv în camera de comandă. Unitatea 1 a reluat producția după o oprire de peste trei luni și generează în prezent aproximativ 275 MW, cu o creștere treptată spre 700 MW, posibil chiar în cursul serii, conform informațiilor din material. Reluarea producției la Unitatea 1 are efect direct asupra echilibrului din sistem: România produce peste 7.000 MW, în timp ce consumul depășește 5.200 MW, ceea ce permite exportul surplusului către statele vecine. De ce rămâne blocajul: debitul Dunării ține Reactorul 2 oprit În timp ce Unitatea 1 își crește treptat producția, Reactorul 2 rămâne oprit, iar momentul repornirii este incert. Cauza indicată este debitul scăzut al Dunării , care afectează alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor. Datele prezentate arată că debitul fluviului la intrarea în România este de aproximativ 1.750 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 metri cubi pe secundă. Nivelul apei în zona centralei a ajuns la 220 cm, după ce oprirea reactoarelor a fost determinată de scăderea acestuia sub pragul de 180 cm. Impactul economic: costuri mari și prețuri ridicate la import Oprirea celor două reactoare a scos din sistem o capacitate de producție de aproximativ 1.400 MW. Potrivit estimărilor prezentate în transmisiunea Euronews România, costurile generate de această situație s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În lipsa producției nucleare, România a fost nevoită să importe electricitate la prețuri foarte ridicate, care au depășit în anumite momente 500 de euro. Repornirea Unității 1 este, astfel, un pas important pentru reducerea dependenței de importuri, însă revenirea la capacitatea totală depinde de repornirea Reactorului 2, condiționată de evoluția debitului Dunării. [...]
