Știri
Știri din categoria Energie
Revenirea Unității 2 la Cernavodă readuce centrala la capacitate, după o perioadă în care sistemul a compensat lipsa energiei nucleare din alte surse, iar intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie, potrivit Newsweek.
Ministerul Energiei a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, că au început procedurile de repornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, oprită în august din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care nu mai permitea asigurarea cantităților necesare de apă pentru răcire.
„Luni, 9 noiembrie 2026, la ora 00:42, a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie 2026.”
Repornirea Unității 2 vine după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în urma unei opriri de peste trei luni. În perioada de vârf a problemei, centrala a încetat complet să mai producă energie electrică: Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august, pe fondul secetei severe și al debitului scăzut al Dunării.
Reluarea funcționării ambelor reactoare înseamnă revenirea centralei de la Cernavodă la „întreaga capacitate disponibilă” pentru producția națională de energie electrică. În intervalul în care cele două unități au fost oprite, sistemul energetic a fost nevoit să compenseze lipsa producției nucleare prin alte surse.
Sâmbătă, 7 noiembrie, directorul centralei, Romeo Urjan, declara că nivelul Dunării ajunsese la 2,08 metri în zona centralei, suficient pentru funcționarea Unității 1, dar pentru repornirea celui de-al doilea reactor erau necesare condiții suplimentare. Potrivit explicațiilor sale, funcționarea primului reactor influențează nivelul apei din bazinul de răcire, deoarece pompele utilizate consumă volume importante de apă, iar nivelul Dunării ar fi trebuit să mai crească cu aproximativ 10–15 centimetri pentru a permite pornirea Unității 2.
Ministerul Energiei a confirmat ulterior începerea procedurilor, cu estimarea că Unitatea 2 va intra în funcțiune marți, dacă operațiunile decurg conform planului. Informațiile privind „ultima etapă” a revenirii centralei la producție sunt atribuite de Newsweek publicației News.ro, care este citată în material.
Recomandate
Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe importuri, dar România rămâne expusă cât timp Unitatea 2 stă oprită , într-un context în care oprirea ambelor reactoare ar fi generat costuri estimate la circa 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit Euronews . La o zi după reconectarea Reactorului 1 la Sistemul Energetic Național, premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au mers la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, inclusiv în camera de comandă. Unitatea 1 a reluat producția după o oprire de peste trei luni și generează în prezent aproximativ 275 MW, cu o creștere treptată spre 700 MW, posibil chiar în cursul serii, conform informațiilor din material. Reluarea producției la Unitatea 1 are efect direct asupra echilibrului din sistem: România produce peste 7.000 MW, în timp ce consumul depășește 5.200 MW, ceea ce permite exportul surplusului către statele vecine. De ce rămâne blocajul: debitul Dunării ține Reactorul 2 oprit În timp ce Unitatea 1 își crește treptat producția, Reactorul 2 rămâne oprit, iar momentul repornirii este incert. Cauza indicată este debitul scăzut al Dunării , care afectează alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor. Datele prezentate arată că debitul fluviului la intrarea în România este de aproximativ 1.750 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 metri cubi pe secundă. Nivelul apei în zona centralei a ajuns la 220 cm, după ce oprirea reactoarelor a fost determinată de scăderea acestuia sub pragul de 180 cm. Impactul economic: costuri mari și prețuri ridicate la import Oprirea celor două reactoare a scos din sistem o capacitate de producție de aproximativ 1.400 MW. Potrivit estimărilor prezentate în transmisiunea Euronews România, costurile generate de această situație s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În lipsa producției nucleare, România a fost nevoită să importe electricitate la prețuri foarte ridicate, care au depășit în anumite momente 500 de euro. Repornirea Unității 1 este, astfel, un pas important pentru reducerea dependenței de importuri, însă revenirea la capacitatea totală depinde de repornirea Reactorului 2, condiționată de evoluția debitului Dunării. [...]
Vizita premierului și a ministrului Energiei la Cernavodă vine pe fondul repornirii Unității 1 , un pas cu miză operațională pentru revenirea producției nucleare în Sistemul Energetic Național, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, merg sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, unde au programată o vizită și o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica , pe tema activității curente și a proiectelor strategice, conform Agerpres. Contextul imediat al deplasării este reconectarea Unității 1 la rețea, după o perioadă de oprire. Agerpres arată că procedurile de pornire au fost demarate miercuri, „în urma întrunirii condițiilor minime necesare”, iar Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază. De ce contează: revenirea treptată a producției nucleare Oprirea Unității 1 a fost decisă controlat la 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării, care a afectat asigurarea apei necesare pentru răcire; ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, potrivit Agerpres. În acest context, repornirea Unității 1 este relevantă pentru stabilitatea producției interne, în condițiile în care energia nucleară este o sursă dispecerizabilă (poate fi programată și controlată în funcție de necesarul din sistem). Agerpres precizează că centrala operează două unități de câte 700 MWe, care folosesc uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire. Cu ambele unități în funcțiune, Nuclearelectrica acoperă aproximativ 20% din producția cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează La finalul vizitei sunt așteptate declarații de presă, conform informațiilor publicate de Adevărul. În lipsa altor detalii în materialul Digi24, nu este clar dacă autoritățile vor anunța un calendar pentru revenirea completă a producției de la Cernavodă sau măsuri pentru reducerea riscului de opriri similare în perioade cu debite scăzute ale Dunării. [...]
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
Centrala nucleară Zaporizhzhia a rămas fără alimentare externă și a trecut pe generatoare diesel , după ce ultima linie de 330 kV funcțională s-a deconectat de la rețeaua ucraineană, într-un incident care ridică din nou riscuri operaționale pentru siguranța nucleară, potrivit Kyiv Post . Este a 16-a pană de curent externă înregistrată la instalație de la începutul lui 2026. Operatorul ucrainean Energoatom a transmis că pierderea alimentării externe a avut loc duminică, 8 noiembrie, la ora 2:36 (ora locală), după deconectarea ultimei linii aeriene de 330 kV aflate în funcțiune, „Ferrosplavna-1”. Încercarea de reconectare automată a liniei a eșuat, iar necesarul intern de energie al centralei este acoperit „exclusiv” de generatoarele diesel de rezervă, conform comunicării Energoatom. De ce contează: alimentarea externă este critică pentru răcire, chiar și cu reactoarele oprite Energoatom avertizează că funcționarea în regim de blackout (fără alimentare externă) crește riscul de defecțiuni, epuizare a combustibilului și degradare a răcirii, elemente care pot duce la un accident radiologic necontrolat. Compania amintește că centralele nucleare au nevoie de electricitate externă continuă pentru a alimenta pompe de circulație a agentului de răcire, circuitele de răcire și senzorii de monitorizare a radiațiilor, inclusiv atunci când unitățile sunt în „oprire la rece” (cold shutdown). „Operarea în regim de blackout creează un risc direct de defectare a sistemelor vitale și de răcire a combustibilului nuclear în cazul în care generatoarele diesel se defectează sau își epuizează rezervele de combustibil, ceea ce ar putea duce la un accident radiologic”, a avertizat Energoatom. Toate cele șase unități ale centralei – cea mai mare din Europa – sunt în oprire la rece, însă au nevoie de circulație neîntreruptă a apei de răcire pentru a preveni deteriorarea elementelor de combustibil, inclusiv în bazinele de combustibil uzat. Presiune pe rezervele de combustibil și vulnerabilități recurente ale conexiunii la rețea Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post din date ale serviciilor de informații militare ale Ucrainei (HUR), penele prelungite pun presiune mare pe rezervele locale de motorină: centrala ar avea nevoie de aproximativ 150 de tone metrice de combustibil pe zi pentru a alimenta ansamblurile de generatoare de urgență în cazul unei deconectări totale de la rețea. În același timp, linia „Ferrosplavna-1” a fost deconectată în mod repetat pe parcursul anului, inclusiv în trei episoade separate doar în luna august. În iunie, echipe de ingineri au reconectat instalația după o pană de 65 de ore, perioadă în care centrala a depins aproape trei zile de generatoarele de urgență. Un alt factor de risc menționat este scăderea nivelului apei din bazinul principal de răcire: datele de informații ucrainene indică o coborâre de la 12,9 metri în iulie la 12,6 metri spre final de august, sub pragul de 15 metri considerat necesar pentru operare optimă. Energoatom susține că „pierderea sistematică a alimentării externe” este o consecință directă a ocupării centralei. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele tehnice ale deconectării din 8 noiembrie, rămâne neclar ce a declanșat exact incidentul din rețea. [...]
România încearcă să accelereze proiectele nucleare de la Cernavodă și Doicești, mizând pe cooperarea cu SUA , după discuția de marți dintre ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg, potrivit Mediafax . Întâlnirea a vizat și atragerea de investiții americane în energie, într-un context în care autoritățile pun accent pe securitatea energetică și pe diversificarea surselor. Discuțiile au avut loc marți, 3 noiembrie, și au fost încadrate în Parteneriatul Strategic România–SUA, cu accent pe direcțiile de cooperare în domeniul energiei. Ce proiecte au fost pe agendă Potrivit informațiilor transmise, dialogul s-a concentrat pe trei teme: Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă , proiectul de extindere a capacității nucleare; reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești – tehnologie nucleară de dimensiuni mai reduse, promovată ca soluție pentru producție stabilă de energie; Coridorul Vertical de Gaze , descris ca instrument pentru diversificarea aprovizionării și creșterea securității energetice regionale. Miza economică: investiții și termene mai scurte Ministrul Energiei a indicat, în cadrul întrevederii, nevoia de „soluții concrete” pentru accelerarea proiectelor nucleare , inclusiv prin intensificarea dialogului între companiile implicate și continuarea mecanismelor de cooperare cu partenerii americani. Separat de nuclear, partea română și-a exprimat interesul pentru noi investiții din SUA în sectorul energetic , inclusiv în biomasă , și pentru dezvoltarea programelor de formare profesională și a schimburilor educaționale în zona tehnologiilor nucleare avansate. Întâlnirea s-a încheiat cu reconfirmarea angajamentului ambelor părți pentru proiecte energetice comune, cu obiectivul declarat de a susține securitatea energetică și dezvoltarea economică a României și a regiunii. [...]
