Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul European cere controale mai dure pentru produsele vândute de Temu, Shein și AliExpress, pe fondul unui flux uriaș de colete din China și al investigațiilor deja deschise de Comisia Europeană, relatează Stirile Pro TV. Miza, din perspectiva reglementării, este stabilirea mai rapidă a responsabilității legale și obligarea platformelor să prevină și să elimine produsele neconforme înainte să ajungă la consumatori.
Reprezentanții Temu au fost chemați la audieri în Parlamentul European pentru a explica situația produselor vândute în UE, „multe considerate nesigure”. Potrivit materialului, anual intră din China 4,6 miliarde de colete, adică aproape 10 pentru fiecare locuitor, ceea ce face controlul dificil la scara actuală.
Comisia Europeană are deja „mai multe anchete și proceduri” deschise în cazurile Temu, Shein și AliExpress, pe fondul investigațiilor care au indicat că multe produse nu respectă standardele europene. În același timp, acest tip de comerț pune presiune pe firmele și brandurile europene, care sunt obligate să respecte reguli descrise ca stricte și costisitoare.
Europarlamentarii au vizitat recent China, inclusiv Shanghai, unde s-au întâlnit cu președintele Temu și cu reprezentanți ai autorității vamale și au vizitat un terminal de marfă cu 150 de angajați, într-un demers menit să înțeleagă mai bine cum funcționează fluxul logistic.
„Suntem aici ca să le spunem că vrem mai puține pachete și vrem o mai bună conformitate a produselor. (…) Vrem mai multe transporturi en-gros, astfel încât să putem face controale mai bune”, a declarat europarlamentarul olandez Dirk Gotink.
La audieri, un reprezentant Temu a confirmat că, în unele cazuri, informațiile prezentate online de comercianți nu corespund caracteristicilor produsului fizic. Compania spune că și-a extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare și că folosește teste similare „mystery shopping” (verificări făcute prin cumpărări anonime), menționând și o „adoptare timpurie” a Pașaportului Digital al Produsului (un set de informații digitale despre produs, folosit pentru trasabilitate și conformitate).
„Ne-am extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare (…) Suntem în curs de lansare a unei adoptări timpurii a Pașaportului Digital al Produsului”, a spus Leonard Klenner, reprezentant Temu.
Totuși, potrivit oficialilor europeni citați în material, acestea rămân, pentru moment, promisiuni: produsele periculoase „apar constant” pe platforme, iar vânzătorii sunt greu de identificat pentru a-și asuma răspunderea.
Problema, potrivit corespondentului Știrile PRO TV, este că investigațiile pot dura „foarte mult, chiar ani”, în timp ce produsele considerate riscante continuă să ajungă pe piața europeană. Comisia Europeană spune că folosește deja instrumente digitale care „scanează internetul” pentru a depista produsele neconforme și că până la sfârșitul anului vrea să vină cu o nouă lege care:
Pe partea de costuri, materialul notează și două măsuri fiscale/logistice:
În România, o singură firmă de curierat ar prelua lunar în jur de 10.000 de colete din Asia, însă numărul real ar fi mai mare, deoarece majoritatea ajung în țară din depozite europene, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban deschide o fereastră scurtă pentru dezescaladare și ajutor umanitar , iar Comisia Europeană își leagă mesajul de condiția respectării suveranității Libanului, potrivit Agerpres . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat armistițiul anunțat de președintele american Donald Trump și l-a descris drept „o ușurare”, în contextul în care conflictul „s-a soldat deja cu mult prea multe victime”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În același mesaj, von der Leyen a reiterat că „Europa va continua să facă apel la respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Libanului” și că UE va continua să susțină populația libaneză „prin intermediul unui ajutor umanitar substanțial”. Ce prevede armistițiul și când începe Donald Trump a anunțat că liderii israelian și libanez au fost de acord cu un armistițiu de 10 zile, cu începere de la ora locală 17:00. El a precizat, într-o postare pe Truth Social, că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului statului major interarme Dan Caine să colaboreze cu cele două țări pentru a obține „o pace de durată”. De ce contează pentru UE Poziționarea Comisiei Europene indică faptul că UE vrea să folosească această pauză limitată a ostilităților pentru două obiective punctuale: menținerea presiunii politice pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Libanului; continuarea sprijinului umanitar pentru populația libaneză, în condițiile în care armistițiul ar putea facilita accesul și operațiunile de asistență. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și AFP; detalii suplimentare despre mecanismul de monitorizare sau condițiile concrete ale armistițiului nu sunt precizate în material. [...]
Avertismentul SUA privind folosirea forței pentru impunerea blocadei navelor legate de Iran ridică riscul de întreruperi pe rutele maritime și de costuri suplimentare pentru transportul de petrol , pe fondul extinderii operațiunilor de monitorizare și interdicție, potrivit news.ro . Generalul Dan Caine , președintele Comitetului Șefilor de Stat Major din Forțele armate ale SUA, a declarat că Statele Unite vor aborda sau vor folosi forța împotriva navelor care nu respectă blocada impusă vaselor care sosesc sau pleacă din porturile iraniene. El a precizat că măsura se aplică „tuturor navelor, indiferent de naționalitate” și că aplicarea va avea loc atât „în apele teritoriale ale Iranului”, cât și „în apele internaționale”. Extinderea monitorizării dincolo de zona blocadei Pe lângă blocada propriu-zisă, armata americană va urmări „activ” navele sub pavilion iranian și navele din orice țară care ar putea oferi „sprijin material” Iranului și în alte regiuni, inclusiv în Zona de Responsabilitate a Pacificului, conform declarațiilor lui Caine. În acest context, generalul a inclus și „ flota neagră ”, descrisă drept nave „ilicite sau ilegale” care eludează reglementările internaționale, sancțiunile sau cerințele de asigurare și care transportă petrol iranian. Resurse mobilizate și situația de până acum Caine a spus că în misiune sunt implicați 10.000 de marinari, peste o duzină de nave și zeci de aeronave. La începutul blocadei, „șapte nave de interes” au reprezentat o „preocupare” pentru Comandamentul Central al SUA. Până la momentul declarațiilor, 13 nave „au luat decizia înțeleaptă de a se întoarce”, iar Comandamentul Central al SUA nu a fost nevoit „să abordeze nicio navă anume”. Mesajul transmis navelor: interdicție, confiscare, forță Caine a descris avertismentul comunicat navelor care încearcă să treacă de blocadă: „Nu încercaţi să încălcaţi blocada. Navele care tranzitează spre sau dinspre porturile iraniene vor fi abordate pentru interdicţie şi confiscare. Întoarceţi-vă sau pregătiţi-vă să fiţi abordaţi. Dacă nu respectaţi această blocadă, vom folosi forţa.” Din perspectivă operațională, mesajul indică o aplicare activă a blocadei, cu potențial de a complica tranzitul maritim asociat Iranului și de a crește riscul de perturbări pentru operatorii care transportă petrol iranian sau sunt suspectați că oferă „sprijin material”. [...]
Donald Trump spune că Iranul ar fi acceptat să nu dețină arme nucleare pentru peste 20 de ani , o afirmație care, dacă s-ar confirma și s-ar transforma într-un acord, ar putea schimba cadrul de reglementare și control al programului nuclear iranian și ar influența direct riscurile geopolitice din regiune, cu efecte în lanț asupra piețelor energetice. Informațiile sunt prezentate de Digi24 , care citează BBC și Reuters. Trump a făcut declarațiile joi, discutând cu reporterii pe peluza Casei Albe, înaintea unei călătorii în Nevada și Arizona. El a spus că Teheranul ar fi de acord cu o perioadă „de peste 20 de ani” în care „nu vor deține arme nucleare”, susținând că există „o declarație foarte fermă”. „Avem o declarație foarte fermă, valabilă pentru o perioadă de peste 20 de ani, conform căreia aceștia nu vor deține arme nucleare.” Ce lipsește: reacția Iranului și dovezile invocate Potrivit BBC, Iranul nu a reacționat oficial la aceste afirmații. Totodată, Trump a vorbit „fără a prezenta dovezi”, conform relatării, despre faptul că Iranul ar fi acceptat să renunțe la uraniul îmbogățit despre care „se crede” că a fost îngropat după atacurile aeriene americano-israeliene de anul trecut. Ce urmează: armistițiul SUA–Iran și posibilitatea unui acord la Islamabad Trump a mai spus că ar putea prelungi armistițiul dintre SUA și Iran, care ar urma să expire săptămâna viitoare, dar a sugerat că s-ar putea să nu fie necesar. În același context, a indicat că, dacă se ajunge la un acord pentru încheierea războiului și acesta ar fi semnat la Islamabad, ar putea merge în capitala Pakistanului. În paralel, în a 48-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu , Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban , care ar urma să intre în vigoare marți la ora 17:00, ora Coastei de Est (miezul nopții în România), după discuții cu liderii celor două țări. [...]
Germania condiționează o eventuală misiune în Strâmtoarea Ormuz de armistițiu și mandat ONU , iar cancelarul Friedrich Merz vrea să discute la Paris și despre o posibilă participare a SUA, potrivit Agerpres . Inițiativa are miză directă pentru comerțul internațional, după ce Teheranul a închis pasajul maritim pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Merz urmează să participe vineri la o videoconferință a șefilor de stat organizată la Paris, coprezidată de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, dedicată unei „misiuni multilaterale și pur defensive” în strâmtoare. Cancelarul german a spus la Berlin că tema implicării forțelor armate americane va fi discutată în cadrul reuniunii, invocând „argumente bune” în favoarea acestei opțiuni. În același timp, președintele francez ar prefera implementarea inițiativei fără SUA, cu țări voluntare „non-beligerante”. Scopul misiunii ar fi să însoțească redeschiderea Strâmtorii Ormuz, „odată ce războiul va lua sfârșit”. Condițiile puse de Berlin: armistițiu, mandat și voturi interne Germania se declară „în principiu dispusă” să participe la securizarea căilor de trecere, însă Merz a enumerat condiții explicite: încheierea ostilităților și „un armistițiu cel puțin provizoriu”; un mandat „de preferință al Națiunilor Unite ”; aprobarea guvernului german și a Bundestagului. „Suntem global încă foarte departe”, a conchis cancelarul. Potrivit unei surse guvernamentale germane citate în material, o contribuție a Berlinului la o misiune internațională ar putea viza „deminarea” sau „recunoașterea maritimă la lungă distanță”. Context: Ormuz, închis de Teheran; armistițiu fragil și blocadă americană De la începutul războiului, declanșat de SUA și Israel, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept un pasaj maritim crucial pentru comerțul internațional. Deși un armistițiu „fragil” a intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, iar Washingtonul impune, de luni, o blocadă asupra navelor care provin sau se îndreaptă spre porturile iraniene. [...]
Declarațiile publice ale șefului Pentagon ului alimentează o nouă controversă despre folosirea religiei în mesajul politic , după ce Pete Hegseth a citat la o reuniune din Pentagon un „verset biblic” care, în realitate, reproduce aproape integral un pasaj din filmul „Pulp Fiction”, potrivit Focus . Hegseth, descris de publicație drept „ministrul american al războiului”, a rostit textul în cadrul unei „predici” ținute la Pentagon. Materialul citat de el include formulări despre „răzbunare” și „mânie”, încheiate cu „Amin”, dar introduce și un element care nu are legătură cu Biblia: „Sandy 1”. Ce a citat, de fapt, Hegseth Pasajul invocat provine „aproape cuvânt cu cuvânt” din filmul-cult „Pulp Fiction”, notează Focus, care trimite la un material separat despre filmul hollywoodian ( Focus ). În versiunea rostită la Pentagon, Hegseth a adaptat textul și a înlocuit numele lui Dumnezeu cu „Sandy 1”, indicativul radio (numele de apel) al unui pilot implicat în operațiunea de salvare a unui pilot de F-15 doborât, potrivit aceleiași surse. De ce contează episodul Criticii citați în articol văd episodul ca pe un semn al „instrumentalizării tot mai accentuate a religiei” de către administrația Trump. Focus mai precizează că doar o mică parte din pasajul rostit se regăsește, în mod real, în Biblie (publicația indică și un material separat despre un „mit” legat de Biblie: Focus ). Informația este atribuită de Focus publicației elvețiene „20 Minuten”, care ar fi relatat cazul invocând mai multe media americane; articolul nu detaliază însă care sunt aceste instituții media. Pentru context, Focus are și un material separat despre Hegseth ( Focus ). [...]
Rusia folosește un nou demers „memorial” pentru a-și susține linia politică în războiul din Ucraina , printr-o expoziție care reîncadrează relația cu Polonia și relativizează un loc simbol al crimelor sovietice, potrivit unei analize CNN . Inițiativa indică faptul că „rescrierea istoriei” rămâne o prioritate pentru Kremlin, în paralel cu presiunile geopolitice și economice generate de conflictele în curs. Expoziția, intitulată „10 secole de rusofobie poloneză”, a fost prezentată săptămâna trecută de Societatea Militar-Istorică Rusă, o structură sprijinită de stat, în regiunea Smolensk din vestul Rusiei. Conform comunicatului organizației, tema centrală este „ura elitelor statului polonez” față de Rusia și modul în care aceasta s-ar fi manifestat, inclusiv prin „sechestrarea de teritorii rusești” și „exterminarea” unor populații, folosind inclusiv termenul imperial „micii ruși” pentru ucraineni. De ce contează: locul ales și mesajul politic Elementul cu încărcătură majoră este amplasarea: expoziția se află pe terenul Memorialului Katyn , unde peste 20.000 de ofițeri polonezi, intelectuali și prizonieri de război au fost executați de poliția secretă sovietică în 1940. Smolensk este, totodată, locul unui alt episod traumatic pentru Polonia: prăbușirea avionului din 2010 în care au murit președintele Lech Kaczynski și alți oficiali de rang înalt, aflați în drum spre comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn. CNN notează că autoritățile sovietice au acoperit crima timp de decenii, atribuind-o naziștilor, iar deschiderea expoziției a avut loc cu doar câteva zile înaintea unei comemorări oficiale a victimelor. În acest context, demersul este prezentat ca o „ofensă” la adresa memoriei istorice și un pas înapoi față de recunoașterea, în anumite momente din trecut, a responsabilității regimului lui Iosif Stalin. Reacții și semnale interne: „simbolismul” ca instrument Kirill Martynov, redactor-șef al publicației independente Novaya Gazeta Europe, a calificat gestul drept „rușinos”, într-o postare pe X, amintind că URSS a participat la dezmembrarea Poloniei alături de Hitler și că a executat prizonieri polonezi în 1940, pentru ca apoi să nege implicarea. Konstantin Sonin, profesor la University of Chicago Harris School of Public Policy, a comparat această acțiune cu alte gesturi simbolice recente ale autorităților ruse, inclusiv acordarea unui titlu onorific unei brigăzi ruse acuzate de crime de război la Bucha, în Ucraina. În interpretarea sa, profanarea locurilor „sacre” ale memoriei colective ar fi un tipar asociat lui Vladimir Putin. Legătura directă cu războiul din Ucraina Organizatorii conectează explicit expoziția la prezent, susținând că acordă „atenție deosebită” „rusofobiei” din Polonia contemporană și acuzând autoritățile poloneze că demolează monumente sovietice și furnizează arme și muniții forțelor armate ucrainene. Președintele Societății Militar-Istorice Ruse este Vladimir Medinski , descris de CNN drept un promotor al viziunii lui Putin despre „măreția istorică” a Rusiei și, totodată, negociator în discuții privind încetarea războiului din Ucraina. În analiza publicației, conflictul din Ucraina este prezentat și ca o încercare de a „rescrie istoria”, prin efortul militar de a „stinge” statalitatea ucraineană — fără succes până acum. [...]
