Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul European cere controale mai dure pentru produsele vândute de Temu, Shein și AliExpress, pe fondul unui flux uriaș de colete din China și al investigațiilor deja deschise de Comisia Europeană, relatează Stirile Pro TV. Miza, din perspectiva reglementării, este stabilirea mai rapidă a responsabilității legale și obligarea platformelor să prevină și să elimine produsele neconforme înainte să ajungă la consumatori.
Reprezentanții Temu au fost chemați la audieri în Parlamentul European pentru a explica situația produselor vândute în UE, „multe considerate nesigure”. Potrivit materialului, anual intră din China 4,6 miliarde de colete, adică aproape 10 pentru fiecare locuitor, ceea ce face controlul dificil la scara actuală.
Comisia Europeană are deja „mai multe anchete și proceduri” deschise în cazurile Temu, Shein și AliExpress, pe fondul investigațiilor care au indicat că multe produse nu respectă standardele europene. În același timp, acest tip de comerț pune presiune pe firmele și brandurile europene, care sunt obligate să respecte reguli descrise ca stricte și costisitoare.
Europarlamentarii au vizitat recent China, inclusiv Shanghai, unde s-au întâlnit cu președintele Temu și cu reprezentanți ai autorității vamale și au vizitat un terminal de marfă cu 150 de angajați, într-un demers menit să înțeleagă mai bine cum funcționează fluxul logistic.
„Suntem aici ca să le spunem că vrem mai puține pachete și vrem o mai bună conformitate a produselor. (…) Vrem mai multe transporturi en-gros, astfel încât să putem face controale mai bune”, a declarat europarlamentarul olandez Dirk Gotink.
La audieri, un reprezentant Temu a confirmat că, în unele cazuri, informațiile prezentate online de comercianți nu corespund caracteristicilor produsului fizic. Compania spune că și-a extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare și că folosește teste similare „mystery shopping” (verificări făcute prin cumpărări anonime), menționând și o „adoptare timpurie” a Pașaportului Digital al Produsului (un set de informații digitale despre produs, folosit pentru trasabilitate și conformitate).
„Ne-am extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare (…) Suntem în curs de lansare a unei adoptări timpurii a Pașaportului Digital al Produsului”, a spus Leonard Klenner, reprezentant Temu.
Totuși, potrivit oficialilor europeni citați în material, acestea rămân, pentru moment, promisiuni: produsele periculoase „apar constant” pe platforme, iar vânzătorii sunt greu de identificat pentru a-și asuma răspunderea.
Problema, potrivit corespondentului Știrile PRO TV, este că investigațiile pot dura „foarte mult, chiar ani”, în timp ce produsele considerate riscante continuă să ajungă pe piața europeană. Comisia Europeană spune că folosește deja instrumente digitale care „scanează internetul” pentru a depista produsele neconforme și că până la sfârșitul anului vrea să vină cu o nouă lege care:
Pe partea de costuri, materialul notează și două măsuri fiscale/logistice:
În România, o singură firmă de curierat ar prelua lunar în jur de 10.000 de colete din Asia, însă numărul real ar fi mai mare, deoarece majoritatea ajung în țară din depozite europene, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Donald Trump amenință UE cu tarife comerciale după amenda de 890 milioane euro aplicată Google , escaladând un conflict cu potențial impact direct asupra relațiilor economice transatlantice, potrivit HotNews . Președintele SUA a criticat decizia Comisiei Europene , pe care o consideră „ilegală”, și a anunțat că Washingtonul va declanșa o investigație în baza secțiunii 301 din Legea americană a Comerțului din 1974 , un instrument care permite SUA să ancheteze practici străine considerate discriminatorii și să răspundă prin taxe vamale. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că va iniția „imediat” o investigație 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și a amenințat cu introducerea unui „tarif substanțial” împotriva UE „cât mai curând posibil”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte mare pentru acest comportament ilegal și extrem de lipsit de etică.” Ce a sancționat Comisia Europeană la Google Comisia Europeană a anunțat joi amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei) pentru încălcări ale regulilor de concurență în zona căutărilor online și a magazinului de aplicații Google Play. Sancțiunile sunt împărțite astfel: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii în rezultatele motorului Google Search; 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru că ar fi împiedicat dezvoltatorii din Play Store să direcționeze clienții către alte magazine virtuale. Vicepreședinta Comisiei responsabilă cu domeniul digital, Henna Virkkunen, a numit măsura „o decizie foarte importantă”, argumentând că vizează „asigurarea unor condiții de concurență echitabile” pentru toate afacerile online. De ce contează: risc de escaladare comercială SUA–UE Anunțul privind investigația pe secțiunea 301 și amenințarea cu tarife mută disputa din zona de reglementare digitală în cea a politicii comerciale, unde efectele pot depăși cazul Google și pot afecta fluxurile de bunuri dintre SUA și UE. În acest stadiu, nu sunt precizate nivelul tarifelor, calendarul exact sau sectoarele vizate, dincolo de referirea la un „tarif substanțial” și la lansarea investigației. [...]
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
România intră în materialele oficiale ale BBC Proms , o expunere cu miză pentru turismul de inbound , printr-o pagină de promovare inclusă în zeci de mii de broșuri distribuite la Royal Albert Hall din Londra, potrivit Economica , care citează o postare a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Între 17 iulie și 12 septembrie are loc BBC Proms, descris drept cel mai vechi și unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică. În ediția din acest an, MEDAT promovează destinația turistică România printr-o pagină dedicată inclusă în toate cele 85.000 de broșuri oficiale realizate pentru 63 dintre concertele festivalului. Pagina de promovare este ilustrată cu o imagine a Castelului Peleș și include mesajul „Discover Romania – one of Europe’s most diverse & best preserved natural landscapes”. Extinderea prezenței pe 5 august: promovare și diplomație culturală Pe 5 august, prezența României la festival este completată de debutul pianistei Alexandra Dariescu , prezentată ca prima pianistă din România invitată să concerteze la BBC Proms și primul artist român care revine pe scena festivalului după trei decenii. Cu această ocazie, broșura dedicată concertului, tipărită în 1.200 de exemplare, va include pe lângă pagina de promovare turistică încă o pagină dedicată diplomației culturale românești în Regatul Unit, împreună cu un mesaj de susținere adresat artistei. [...]
Ucraina își mută o parte din achizițiile militare într-o platformă digitală, scurtând aprovizionarea de la luni la circa o săptămână , printr-un sistem care permite unităților din teren să comande direct drone și echipamente, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Platforma se numește Brave1 și funcționează ca un „magazin online” dedicat armatei, unde unitățile pot alege din sute de modele de drone și echipamente dezvoltate de companii și startup-uri aprobate de autoritățile ucrainene. Diferența față de sistemul clasic este că nu mai există o achiziție uniformă pentru toate unitățile: fiecare brigadă își selectează produsele în funcție de misiunile pe care le desfășoară. Ce se poate comanda și cum se schimbă logistica din teren În oferta platformei intră, între altele, drone de recunoaștere, drone de atac, modele controlate prin fibră optică, aparate cu camere termice pentru operațiuni de noapte și alte sisteme robotizate folosite pe câmpul de luptă. Comandanții pot verifica disponibilitatea în timp real și pot plasa comenzi direct în platformă, iar livrările ajung „în multe cazuri” în aproximativ o săptămână, conform aceleiași surse. Mecanism de „puncte” și bugete directe pentru brigăzi Brave1 include și un mecanism de recompensare: brigăzile primesc puncte în funcție de rezultatele obținute în operațiuni, iar acestea pot fi transformate în resurse pentru achiziții suplimentare. În paralel, unitățile beneficiază și de bugete directe alocate de stat, pe care le pot cheltui prin intermediul platformei. Autoritățile ucrainene susțin că astfel resursele ajung mai repede acolo unde sunt necesare. De ce a apărut platforma și care sunt criticile Un motiv central pentru introducerea Brave1 este ritmul rapid de evoluție al tehnologiei dronelor: în Ucraina, sute de startup-uri și companii lansează constant modele noi, iar procedurile clasice de achiziții nu reușeau să țină pasul, ceea ce ducea la întârzieri de luni din cauza aprobărilor birocratice. Modelul are și critici: unii specialiști consideră că folosirea unui sistem de recompense inspirat din jocurile video poate contribui la banalizarea războiului și la transformarea acțiunilor militare într-o competiție bazată pe punctaje. În același timp, relatările citate indică faptul că militarii apreciază în special viteza de livrare și adaptarea echipamentelor la nevoile din teren. Brave1 a fost lansată în 2023 ca program pentru dezvoltarea tehnologiilor militare și a devenit, din 2025, principala platformă digitală pentru achiziția de drone și sisteme robotizate, iar autoritățile de la Kiev ar urma să extindă modelul și către alte categorii de echipamente, inclusiv pentru a reduce birocrația și riscul de corupție în aprovizionare. Oficialii ucraineni admit însă că digitalizarea nu elimină problema de fond: nevoia permanentă de finanțare și resurse pentru susținerea operațiunilor militare. [...]
Republica Moldova scoate la privatizare mai multe active de stat, cu prețuri de pornire de până la 773 milioane lei moldovenești și cu obligații de investiții de peste 20,5 milioane euro , potrivit informațiilor transmise de Agerpres . Pachetul vizează industrii diferite – de la producție și chimie la imobiliare și edituri – iar calendarul include termene-limită în august și septembrie 2026. Procesele de privatizare, anunțate de Agenția Proprietății Publice , includ: Întreprinderea de Stat „ Fabrica de Sticlă din Chișinău ”, Întreprinderea de Stat „Hotel Zarea”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, Editura Didactică de Stat „Lumina” și Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer”. Fabrica de Sticlă: preț mare și investiții minime obligatorii „Fabrica de Sticlă din Chișinău” este oferită prin concurs investițional, ca „complex patrimonial unic”, cu un preț inițial de expunere de 773 milioane lei moldovenești. Conform caietului de sarcini, viitorul investitor trebuie să realizeze investiții minime de peste 20,5 milioane euro (aprox. 104 milioane lei) în termen de trei ani. Concursul se desfășoară în două etape (evaluarea documentelor și a ofertelor), iar câștigătorul va fi selectat în funcție de prețul propus și angajamentele investiționale asumate. Ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026, ora 17:00 (ora Chișinăului), la sediul Agenției Proprietății Publice. Licitații în august pentru hotel, edituri și chimie Separat, autoritățile anunță licitații pentru mai multe active, cu prețuri inițiale de vânzare: ÎS „Hotel Zarea” (în centrul municipiului Chișinău): 106 milioane lei moldovenești Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”: 6,3 milioane lei moldovenești Editura Didactică de Stat „Lumina”: 530.000 lei moldovenești Ofertele pentru aceste active pot fi depuse până la 19 august 2026, ora 12:00 (ora Chișinăului), iar licitația este programată pentru 20 august 2026. Tot pentru 20 august 2026 este programată și licitația separată pentru Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer”, oferită ca „complex patrimonial unic”, cu un preț inițial de vânzare de 9,5 milioane lei moldovenești. Cererile de participare trebuie depuse cel târziu până la 19 august 2026, ora 12:00 (ora Chișinăului). Cine poate participa și ce urmărește statul Participarea este deschisă, în condițiile prevăzute de lege, persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova, persoanelor fizice și juridice străine integral private, apatrizilor și asociațiilor de participanți eligibili. Potrivit comunicatului citat, obiectivele urmărite sunt utilizarea eficientă a proprietății publice, atragerea investițiilor private și crearea condițiilor pentru dezvoltarea și modernizarea activelor scoase la privatizare. Agenția de Investiții din Republica Moldova afirmă că sprijină diseminarea oportunităților și poate oferi informații generale despre mediul investițional și contacte instituționale relevante. [...]
