Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul European cere controale mai dure pentru produsele vândute de Temu, Shein și AliExpress, pe fondul unui flux uriaș de colete din China și al investigațiilor deja deschise de Comisia Europeană, relatează Stirile Pro TV. Miza, din perspectiva reglementării, este stabilirea mai rapidă a responsabilității legale și obligarea platformelor să prevină și să elimine produsele neconforme înainte să ajungă la consumatori.
Reprezentanții Temu au fost chemați la audieri în Parlamentul European pentru a explica situația produselor vândute în UE, „multe considerate nesigure”. Potrivit materialului, anual intră din China 4,6 miliarde de colete, adică aproape 10 pentru fiecare locuitor, ceea ce face controlul dificil la scara actuală.
Comisia Europeană are deja „mai multe anchete și proceduri” deschise în cazurile Temu, Shein și AliExpress, pe fondul investigațiilor care au indicat că multe produse nu respectă standardele europene. În același timp, acest tip de comerț pune presiune pe firmele și brandurile europene, care sunt obligate să respecte reguli descrise ca stricte și costisitoare.
Europarlamentarii au vizitat recent China, inclusiv Shanghai, unde s-au întâlnit cu președintele Temu și cu reprezentanți ai autorității vamale și au vizitat un terminal de marfă cu 150 de angajați, într-un demers menit să înțeleagă mai bine cum funcționează fluxul logistic.
„Suntem aici ca să le spunem că vrem mai puține pachete și vrem o mai bună conformitate a produselor. (…) Vrem mai multe transporturi en-gros, astfel încât să putem face controale mai bune”, a declarat europarlamentarul olandez Dirk Gotink.
La audieri, un reprezentant Temu a confirmat că, în unele cazuri, informațiile prezentate online de comercianți nu corespund caracteristicilor produsului fizic. Compania spune că și-a extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare și că folosește teste similare „mystery shopping” (verificări făcute prin cumpărări anonime), menționând și o „adoptare timpurie” a Pașaportului Digital al Produsului (un set de informații digitale despre produs, folosit pentru trasabilitate și conformitate).
„Ne-am extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare (…) Suntem în curs de lansare a unei adoptări timpurii a Pașaportului Digital al Produsului”, a spus Leonard Klenner, reprezentant Temu.
Totuși, potrivit oficialilor europeni citați în material, acestea rămân, pentru moment, promisiuni: produsele periculoase „apar constant” pe platforme, iar vânzătorii sunt greu de identificat pentru a-și asuma răspunderea.
Problema, potrivit corespondentului Știrile PRO TV, este că investigațiile pot dura „foarte mult, chiar ani”, în timp ce produsele considerate riscante continuă să ajungă pe piața europeană. Comisia Europeană spune că folosește deja instrumente digitale care „scanează internetul” pentru a depista produsele neconforme și că până la sfârșitul anului vrea să vină cu o nouă lege care:
Pe partea de costuri, materialul notează și două măsuri fiscale/logistice:
În România, o singură firmă de curierat ar prelua lunar în jur de 10.000 de colete din Asia, însă numărul real ar fi mai mare, deoarece majoritatea ajung în țară din depozite europene, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Comisia Europeană testează cât costă, în practică, reducerea dependenței de China înainte să scrie o regulă care ar scumpi aprovizionarea industriei, potrivit The Next Web . Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să întrebe direct directorii generali, pe 18 septembrie, câtă „decuplare” de China își pot permite companiile și unde este limita de cost acceptabilă. Miza este „ instrumentul de diversificare ”, o propunere care ar împinge firmele să își procure importuri critice – inclusiv materii prime – de la cel puțin trei furnizori diferiți, acolo unde există alternative. Ideea: reducerea riscului ca o dependență de tip „un singur furnizor” să devină vulnerabilitate economică și politică. De ce consultarea cu industria vine înaintea proiectului de regulă Întâlnirea, relatată de Politico pe baza informațiilor de la patru persoane familiarizate cu discuțiile, ar urma să reunească directori generali din sectoare precum utilaje, componente electrice, auto și chimie; companiile nu sunt numite. Elementul neobișnuit este ordinea pașilor: Comisia consultă industria înainte de a redacta propunerea, nu după. Publicația notează că această „deferență” are o explicație simplă: costul. Trecerea de la un furnizor „ieftin și fiabil” la trei furnizori crește cheltuielile, iar Bruxelles-ul vrea să afle din timp cât de departe poate merge fără să declanșeze o opoziție masivă care să dilueze regula în negocieri. Presiune de calendar și posibilitatea unor măsuri mai dure Calendarul politic este strâns. Ursula von der Leyen își susține discursul despre starea Uniunii pe 16 septembrie, cu două zile înainte de întâlnirea cu directorii generali, și este așteptată să abordeze riscurile pe care China le-ar reprezenta pentru baza industrială europeană. Šefčovič are programată o discuție prin videoconferință cu omologul său chinez, Wang Wentao, la mijlocul lui septembrie, urmată de o vizită la Beijing la început de octombrie. În paralel, liderii naționali se întâlnesc la mijlocul lui octombrie și au cerut deja Comisiei soluții noi pentru a aborda „supracapacitatea industrială” a Chinei, dacă discuțiile nu produc rezultate. Într-un interviu pentru Euronews , Šefčovič a spus că Beijingul trebuie să livreze „rezultate foarte concrete”, altfel va exista o mișcare politică puternică pentru măsuri mai dure, fără să detalieze ce ar însemna acestea. Ce sectoare sunt în vizor și unde e vulnerabilitatea tehnologică Comisia a intensificat deja investigațiile comerciale privind bunuri chinezești, iar domeniile semnalate pentru „reechilibrare” includ mașinile, dispozitivele medicale și agroalimentarul, conform materialului. În tehnologie, expunerea este mai concentrată: cipuri, pământuri rare și materiale procesate folosite în magneți, baterii și optică. Acolo, dependența de o singură sursă se poate transforma rapid într-un instrument de negociere, motiv pentru care instrumentul de diversificare a fost gândit pentru importuri critice, nu pentru comerțul în ansamblu. La baza discuției stă și un dezechilibru care nu se corectează: UE are un deficit comercial cu China de aproximativ 1 miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei). În acest context, Comisia cere companiilor să ajute la proiectarea unei reguli care le-ar face achizițiile mai scumpe, chiar în momentul în care le cere și investiții în capacități europene — o schimbare dificilă după două decenii de optimizare a lanțurilor de aprovizionare în direcția opusă. [...]
Schimbul de lovituri dintre SUA și Iran a împins temporar petrolul la 99,46 dolari , pe fondul escaladării conflictului din Golf și al riscului crescut pentru transporturile de țiței, potrivit Al Jazeera . Armata americană spune că a distrus cinci petroliere iraniene, iar Teheranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra unei baze americane din Iordania. SUA afirmă că a lovit petrolierele în Golful Oman și în apropiere de insula Kharg după ce Iranul ar fi lansat, de două ori în două zile, rachete balistice asupra unei nave de război americane. În replică, Iranul a tras rachete asupra forțelor americane staționate la baza Al Azraq din Iordania. De ce contează: risc de șoc pe piața petrolului Potrivit aceleiași surse, ostilitățile au dus pentru scurt timp cotația petrolului la 99,46 dolari (aprox. 448 lei) marți. Contextul este unul deja tensionat: la șase luni de la începutul războiului SUA și Israel cu Iranul, Teheranul menține închisă Strâmtoarea Hormuz , iar Washingtonul aplică o blocadă navală asupra porturilor iraniene. Ce spune Washingtonul despre atacul asupra petrolierelelor Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că Gardienii Revoluției (IRGC) au încercat să lovească o navă de război americană de două ori în ultimele două zile, dar nava „a evitat cu succes” atacurile. CENTCOM a precizat că nu au existat victime în rândul personalului american. În același comunicat, CENTCOM a spus că a ripostat lovind și „distrugând” patru petroliere în Golful Oman — M/T Kaviz, M/T Charminar, M/T Horizon 1 și M/T Riesco — și M/T Derya în apropiere de insula Kharg, precizând că echipajele au fost avertizate să abandoneze navele înainte ca acestea să fie făcute nefuncționale. Reacția Iranului și amenințări la adresa transporturilor din Golf Televiziunea de stat IRIB a confirmat atacul din apropierea insulei Kharg, despre care notează că gestiona circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului înainte de război. IRIB a mai relatat că echipajul a fost evacuat și că o a doua navă ar fi fost lovită lângă portul Jask din Golful Oman. IRGC a susținut că „mai multe” nave comerciale iraniene au fost lovite și a anunțat că a răspuns prin „lovituri puternice” asupra bazei Al Azraq. De asemenea, IRGC a afirmat că atacurile anterioare asupra distrugătoarelor americane DDG-119 și DDG-53 ar fi provocat „pagube semnificative”, afirmație care nu este confirmată în material din surse independente. În plus, IRGC a amenințat că va viza petroliere aflate în porturi din Kuweit și Bahrain, cerând echipajelor să evacueze. Iordania: 18 din 20 de rachete interceptate, fără victime Forțele Armate ale Iordaniei au anunțat că apărarea antiaeriană a angajat 20 de rachete balistice și a interceptat 18, iar două au căzut în zone nelocuite. Armata iordaniană a spus că nu au existat victime și că echipe specializate au început securizarea locurilor unde au căzut resturi și schije. Mesaje politice: avertisment iranian, linie dură la Washington Șeful Statului Major al Forțelor Armate iraniene, Ali Abdollahi, avertizase anterior că orice atac asupra petrolierelelor iraniene va duce la lovirea bazelor americane din regiune. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Washingtonul va continua să lovească nave iraniene dacă Iranul încearcă să atace nave militare americane: „Iranul continuă să încerce să lovească nave ale marinei SUA, iar de fiecare dată când fac asta sau încearcă să facă asta, vor pierde petroliere.” În lipsa unor semnale de detensionare în relatarea citată, riscul imediat rămâne extinderea atacurilor asupra infrastructurii și transporturilor petroliere din Golf, cu efect direct asupra volatilității prețurilor. [...]
Xi Jinping a cerut protejarea investițiilor chineze în Marea Britanie , într-un semnal că dezghețul diplomatic dintre Beijing și Londra are și o miză economică directă, pe fondul unor tensiuni recente legate de active industriale. Potrivit Reuters , mesajul a fost transmis într-o convorbire telefonică cu noul premier britanic Andy Burnham . Xi a spus că cele două țări au „mai multe interese comune decât diferențe” și a îndemnat la „depășirea diferențelor, găsirea unui teren comun și extinderea cooperării reciproc avantajoase”. Liderul chinez a indicat domenii concrete pentru colaborare, inclusiv tehnologie, educație, sănătate și sectorul financiar. Convorbirea de marți este prima discuție cunoscută public între cei doi lideri de când Burnham a devenit prim-ministru și a avut loc la invitația acestuia, conform rezumatului oficial publicat de Ministerul chinez de Externe. Din partea Londrei, un comunicat al biroului lui Burnham a arătat că discuția a vizat „importanța cooperării pragmatice”, inclusiv pe teme de creștere economică și creșterea nivelului de trai în ambele țări. Investițiile chineze, punct sensibil în relația bilaterală Într-o referire probabilă la naționalizarea de către Marea Britanie a companiei British Steel , deținută de un producător chinez de oțel, Xi i-a spus lui Burnham că speră ca Regatul Unit să „protejeze pe deplin drepturile și interesele legitime ale investitorilor chinezi”. Mesajul sugerează că Beijingul urmărește să limiteze riscul politic pentru capitalul chinez în Marea Britanie, într-un moment în care statele occidentale sunt mai atente la activele considerate strategice. Context: apropiere recentă și interes comun pentru diversificarea comerțului Relațiile dintre China și Marea Britanie s-au încălzit în ultimele luni, inclusiv după vizita la Beijing din ianuarie a fostului lider britanic Keir Starmer, când China a acceptat extinderea unui regim fără vize pentru britanici și înjumătățirea tarifelor la whisky, notează Reuters. Aceeași sursă arată că apropierea reflectă și un interes comun de a diversifica relațiile comerciale pe fondul fricțiunilor în creștere cu Washingtonul. Xi a mai afirmat că, în calitate de economii majore, China și Marea Britanie susțin multilateralismul și comerțul deschis și ar trebui să își intensifice coordonarea în cadre multilaterale. El a adăugat că ambele sunt „puteri tehnologice majore” și ar trebui să își consolideze schimburile și cooperarea într-o gamă largă de domenii. De asemenea, Downing Street a precizat că Burnham a ridicat „franc și constructiv” subiecte precum securitatea internă, războiul Rusiei în Ucraina, Hong Kong, drepturile omului și cazuri consulare considerate deosebit de importante. [...]
Rusia ar putea susține financiar și logistic războiul încă doi ani , în pofida slăbirii economice, ceea ce prelungește presiunea asupra sancțiunilor și a bugetelor de apărare din Europa, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko. Într-o declarație pentru Ukrinform , preluată de BBC, Ivașcenko spune că Rusia este „slăbită din punct de vedere economic”, dar ar avea încă resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei până în 2027–2028. Evaluarea indică faptul că, în lipsa unor schimbări majore, conflictul poate rămâne unul de uzură, cu efecte directe asupra costurilor de securitate și a riscurilor economice din regiune. Unde se vede presiunea economică în Rusia, potrivit GUR Șeful GUR enumeră trei vulnerabilități principale ale Rusiei: lipsa forței de muncă; deficitul bugetar federal în creștere; deteriorarea sistemului bancar. În același timp, el susține că menținerea resurselor până în 2027–2028 nu este exclusă și leagă explicit reducerea acestei capacități de eficiența sancțiunilor și de coordonarea cu partenerii externi. „Sancțiunile trebuie să aibă efect”, a afirmat Ivașcenko, potrivit aceleiași surse. Semnal politic intern: opoziție față de război și limite de recrutare Ivașcenko mai afirmă că peste 60% dintre cetățenii ruși s-ar opune deja războiului, iar „nemulțumirea va crește”, pe fondul situației economice și al pierderilor. În plus, el apreciază că modelul de recrutare pe bază de contract „și-a epuizat potențialul”. Datele privind opinia publică și recrutarea sunt prezentate ca evaluări ale șefului GUR; articolul nu oferă detalii metodologice despre cum au fost obținute aceste estimări. [...]
Reluarea atacurilor asupra Kievului după o „pauză” de trei zile arată cât de fragilă rămâne fereastra diplomatică deschisă de vizitele emisarilor americani, iar riscul operațional pentru capitala Ucrainei revine imediat la nivel ridicat, potrivit News . Rusia a reluat atacurile asupra Kievului după expirarea unei pauze de trei zile ordonate de președintele Vladimir Putin , pauză care a coincis cu vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, menite să susțină discuții pentru încheierea războiului. Informațiile sunt atribuite Serviciului de Urgență al Ucrainei, iar News notează că relatarea este preluată de France24. Ce s-a întâmplat în teren Serviciul de Urgență al Ucrainei a transmis pe Telegram că „rușii au atacat districtele Boryspil și Fastiv cu drone”. Administrația militară a orașului Kiev a anunțat declanșarea unei alerte de raid aerian, invocând amenințarea unui atac cu drone „inamice”, și a cerut locuitorilor să se adăpostească. Agenția rusă de stat TASS a confirmat, la rândul ei, că pauza în atacuri a expirat. Jurnaliștii AFP au relatat că marți dimineață s-au auzit la Kiev explozii „puternice”, care au declanșat alarmele mașinilor din centrul orașului, în contextul alertei de raid aerian. Contextul diplomatic: semnal mixt pentru negocieri În același timp, Witkoff a vorbit despre progrese în discuțiile cu Ucraina și Rusia, menționând perspectiva reluării negocierilor de pace trilaterale. Reluarea atacurilor imediat după încheierea pauzei subliniază însă că aceste contacte nu se traduc, cel puțin deocamdată, într-o reducere susținută a riscului de securitate pentru capitala ucraineană. Atacuri și pe teritoriul Rusiei: Saratov, infrastructură civilă lovită Separat, guvernatorul regional Roman Busargin a declarat că un atac cu drone din partea Ucrainei a lovit infrastructura civilă din orașul rus Saratov (pe Volga) și a rănit „câteva persoane”. News amintește că regiunea Saratov găzduiește o mare rafinărie de petrol operată de compania de stat Rosneft, precum și alte instalații industriale și militare. [...]
Marea Britanie pregătește o interdicție de import pentru bunuri din așezările israeliene ilegale din Cisiordania , o măsură cu impact direct de reglementare asupra companiilor și lanțurilor de aprovizionare care operează sau comercializează produse provenite din aceste zone, potrivit Al Jazeera . Ministrul britanic al pensiilor, Pat McFadden, a declarat presei britanice că ministrul de externe Ed Miliband urmează să prezinte marți în Parlament măsuri împotriva extinderii așezărilor. McFadden a invocat intensificarea activității de colonizare „în ultimele săptămâni și luni” drept motiv pentru accelerarea deciziei. Ce se știe despre măsură și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, interdicția vizează bunuri provenite din așezările israeliene considerate ilegale în Cisiordania ocupată. McFadden nu a oferit însă detalii despre modul în care va fi aplicată interdicția, ceea ce lasă deschisă întrebarea-cheie pentru mediul de afaceri: cum vor fi verificate originea și trasabilitatea produselor și ce obligații noi vor apărea pentru importatori și retaileri. Oficialul a insistat că măsura nu urmărește blocarea tuturor produselor israeliene, Israelul rămânând „un partener comercial important”. Contextul care a accelerat decizia În august, Israel a deschis licitația pentru 1.234 de unități locative în proiectul E1, un plan controversat care ar lega așezările din Ierusalimul de Est ocupat (anexat ilegal de Israel, potrivit sursei) de blocul de colonii Maale Adumim din Cisiordania. Palestinienii au avertizat că avansarea planului ar duce la izolarea comunităților palestiniene în „enclave deconectate, înconjurate de așezări”. Măsura britanică vine și după săptămâni de escaladare a atacurilor coloniștilor asupra satelor palestiniene, unele atrăgând critici rare inclusiv din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, notează publicația. Reacții politice și presiune internă Mike Huckabee a criticat informațiile despre interdicție și a numit-o o „acțiune irațională”, într-o intervenție la BBC Radio, susținând că ar fi „discriminare” împotriva guvernului israelian și a evreilor. În plan intern, peste 140 de parlamentari laburiști au cerut o interdicție a comerțului cu firme israeliene care operează în Cisiordania ocupată, pe fondul unui sprijin public semnificativ pentru măsură, potrivit sursei. Dimensiunea fenomenului În așezările israeliene ilegale din Cisiordania trăiesc peste 500.000 de israelieni, într-un teritoriu în care locuiesc aproximativ trei milioane de palestinieni, mai arată Al Jazeera. [...]
