Știri
Știri din categoria Energie
SoftBank își mută o parte din lanțul de aprovizionare pentru energie în interiorul grupului, prin conversia unei foste fabrici Sharp de panouri LCD din Sakai (Osaka) într-o unitate de producție de baterii pentru centre de date AI, însă calendarul – „în cinci ani” – riscă să nu țină pasul cu ritmul în care compania își construiește infrastructura, potrivit The Next Web.
SoftBank a cumpărat anul trecut clădirea din Sakai pentru 100 miliarde yeni (aprox. 676 milioane dolari, adică aprox. 3,1 miliarde lei) și anunțase inițial transformarea ei într-un centru de date pentru inteligență artificială. Acum, conform unui material Bloomberg citat de publicație, SoftBank Corp. (subsidiara de telecom a grupului) vrea să convertească o parte din amplasamentul de 440.000 mp într-una dintre cele mai mari linii de producție din Japonia pentru baterii de mari dimensiuni, destinate alimentării propriilor centre de date AI. Producția ar urma să înceapă „în cinci ani”, în timp ce centrele de date pe care ar trebui să le deservească sunt deja în construcție.
Miza este una operațională: centrele de date AI au un profil de consum dificil pentru rețelele electrice, cu variații rapide ale încărcării (de la 30% la 100% în câteva secunde), ceea ce face ca bateriile să fie folosite ca „tampon” între facilități și rețea. În plus, cozile de conectare la rețea din SUA sunt atât de aglomerate încât bateriile ajung să fie o soluție pentru punerea în funcțiune a centrelor de date înainte de conectarea permanentă.
În acest context, publicația notează că instalațiile individuale ajung să ceară între 20 și 500 MWh de stocare. Tot acolo este citată o proiecție potrivit căreia piața nord-americană a bateriilor pentru stocare de energie dedicate centrelor de date AI ar urma să crească de la 898 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) anul acesta la 32,4 miliarde dolari (aprox. 149 miliarde lei) până în 2034.
Decizia de la Sakai completează o strategie de integrare pe verticală: SoftBank își extinde controlul de la componente și proiectare de cipuri (Arm, Graphcore, Ampere) la producția de module pentru centre de date (într-o fostă fabrică auto din Lordstown, Ohio) și la energie (prin SB Energy, cu peste 3 GW capacitate solară operată în SUA și un portofoliu în dezvoltare de peste 15 GW solar și 12 GWh stocare).
Prin noua linie de la Sakai, grupul ar trece de la achiziția de baterii de la furnizori precum CATL, BYD sau Tesla la fabricarea propriului hardware de stocare. Un detaliu important rămas neclar: chimia bateriilor nu a fost dezvăluită, iar SoftBank nu a precizat dacă va produce celule litiu-ion, baterii solid-state (cu electrolit solid) sau altă tehnologie.
Cea mai sensibilă parte a planului este timpul. Dacă linia de baterii intră în funcțiune „în cinci ani”, asta ar însemna aproximativ 2031, în timp ce proiectele de centre de date asociate valului actual de investiții sunt programate mai devreme.
Publicația leagă această nevoie de proiectul Stargate, un joint venture de infrastructură AI de 500 miliarde dolari (aprox. 2.300 miliarde lei) pe care Masayoshi Son îl conduce alături de OpenAI, Oracle și MGX (Abu Dhabi). În exemplul dat, campusul planificat în Portsmouth, Ohio, ar viza 10 GW, cu o primă fază estimată la 33 miliarde dolari (aprox. 152 miliarde lei), iar un alt amplasament în Texas ar combina 1,2 GW solar cu stocare integrată.
Mutarea către producție proprie de baterii vine pe fondul unei presiuni financiare ridicate. SoftBank Group are aproximativ 20,5 trilioane yeni datorie totală (aprox. 135 miliarde dolari, adică aprox. 621 miliarde lei), iar S&P i-a revizuit perspectiva la negativ în martie, menținând ratingul BB+.
În aprilie, compania a anunțat o emisiune de obligațiuni în valută de 3,56 miliarde dolari (aprox. 16,4 miliarde lei) și a vândut obligațiuni de retail de 418 miliarde yeni cu un cupon record de 4,97%. În paralel, investițiile în infrastructură sunt masive: publicația amintește costul de 3 miliarde dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru fabrica din Lordstown și faptul că achiziția sitului Sakai (676 milioane dolari) precedă investițiile – încă nedezvăluite – necesare pentru producția de baterii la scară, un proces tipic „de ordinul miliardelor”, fără a oferi o cifră exactă.
În esență, SoftBank încearcă să-și securizeze un input critic pentru centrele de date AI – stocarea de energie – dar pariul industrial are un decalaj de timp față de nevoia imediată, într-un moment în care finanțarea proiectelor este deja sub lupa agențiilor de rating.
Recomandate
Europa își repoziționează politica energetică, iar energia nucleară revine în prim-plan pe fondul presiunilor de securitate și al obiectivelor climatice, la patru decenii de la Cernobîl, potrivit HotNews . Schimbarea de direcție este vizibilă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, care tratează tot mai explicit nuclearul ca parte a „energiei curate”, alături de eolian și solar. La nivel global, peste 400 de reactoare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce circa 10% din electricitatea mondială, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon, conform datelor citate în material. Pivotul UE: de la retragere la „greșeală strategică” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” și a prezentat inițiative pentru a încuraja construirea de centrale. În Europa, ponderea nuclearului a scăzut de la aproximativ o treime din electricitate în 1990 la circa 15% în prezent, pe fondul deciziilor luate după accidentele de la Cernobîl și Fukushima. În același timp, contextul geopolitic a accelerat reevaluarea: Europa a încercat să reducă dependența de energia rusească după invazia Ucrainei, iar războiul din Orientul Mijlociu a evidențiat vulnerabilitățile legate de hidrocarburi. Cursa globală pentru capacități: SUA, China și Rusia Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care reprezintă aproximativ 30% din producția globală de electricitate nucleară. Ținta anunțată este de a cvadrupla capacitatea până în 2050. China operează 61 de reactoare și conduce la capitolul construcții noi, cu aproape 40 de unități în lucru, având ca obiectiv depășirea SUA la capacitate nucleară. Rusia, la rândul ei, joacă un rol important în exportul de tehnologie nucleară, construind 20 de reactoare în diverse țări, potrivit informațiilor din articol. „Reactoarele modulare mici”, pariul UE pentru anii 2030 O direcție centrală pentru UE este dezvoltarea Reactoarelor Modulare Mici (SMR) – unități preconizate să devină operaționale la începutul anilor 2030. Acestea sunt descrise ca fiind mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale, ceea ce le-ar putea face mai ușor de integrat în planurile de investiții și în sistemele energetice naționale. De ce contează pentru economie și industrie Revenirea nuclearului are implicații directe pentru costul și stabilitatea alimentării cu electricitate, în special într-o perioadă în care cererea crește, iar decarbonizarea (reducerea emisiilor) rămâne o țintă politică majoră. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a indicat că revenirea energiei nucleare ar urma să fie „foarte puternică” în America, Europa și Asia, fiind percepută ca un sistem sigur de generare. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a legat „impulsul” actual de nevoia de electricitate fiabilă, cu emisii reduse de carbon, pentru a acoperi cererea în creștere la nivel mondial. Contextul de securitate: lecțiile Cernobîl și riscurile actuale Materialul amintește că Ucraina se bazează în continuare pe energia nucleară pentru aproape jumătate din producția de electricitate, iar centralele au avut un rol important după invazia Rusiei din 2022. Forțele ruse au capturat centrala Zaporojie , iar Kievul a acuzat Rusia de un atac cu drone asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl. În Japonia, 15 reactoare au fost repornite după reevaluări post-Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire. În Africa, Africa de Sud are singura centrală nucleară funcțională, în timp ce Rusia construiește una în Egipt, iar alte state africane explorează tehnologia. „Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea”, a declarat Ursula von der Leyen. [...]
Guvernul vrea să înăsprească regulile de racordare la rețele, pentru a elimina proiectele speculative și a face loc investițiilor care pot crește oferta de energie , potrivit Adevărul . Premierul Ilie Bolojan spune că blocajul de acces la rețele este „principala cauză” a prețurilor ridicate și anunță măsuri discutate cu președintele ANRE , George Niculescu. Bolojan leagă scăderea prețurilor de creșterea producției și a capacității de stocare, inclusiv prin intrarea pe piață a unor noi producători din fotovoltaic și eolian care să poată injecta energie în sistem. În logica prezentată, o ofertă mai mare ar pune presiune în jos pe prețuri. De ce s-a blocat accesul la rețele: prea multe ATR-uri Premierul susține că, în ultimii ani, accesul la rețele „a fost blocat și scumpit” prin emiterea unui număr prea mare de autorizații tehnice de racordare (ATR) – documente care rezervă, practic, capacitate în rețea pentru proiecte viitoare. Conform datelor invocate de Bolojan, s-au emis ATR-uri de peste 80.000 MW, față de circa 9.000 MW „necesari”, la care s-ar adăuga încă 30.000 MW aflați în procesare. În acest context, premierul afirmă că fără deblocarea accesului la rețele „toate discuțiile” despre reducerea prețurilor la energie „nu au niciun fundament”. Ce măsuri pregătește ANRE: garanții mai mari și termene clare Bolojan anunță că, în urma discuțiilor cu ANRE, luni vor fi publicate în dezbatere publică două regulamente: unul privind racordarea; unul privind obținerea autorizației de înființare. Acestea ar urma să crească garanțiile pentru obținerea ATR-urilor, să introducă o garanție de 30 euro/kW instalat pentru obținerea autorizației de înființare și să stabilească termene clare. Miza declarată: proiectele cu finanțare și care respectă termenele să poată fi realizate, iar proiectele speculative să își piardă autorizațiile, eliberând capacitate în rețea pentru investiții „reale”. În paralel, Guvernul pregătește o ordonanță de modificare a legislației primare. După o dezbatere publică de 10 zile, în prima jumătate a lunii mai, regulamentele și actele normative „ar putea fi adoptate”, potrivit premierului. Context: discuții și la Ministerul Energiei Tot vineri, Bolojan s-a întâlnit și cu Bogdan Ivan, ministrul demisionar al Energiei, care a indicat ca obiectiv întărirea sistemului energetic pentru „un preț mai bun” pentru cetățeni și mediul privat, cu accent pe a nu pierde banii europeni, pe creșterea producției și a stocării și pe companii de stat performante în energie. [...]
China pregătește investiții de ordinul miliardelor în roboți pentru operarea rețelei electrice , într-un demers care vizează atât securitatea energetică , cât și reducerea dependenței de intervenția umană în activități riscante și greu de acoperit logistic, potrivit South China Morning Post . Planul este asociat cu operatorul principal al rețelei, care își propune să extindă rapid utilizarea roboților alimentați de inteligență artificială (IA) în operarea infrastructurii critice. Publicația notează că, doar în 2026, operatorii de rețea intenționează să cumpere mii de roboți, inclusiv echipamente pentru inspecție și mentenanță. Ce se schimbă operațional în rețea Roboții ar urma să preia o paletă largă de sarcini, în special în zone unde accesul este dificil sau unde lucrările implică risc ridicat: inspecția stațiilor electrice aflate în locații izolate; lucrări de mentenanță pe linii de transport de înaltă tensiune, inclusiv pe infrastructură de tip „ultra-high-voltage” (linii de transport la tensiuni foarte mari, folosite pentru a muta energie pe distanțe lungi cu pierderi mai mici). Miza imediată este creșterea capacității de monitorizare și intervenție, cu mai puține echipe trimise pe teren și cu timpi mai scurți de verificare a echipamentelor. De ce contează: securitate energetică și costuri de operare Investițiile descrise de publicație indică o accelerare a automatizării în infrastructura energetică, într-un moment în care rețelele sunt presate simultan de extinderea consumului, de integrarea unor surse noi și de nevoia de fiabilitate. Din perspectivă economică, un astfel de program poate muta o parte din cheltuielile recurente (inspecții, mentenanță, deplasări) către cheltuieli de capital (achiziții de roboți și sisteme asociate), cu potențial de standardizare a operațiunilor și reducere a expunerii la incidente în teren. South China Morning Post nu detaliază însă bugetul exact sau calendarul complet al investițiilor dincolo de intenția de achiziții masive în 2026. Ce urmează Următorul reper este anul 2026, când sunt așteptate achizițiile de „mii de roboți” menționate în material. Rămâne de văzut, pe baza informațiilor publice viitoare, cum vor fi împărțite rolurile între roboți (inspecție, mentenanță, operare) și ce rezultate vor fi raportate în termeni de disponibilitate a rețelei și reducere a intervențiilor umane în zone cu risc. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu ar putea accelera reorientarea politicilor energetice către regenerabile și nuclear , pe fondul unei scăderi de încredere în combustibilii fosili, potrivit declarațiilor directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, preluate de Biziday . Într-un interviu acordat The Guardian , Birol susține că unul dintre cele mai importante efecte ale războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului este schimbarea percepției țărilor asupra „riscului și fiabilității” combustibililor fosili, ceea ce ar urma să ducă la revizuirea strategiilor energetice și, implicit, la scăderea cererii. „Percepția lor asupra riscului și fiabilității se va schimba. Guvernele își vor revizui strategiile energetice. Se va înregistra o creștere semnificativă a energiei din surse regenerabile și a energiei nucleare, precum și o orientare sporită către un viitor mai electrificat. (…) Vaza s-a spart, pagubele sunt făcute – va fi foarte dificil să punem bucățile la loc. Acest lucru va avea consecințe permanente asupra piețelor energetice globale în anii următori.” Impactul economic: securitatea energetică, redefinită prin risc geopolitic Mesajul central al șefului IEA este că șocul geopolitic a schimbat „pentru totdeauna” modul în care guvernele evaluează dependența de petrol și gaze, iar această reevaluare ar putea avea efecte de durată asupra piețelor energetice globale. În viziunea sa, criza deschide „oportunități extinse” pentru proiectele de energie regenerabilă și pentru energia nucleară, pe fondul unei orientări către electrificare. În același timp, Birol avertizează asupra unui risc colateral: menținerea prețurilor petrolului la niveluri ridicate ar putea împinge unele țări în curs de dezvoltare către cărbune, ceea ce ar pune presiune pe atingerea obiectivelor climatice. Strâmtoarea Hormuz: efecte care pot persista și după redeschidere Birol mai spune că impactul unei închideri a Strâmtorii Hormuz asupra aprovizionării cu îngrășăminte, heliu sau alimente ar continua chiar și după redeschidere, sugerând că vulnerabilitățile logistice și de aprovizionare nu dispar imediat odată cu reluarea traficului. „Această criză a fost mai mare decât toate cele mai mari crize la un loc și, prin urmare, a fost uriașă. Încă nu pot înțelege cum lumea a fost atât de luată prin surprindere, încât economia globală poate fi ținută ostatică de o strâmtoare de 50 de kilometri.” Semnal pentru Marea Britanie: forajele noi nu ar schimba semnificativ criza Referindu-se la Marea Britanie, Birol afirmă că ar trebui să renunțe la o parte dintre proiectele de expansiune din Marea Nordului. El susține că noi câmpuri petroliere nu ar modifica semnificativ securitatea energetică a Regatului Unit și nici prețurile petrolului și gazelor, deci nu ar avea un impact major asupra crizei curente, în pofida solicitărilor companiilor petroliere pentru intensificarea forajelor și acordarea de noi permise. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că riscurile crizei carburanților se mută pe termen mediu , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor legate de traficul prin strâmtori, potrivit Agerpres . Mesajul are relevanță economică directă: dacă aprovizionarea se complică în lunile următoare, presiunea se poate transmite în costuri de transport și, implicit, în prețuri. Într-o conferință de presă susținută la Nicosia după participarea la Consiliul European informal, șeful statului a spus că, din discuțiile purtate la nivel european, „s-a discutat mai mult de problema imediată”, dar au rămas „semnale îngrijorătoare” pentru perioada următoare, inclusiv din partea Agenției Internaționale pentru Energie și a altor specialiști. În acest context, ar urma o discuție viitoare, în funcție de evoluțiile pe termen mediu. Pe termen scurt: „nu există risc” pentru România, inclusiv la zboruri Nicușor Dan a precizat că, în urma unei întâlniri avute cu două-trei săptămâni înainte cu premierul, miniștrii Transporturilor și Energiei și cu „companii mari” care operează pe piața din România, concluzia a fost că nu există riscuri pe termen scurt. El a indicat explicit un orizont de „trei-patru luni” în care România „nu [este] afectată de ceva” și a adăugat că nu există riscuri pe termen scurt privind eventuale anulări de zboruri în contextul crizei carburanților. Ce urmează: reevaluare peste o lună, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori Preocuparea principală rămâne intervalul de termen mediu, „în funcție de cum evoluează războiul și traficul prin strâmtoare”, a mai spus președintele. Potrivit acestuia, părțile implicate ar urma să se revadă „la o lună” pentru a discuta dacă apar elemente noi. Criza carburanților a fost, de altfel, unul dintre subiectele aflate pe agenda Consiliului European informal, conform relatării. [...]
ANRE pregătește reguli mai dure de racordare, cu garanții financiare pe etape, pentru a descuraja proiectele „speculative” care blochează artificial capacitatea rețelelor , potrivit Profit . Autoritatea spune că va publica o nouă formă a proiectului de modificare a reglementărilor privind racordarea la rețele, cu o „filosofie diferită” pentru investitorii interesați de producția de energie electrică. Miza este una de reglementare cu efect direct în piață: proiectele care obțin avize și rezervă capacitate în rețele, dar nu au șanse reale de implementare, pot reduce „pe hârtie” spațiul disponibil pentru investiții viabile, în special în zona de noi capacități de producție. Ce se schimbă în draftul ANRE ANRE indică faptul că noua versiune a Regulamentului de racordare va introduce: mai multe paliere de garanții financiare , pe parcursul dezvoltării proiectului; măsuri suplimentare de siguranță menite să crească probabilitatea ca proiectele anunțate să fie și finalizate. În esență, abordarea urmărește să crească „costul” menținerii unui proiect doar la nivel de documente și să favorizeze investitorii care pot demonstra progres și capacitate de execuție. Contextul politic: presiune pentru intervenție legislativă Schimbarea vine după ce premierul Ilie Bolojan , care a preluat interimar și funcția de ministru al Energiei, a avertizat că, dacă ANRE nu rezolvă prin legislația secundară problema proiectelor „speculative” care diminuează artificial capacitatea rețelelor de transport și distribuție, Guvernul ar putea interveni prin legislație primară . ANRE transmite acum că noul draft este rezultatul dezbaterii publice pe marginea proiectului de modificare a reglementărilor de racordare și că urmează să fie publicat într-o formă actualizată. [...]
