Știri
Știri din categoria Energie
Rosatom spune că este gata să justifice costurile proiectului Paks-2, de 12,5 miliarde de euro, după schimbarea de putere de la Budapesta, într-un moment în care noul premier ales, Peter Magyar, a anunțat că va revizui și chiar ar putea anula extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, potrivit HotNews.
Miza este una economică și contractuală: Paks-2, evaluat la 12,5 miliarde de euro (aprox. 62,5 miliarde lei), a fost atribuit Rosatom în 2014 fără licitație publică și este considerat de Reuters un simbol al relațiilor strânse dintre Vladimir Putin și Viktor Orban. După victoria electorală de duminică, Magyar a descris proiectul drept „uimitor de supraevaluat” și a spus că Ungaria îl va revizui, inclusiv cu opțiunea anulării, dacă va considera necesar.
Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat marți că grupul de stat rus este pregătit să își apere parametrii financiari și eficiența proiectului în fața noii conduceri de la Budapesta.
„Desigur, va trebui să trecem un examen. În sensul bun al cuvântului. Un examen privind eficiența proiectului, justificarea pentru prețul său și alți parametri. Suntem absolut pregătiți pentru acest examen.”
Magyar a vorbit și despre posibilitatea de a-i cere președintelui rus Vladimir Putin îmbunătățirea termenilor financiari ai proiectului.
Conform acordului din 2014, Rosatom ar urma să construiască două reactoare noi la centrala nucleară Paks, la sud de Budapesta. Pe site-ul oficial al proiectului, Paks2.hu, se arată că ceremonia primei turnări de beton pentru viitoarea Unitate 5 a avut loc în februarie 2026, iar proiectul este considerat „în construcție” în terminologia Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
În pofida întârzierilor repetate, este menționat un calendar de finalizare în 2030–2031 pentru două unități VVER, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawați.
Separat, Kremlinul a transmis marți că este mulțumit că Peter Magyar pare dispus la un „dialog pragmatic” cu Rusia și că își va calibra poziția în funcție de măsurile concrete ale noului guvern ungar. Pentru Rosatom, următoarea perioadă se conturează ca o renegociere sau o revalidare politică și financiară a proiectului, cu potențiale consecințe asupra costului și calendarului.
Recomandate
Rusia va finanța parțial, printr-un credit de export, construcția primei centrale nucleare din Kazahstan, un proiect de 16,5 miliarde de dolari (aprox. 75,9 miliarde lei) , potrivit Agerpres . Acordul semnat la Astana consolidează legătura energetică dintre cele două țări, în condițiile în care Kazahstanul acoperă insuficient cererea internă și importă electricitate, în special din Rusia. Lucrările ar urma să înceapă în 2027, iar prima unitate să fie pusă în funcțiune în 2034. Contractul și finanțarea: Rosatom , în fața rivalilor Contractorul principal pentru centrala cu două reactoare va fi compania de stat rusă Rosatom, selectată în detrimentul Corporației Nucleare Naționale a Chinei (CNNC), al francezilor de la EDF și al sud-coreenilor de la Korea Hydro & Nuclear Power, conform informațiilor furnizate de agenția kazahă pentru energia atomică. Președintele agenției, Almasadam Satkaliev, a indicat costul total de 16,5 miliarde de dolari, din care două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) sunt alocate pentru securitate și infrastructură. Reactoarele ar urma să fie de tip VVER-1200 III+. De ce contează: securitatea aprovizionării și dependența de importuri Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, discută de cel puțin două decenii despre producția de energie nucleară, deși are și rezerve considerabile de gaze naturale. În prezent, producția de electricitate se bazează în principal pe cărbune, cu aport din hidroenergie și un sector al regenerabilelor în creștere, însă cererea internă nu este acoperită suficient, ceea ce menține nevoia de importuri, în special din Rusia. Acordul a fost semnat în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Astana, unde omologul său kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a mulțumit pentru înțelegere. Context: validare politică prin referendum și un al doilea proiect În 2024, construcția unei centrale nucleare la Ulken, pe malul lacului Balhaș, a fost aprobată prin referendum, pe fondul unei istorii sensibile legate de testele nucleare din perioada sovietică. Separat, la Astana a fost aprobată și construcția celei de-a doua centrale nucleare, pentru care contractor general va fi CNNC. [...]
Un atac cu dronă asupra centralei de la Zaporojie ridică din nou riscul operațional al unui incident nuclear , într-un context în care instalația nu mai produce energie, dar trebuie menținută în funcțiune pentru răcirea combustibilului, potrivit HotNews . Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei, susține că o dronă ucraineană a lovit centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub control rusesc din martie 2022. Conform relatării, nu au fost avariate echipamentele esențiale. Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat într-un comunicat, citat de Agerpres , că o „dronă de luptă kamikaze” ar fi lovit clădirea sălii turbinelor Unității nr. 6, provocând o detonare. El a afirmat că explozia „nu a provocat daune echipamentului principal”, dar „a făcut o gaură în peretele sălii turbinelor”. Ucraina nu a comentat imediat acuzațiile, iar Lihacev a susținut că incidentul ar fi fost „deliberat”. De ce contează pentru sectorul energetic Deși instalația „nu generează electricitate”, ea trebuie să rămână funcțională pentru a menține combustibilul nuclear rece, ceea ce face ca orice lovitură în perimetrul centralei să fie tratată ca un risc operațional major. Atacurile ocazionale din zonă, pe parcursul războiului început de Rusia în februarie 2022, au alimentat constant temerile privind posibilitatea unui accident nuclear. În același comunicat, șeful Rosatom a avertizat asupra potențialului impact transfrontalier al unui astfel de scenariu: „Suntem cu un pas mai aproape de un incident care, cel mai probabil, îi va afecta chiar și pe cei care locuiesc mult dincolo de granițele Rusiei și Ucrainei și care încă cred că sunt în completă siguranță.” [...]
PPC România pune accent pe decizii bazate pe date, nu pe opinii , într-un context în care prețurile energiei din România sunt „printre cele mai mari la nivel european”, iar competiția globală pune presiune pe industria europeană, potrivit Ziarul Financiar . Alessio Menegazzo , CEO și country manager al PPC România, spune că „datele devin mai importante decât opiniile” și avertizează că organizațiile nu își mai permit „oameni cu păreri fără rigoarea datelor”. Mesajul vine pe fondul unei discuții mai largi despre capacitatea Europei de a ține pasul cu China și SUA, într-o perioadă în care, conform articolului, calitatea vieții din Europa ar fi dus în timp la „atrofierea nevoii de a inova”. De ce contează: prețuri ridicate și decizii de reglementare care pot schimba costul energiei Pentru România, observația are o miză directă: țara este descrisă ca una dintre puținele din Europa care au „tot mixul energetic” și o poziție „privilegiată” în producția de gaze, dar, în același timp, se confruntă cu prețuri ridicate la energie. În acest cadru, apelul la utilizarea riguroasă a datelor trimite implicit la modul în care sunt construite politicile și reglementările care influențează investițiile și, în final, factura. Exemplul Spaniei: energie verde, reglementări și prețuri mai mici Menegazzo indică Spania drept exemplu de model european, în special prin efectul energiei verzi asupra prețurilor. Potrivit acestuia, scăderea prețului a fost susținută de decizii luate pe baza datelor și de reglementări care „au mișcat lucrurile”. „Au luat decizii pe baza unor date şi au făcut reglementările necesare pentru a mişca lucrurile. Iar lucrurile s-au întâmplat.” Context european: investiții mari, dar piețe fragmentate În același timp, articolul punctează o problemă structurală la nivelul UE: fără o piață de capital comună și o piață de energie comună, investițiile majore „nu pot ridica banii”, iar economiile de scară sunt dificil de obținut în condițiile existenței a „27 de sisteme de reglementare și strategii diferite”. În această logică, mesajul PPC România despre „rigoarea datelor” se leagă de o temă mai amplă: capacitatea de a accelera investițiile și de a ajusta reglementările astfel încât tranziția energetică să reducă presiunea pe preț, nu să o amplifice. [...]
Elveția pariază pe un „super-stocator” subteran pentru stabilizarea rețelei europene , printr-un proiect care combină o baterie de mare putere cu un centru de date pentru inteligență artificială, potrivit Focus . În Laufenburg (cantonul Aargau), compania FlexBase construiește un sistem de stocare de tip redox-flow cu peste 2,1 GWh capacitate și peste 1,2 GW putere, capabil să livreze energie în milisecunde. De ce contează: flexibilitate pentru o rețea cu mai mult eolian și solar Miza proiectului este una operațională: să ofere rețelei electrice o „plasă de siguranță” într-un sistem în care producția din surse regenerabile variază puternic. Când eolianul și solarul produc mai mult decât consumul, stocarea poate absorbi surplusul; când cererea crește, instalația poate injecta rapid energie înapoi în rețea. Această flexibilitate devine mai importantă pe fondul creșterii consumului simultan din partea pompelor de căldură, a mașinilor electrice, a centrelor de date și a industriei, notează publicația. Proiectul FlexBase: baterie redox-flow și centru de date pentru IA Potrivit Focus, informațiile despre proiect sunt relatate de ECOnews și de Aargauer Zeitung, care menționează că, la 13 luni de la începerea lucrărilor, groapa de construcție (27 metri adâncime) ar urma să devină un centru tehnologic ce include: cel mai mare centru de date pentru inteligență artificială din Elveția; cel mai mare sistem de baterii redox-flow din lume; birouri, laboratoare și activități de cercetare. Tehnologia redox-flow (stocare în electroliți lichizi pompați prin celule electrochimice) diferă de bateriile litiu-ion: necesită rezervoare mari și infrastructură, dar este considerată potrivită pentru stocare staționară la scară mare. FlexBase invocă și un avantaj de siguranță: sistemul apos nu ar fi inflamabil și nu ar fi exploziv. Dimensiuni și logistică: excavații, beton și oțel Aargauer Zeitung, citată de Focus, indică o amploare de șantier neobișnuită: 480.000 metri cubi de excavații; 110.000 metri cubi de beton; 22.000 tone de oțel. Publicația mai arată că volumul total excavat ar echivala, dacă ar fi depozitat pe un teren de fotbal, cu un „munte” de circa 65 de metri înălțime. Volumul construcției este estimat la 864.000 metri cubi, comparat cu spațiul a aproximativ 1.000 de case unifamiliale, iar în timpul lucrărilor de terasament ar fi plecat, în medie, câte un camion la fiecare două minute. Laufenburg, nod istoric al rețelei europene – și următorul pariu Laufenburg este prezentat ca un punct cu încărcătură simbolică pentru infrastructura energetică: aici au existat repere precum hidrocentrala construită între 1909 și 1914 și „ Stern von Laufenburg ”, locul unde în 1958 au fost interconectate rețelele Elveției, Germaniei și Franței. În acest context, noul proiect este descris ca o „următoare treaptă” de infrastructură, care ar urma să lege securitatea alimentării cu energie, calculul pentru inteligență artificială și utilizarea căldurii reziduale. Rămâne însă o întrebare majoră, subliniată de Focus: dacă un proiect de asemenea dimensiuni își va respecta calendarul și costurile. [...]
Google încearcă să-și securizeze energia pentru centrele de date prin „capacitate” agregată din gospodării , într-un acord pe trei ani cu Voltus care mută o parte din presiunea de consum către resurse distribuite, potrivit TechRadar . Miza este operațională: fiecare centru de date nou construit de Google ajunge să consume electricitate „la scara unui oraș mic”, pe fondul extinderii capacităților de inteligență artificială și cloud. În acest context, compania caută soluții care pot fi puse în funcțiune mai repede decât proiectele clasice de producție, într-o piață în care reactoarele nucleare ar putea avea nevoie de circa 15 ani pentru autorizare și construcție, iar centralele pe gaze se confruntă cu incertitudini de reglementare și volatilitatea prețului combustibilului. Cum funcționează: mii de locuințe, câte „o felie” mică de energie În loc să investească direct în noi capacități centralizate, Google va plăti mii de gospodării pentru contribuții foarte mici de energie, obținute prin dispozitive conectate, precum termostate inteligente sau unități mici de baterii. Voltus agregă aceste resurse într-o rețea coordonată, folosind o platformă software proprie care se conectează în timp real la dispozitive. Când cererea regională urcă spre vârfuri considerate riscante, sistemul poate declanșa automat acțiuni precum: descărcarea pentru scurt timp a unei cantități mici de energie din baterii în rețea; reducerea temporară a ciclării aerului condiționat sau a consumului pentru încălzire. Voltus susține că ajustările sunt de ordinul minutelor, astfel încât un proprietar nu ar trebui să le resimtă. Dimensiunea acordului: până la 100 MW/an în rețeaua PJM Concret, Voltus ar urma să agregheze până la 100 MW de resurse energetice distribuite în fiecare an în rețeaua PJM, care acoperă zone din Midwest și Mid-Atlantic, de la Illinois la New Jersey. Pentru Google, această „capacitate” este descrisă ca fiind complementară, nu un substitut complet pentru alte surse. „Google este angajată să se asigure că creșterea noastră energetică se traduce într-un viitor cu electricitate mai fiabilă și mai accesibilă pentru comunitățile locale”, a declarat Michael Terrell, Global Head of Advanced Energy la Google. Ce câștigă și ce riscă: flexibilitate, dar și incertitudine Acordul transformă nevoia Google de capacitate fiabilă în plăți directe către gospodăriile participante (și către mici afaceri) din teritoriul PJM. În paralel, TechRadar notează că există critici legate de dependența de participarea voluntară: un proprietar poate deconecta o baterie sau poate suprascrie setările termostatului fără notificare, ceea ce introduce incertitudine în sistem. Ca ordin de mărime, sursa amintește că un reactor nuclear tipic ar genera în jur de 1.000 MW , de circa zece ori mai mult decât ceea ce oferă, în acest moment, schema de energie distribuită din acordul cu Voltus. În consecință, este posibil ca Google să își păstreze și planurile legate de nuclear, iar soluția cu gospodăriile să reducă doar o parte din necesarul de producție centralizată nouă. [...]
Centrala pe gaz de 1.700 MW de la Mintia a ajuns la 83% execuție, iar miza imediată este conectarea la rețelele de electricitate și gaze , etape fără de care investiția nu poate intra în funcțiune, potrivit Antena 3 . Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul, construit pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, este una dintre cele mai importante investiții energetice recente și ar urma să devină cea mai mare centrală pe gaz din UE realizată într-un singur loc. Proiectul vizează o centrală de 1.700 MW , realizată printr-o investiție privată de peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) . Bolojan afirmă că noua capacitate ar însemna „mai multă energie produsă în țară” și „mai puține importuri”, cu un rol important în acoperirea consumului în perioadele dificile, în special iarna. Ce trebuie rezolvat pentru punerea în funcțiune Dincolo de stadiul de execuție, calendarul tehnic și coordonarea instituțiilor devin critice în următoarele luni. Conform mesajului publicat de Ilie Bolojan, urmează: testele de interconectare dintre centrală și stația electrică, descrise ca o etapă tehnică importantă pentru punerea în funcțiune; finalizarea interconectărilor cu rețeaua electrică „în două etape”, din această lună până în octombrie ; asigurarea alimentării cu gaz pentru noua centrală până în august . De ce contează economic și operațional În evaluarea premierului, proiectul are un „rol strategic” pentru securitatea energetică, iar întârzierile în interconectare și în alimentarea cu gaz ar împinge în timp momentul în care capacitatea de 1.700 MW poate contribui efectiv la producția internă. Bolojan susține că, fără investiții în capacități noi și infrastructură modernă, România nu poate obține „competitivitate economică, stabilitate și prețuri corecte” pentru consumatori. [...]
