Știri
Știri din categoria Energie
Reluarea treptată a producției la centrala nucleară de la Paks reduce riscul unui deficit de energie în Ungaria, după ce nivelul scăzut al Dunării a forțat oprirea majorității turbinelor la începutul lunii, potrivit Economica. Premierul Peter Magyar a spus că reconectarea avansează „conform programului”, iar producția a urcat deja la 1.000 MW.
Magyar a indicat că se așteaptă ca, miercuri, centrala să revină la producția maximă, de 2.000 MW, pe măsură ce unitățile sunt repornite gradual.
În primele zile din august, seceta și valurile de căldură au coborât Dunărea la minime istorice, ceea ce a dus la deconectarea a șapte dintre cele opt turbine ale centralei (două pentru fiecare reactor). Situația a ridicat riscul unei opriri totale, care ar fi complicat reluarea producției.
Cu zece zile înainte de declarațiile de la Paks, Guvernul a decis lucrări pentru a încerca creșterea nivelului Dunării și pentru a evita închiderea completă a centralei. Pe 13 august au început lucrările la un „prag de fund” (un fel de dig), iar două barje au fost scufundate pentru a devia un debit mai mare de apă către canalul care alimentează centrala.
Centrala de la Paks a fost construită în urmă cu 44 de ani, cu tehnologie sovietică, și nu a fost deconectată integral până acum. Premierul a anunțat că vor exista noi programe de stat pentru a preveni repetarea situației din ultimele săptămâni, fără să ofere, deocamdată, detalii, potrivit EFE.
Recomandate
Reducerea cu 120 MW a producției la Kozlodui riscă să strângă oferta de import pentru România în orele de seară , într-un moment în care piața locală se bazează pe electricitatea din Bulgaria pentru acoperirea vârfurilor de consum, potrivit Adevărul . Ministerul Energiei de la Sofia a anunțat că Bulgaria va diminua cu 120 MW capacitatea unuia dintre cele două reactoare funcționale ale centralei nucleare de la Kozlodui, care asigură peste o treime din consumul de energie electrică al țării. Măsura este justificată de scăderea „fără precedent și critică” a nivelului Dunării, apă necesară pentru răcirea reactoarelor, reducerea fiind menită să „garanteze funcționarea în siguranță”. Prognozele hidrologice în amonte de centrală indică în continuare o tendință de scădere a cotelor, iar autoritățile bulgare spun că este prima dată în cei 52 de ani de exploatare când condițiile meteo și hidrologice extreme impun o astfel de decizie. De ce contează pentru România: importuri mai sensibile, presiune pe prețuri Pentru România, miza este disponibilitatea energiei de import din Bulgaria, în condițiile în care, în prezent, țara noastră aduce „cantități importante” de electricitate din statul vecin pentru a acoperi o parte din necesarul intern. Contextul invocat include producția internă mai scăzută, lucrări sau opriri la Centrala Nucleară Cernavodă și seceta care afectează debitul Dunării. În acest cadru, o diminuare a producției disponibile la Kozlodui poate reduce cantitatea pe care Bulgaria o poate exporta către România și poate amplifica presiunea asupra prețurilor pe piața regională, arată publicația. Problema structurală rămâne seara: surplus solar, stocare redusă Datele citate indică un profil tot mai dezechilibrat: România are energie în exces în intervalele cu producție solară ridicată, dar dispune de o capacitate foarte redusă de stocare pentru a muta această energie către orele de seară. Consecința este o dependență mai mare de importuri, în special seara, când producția solară scade. În acest context, reducerea producției nucleare de la Kozlodui poate pune presiune pe disponibilitatea energiei în regiune și poate duce la un deficit mai mare pe piața locală, potrivit aceleiași surse. Context suplimentar: Adevărul a mai detaliat separat diferențele de exploatare față de Cernavodă, într-un material despre exploatarea centralei , și despre faptul că România importă cantități importante de energie electrică din Bulgaria pe fondul condițiilor hidrologice din zonă. [...]
Centrala nucleară de la Kozlodui operează cu măsuri suplimentare din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării , iar autoritățile bulgare tratează situația ca pe un risc operațional care poate afecta stabilitatea regională a sistemului energetic, potrivit Economica . Ministerul bulgar al Energiei a anunțat că centrala funcționează „conform programului”, însă sunt implementate în continuare măsuri tehnice și organizatorice, pe fondul unor condiții hidrologice dificile. În paralel, au fost identificate și analizate măsuri preventive suplimentare pentru a menține funcționarea în siguranță. Ce se schimbă operațional la Kozlodui La nivelul centralei a fost înființat un grup de lucru care analizează opțiunile pentru menținerea funcționării, cu accent pe instalațiile stației de pompare de pe malul Dunării. Echipele lucrează la soluții tehnice pentru optimizarea: funcționării pompelor de pe malul râului; sistemelor de răcire ale reactoarelor; instalației de depozitare a combustibilului uzat; întregului complex hidraulic, cu monitorizare și control permanent al instalațiilor. Separat, un grup de lucru din cadrul Ministerului Energiei sprijină echipele de la Kozlodui și coordonează acțiunile între instituții, în timp ce sunt analizate opțiuni și pregătite din timp măsuri suplimentare pentru a asigura cantitățile de apă necesare. De ce contează pentru regiune Kozlodui este descrisă de minister drept cel mai mare producător de energie electrică din Bulgaria, cu „importanță esențială” pentru menținerea în parametri adecvați a sistemelor energetice din țările balcanice. În acest context, autoritățile bulgare spun că sunt în comunicare permanentă atât cu miniștri bulgari și regionali, cât și cu instituțiile europene, pe tema necesității unor acțiuni coordonate de răspuns. Informațiile sunt atribuite Ministerului bulgar al Energiei, într-o relatare transmisă de BTA și preluată pentru publicare de AGERPRES, conform sursei. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării menține presiunea pe producția de energie , în condițiile în care fluviul rămâne la circa 1.400 m³/s în weekend și este așteptat să scadă în continuare până la 21 august, potrivit Economica . În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primelor zile din intervalul 14–21 august, când sunt prognozate scăderi ușoare pe sectorul Giurgiu–Tulcea. Efect direct: oprirea reactoarelor de la Cernavodă și deficit de producție Debitele Dunării, ajunse la cele mai mici valori din istorie, au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (energia care poate fi pornită/oprită la comandă pentru echilibrarea sistemului). Cum acoperă sistemul deficitul: eolian, cărbune, hidro și importuri Ministerul Energiei a indicat, în repetate rânduri, că Sistemul Electroenergetic Național are resurse pentru acoperirea deficitului rezultat din oprirea Unității 2 de la Cernavodă, inclusiv: producția eoliană; Grupul energetic Rovinari 4; producția hidro. Pe lângă acestea, sistemul dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite importuri de energie electrică. Ministerul a mai precizat că operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru menținerea securității alimentării cu energie electrică în sistemele afectate de condițiile meteorologice. Recomandarea autorităților: consum responsabil în orele de vârf În acest context, autoritățile au menținut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00–23:00, pentru a reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf. [...]
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW de la Cernavodă, dar pune pe masă o investiție hidrotehnică pentru a reduce riscul repetării opririlor cauzate de seceta pe Dunăre , potrivit HotNews . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri dimineață că „nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, la o zi după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării. Pe termen scurt, Bolojan a spus că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – este compensată printr-un mix de producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri, în coordonare cu Dispecerul Energetic Național. În același mesaj, premierul a precizat că a notificat Comisia Europeană privind situația de criză și a indicat o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Miza: infrastructură pe Dunăre pentru a evita opriri similare Dincolo de măsurile de echilibrare pe termen scurt, Bolojan a legat episodul de la Cernavodă de o problemă structurală: dependența funcționării reactoarelor de condițiile hidrologice. El a afirmat că situația este „consecința secetei din bazinul Dunării”, dar și rezultatul „multor ani” de „lipsă de viziune, decizii proaste și fuga de răspundere”. În acest context, premierul a indicat drept exemplu lucrările „proiectate și avizate” pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă, despre care susține că au fost amânate, iar dacă ar fi fost prioritizate „am fi avut centrala nucleară în funcțiune”. Proiectul „Bala 2”: grup interministerial și țintă de 3 ani Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, destinat asigurării debitului necesar funcționării unităților de la Cernavodă. Proiectul include: lucrări hidrotehnice; lucrări de dragare; lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu „peste un metru” și „aproape o dublare a debitului”. Premierul a mai spus că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă „Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”. Licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, a afirmat Bolojan, susținând că astfel ar fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. Context: oprirea controlată a Unității 2 a fost anunțată anterior de HotNews, într-un material separat despre situația de la Cernavodă, disponibil aici . [...]
Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă devine probabilă până la final de august , după ce debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 233 cm, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru Sistemul Energetic Național: reducerea treptată a puterii și scoaterea din funcțiune a unui reactor de peste 700 MW, în plină secetă hidrologică. Datele din programul Transelectrica indică faptul că reducerea puterii Unității 2 va începe joi, 13 august, la ora 8:00, și se va face treptat timp de trei ore, înainte de desincronizarea de la rețea. Cum se reduce puterea și când se deconectează reactorul Conform graficului publicat de Transelectrica, scăderea puterii active este planificată în trei pași: 08:00–09:00: de la 678 MW la 420 MW 09:00–10:00: de la 420 MW la 200 MW 10:00–11:00: de la 200 MW la 50 MW La ora 11:00 este programată desincronizarea Unității 2 de la Sistemul Energetic Național. În tabelul Transelectrica pentru grupuri energetice de peste 100 MW, reactorul 2 apare ca fiind oprit din 13 august, ora 11:00, până în 30 august, ora 23:59 . Unitatea 2 are putere instalată de 706,5 MW , iar „puterea maximă disponibilă netă” menționată în document este de 650 MW . De ce contează: seceta limitează răcirea și forțează opriri planificate Oprirea este legată de seceta hidrologică severă , care a redus debitul și nivelul Dunării sub valorile necesare pentru alimentarea cu apă tehnologică folosită la sistemele de răcire. În ziua de miercuri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 233 cm , cu 4 cm mai mică decât în ziua precedentă. La intrarea în România, debitul Dunării a coborât marți la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă , nivel descris ca nou minim istoric . Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că oprirea controlată este menită să evite stres suplimentar asupra centralei și asupra Sistemului Energetic Național și a precizat că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară. „Nu vorbim de probleme de securitate nucleară, nu suntem în avarie, nu suntem în urgență. Pur și simplu oprim pentru că funcționarea la parametri nominali, producere 700 MW, nu mai este posibilă cu acest debit de răcire.” Acesta a mai spus că repornirea, atunci când nivelul Dunării o permite, este o procedură standard și durează între 24 și 48 de ore . Context: Unitatea 1 a fost deja oprită, iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră Seceta a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 , iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte de livrare, motivând că debitul și nivelul fluviului au coborât sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară cu apă tehnologică și de răcire. [...]
România a atins un nou vârf de producție solară, dar rămâne vulnerabilă seara la importuri din cauza stocării limitate și a indisponibilităților din producție , arată datele prezentate de Economica . La ora 13:04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de sistem), măsurată de Transelectrica , a urcat la 3.453 MW. Publicația notează că statistica nu include prosumatorii, care aveau atunci o producție estimată la 2.200 MW, fără a fi clar cât a fost autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea. De ce contează: solarul acoperă vârful de zi, dar nu rezolvă vârful de seară În momentul în care fotovoltaicul a depășit 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW, într-o zi caniculară. Rezultatul: parcurile fotovoltaice au asigurat „undeva la 70%” din consum, potrivit calculelor din articol. Raportat la producția totală din acel moment, fotovoltaicul avea o pondere de 52%, în condițiile în care România exporta consistent, la o putere de 1.700 MW. Totuși, pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare (care ar putea muta energia din timpul zilei către seară), sistemul este așteptat să intre pe import la vârful de consum de seară. Economica leagă această perspectivă de mai mulți factori: oprirea centralei de la Cernavodă , aportul mai redus al hidrocentralelor și riscul unui consum mai mare din cauza temperaturilor ridicate. Context: capacitate instalată în creștere, prețuri de prânz încă ridicate Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacității instalate în fotovoltaic, care a depășit 4.000 MW în parcurile dispecerizabile, conform informațiilor citate de publicație dintr-un material al e-nergia.ro . Precedentul record, „de peste 3.300 MW”, fusese înregistrat zilele trecute, potrivit unei alte referințe e-nergia.ro . În același timp, articolul indică faptul că, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt „destul de mari” pe piețele spot, intrazilnică și pentru ziua următoare, ceea ce reduce probabilitatea unor limitări voluntare de producție (curtailment) întâlnite atunci când prețurile sunt foarte mici sau negative. Ce urmează: echilibrarea de seară depinde de eolian și de disponibilitatea grupurilor clasice Economica anticipează importuri mai mari seara și din cauza opririi unicului grup pe cărbune de la Turceni, după o avarie, detaliată într-un articol separat al Economica . În contrapondere, publicația se așteaptă la un aport al eolienelor care să compenseze; la momentul redactării, energia eoliană livra circa 900 MW în Sistemul Energetic Național. [...]
