Știri
Știri din categoria Energie
Dumitru Chisăliță susține că România nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor, potrivit G4Media, care citează Agerpres.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) afirmă că România are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportate la puterea de cumpărare, însă reacția autorităților ar fi fost limitată. El indică drept excepție compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor.
În același timp, Chisăliță spune că prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului. În acest context, el consideră că măsurile publice discutate până acum nu răspund efectiv presiunilor din piață.
Analistul arată că vineri a apărut un document intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”. În opinia sa, documentul nu ar funcționa ca un plan, deoarece ar conține idei fără scenarii de lucru, măsuri concrete, responsabili desemnați, surse de finanțare, evaluări de impact și mecanisme de aplicare.
Chisăliță discută și ipoteza declarării unei situații de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, subliniind că aceasta ar fi justificată doar dacă apar probleme de continuitate a aprovizionării la pompă. El notează că declarațiile oficiale recente ar fi infirmat existența unor astfel de probleme, ceea ce ridică întrebări despre rațiunea unei eventuale declarări a crizei.
Un punct pe care îl consideră relevant în document se referă la stocuri: stocurile de urgență din România ar acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menținute în exterior, prin delegare, încă o perioadă similară, în total circa 90 de zile.
De aici, Chisăliță cere precizări despre localizarea stocurilor din exterior și despre timpul necesar pentru aducerea lor în România după decizia de utilizare. El avertizează că, dacă stocurile sunt în state din zona Golfului, accesul la ele ar putea fi problematic în actualul context.
În argumentația sa, Chisăliță invocă date ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. În scenariul blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu ar mai putea intra în țară, ceea ce ar putea explica discuțiile despre o situație de criză, sugerează el.
Tot în logica riscului de deficit, președintele AEI menționează ideea repornirii rafinăriei Petrotel. El ridică semne de întrebare privind oportunitatea unei astfel de măsuri în condițiile interdicțiilor legate de prelucrarea țițeiului rusesc (în contextul sancțiunilor europene) și ale unui deficit global de țiței menționat în document.
Chisăliță critică și propunerea de plafonare a prețurilor pentru o lună la 8,86 lei/litru pentru motorină și 8,41 lei/litru pentru benzină, pe care o consideră nerealistă. Potrivit estimărilor AEI, în aproximativ două săptămâni motorina ar putea ajunge la 10 lei/litru, pe fondul intrării în țară a motorinei și țițeiului cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar pune comercianții în situația de a cumpăra scump și a vinde mai ieftin.
Într-un astfel de scenariu, el susține că plafonarea ar putea rămâne doar „pe hârtie”, iar importurile s-ar reduce, cu risc de penurie: în circa două săptămâni pentru motorină și în aproximativ patru săptămâni pentru benzină, potrivit evaluării sale.
Separat, Chisăliță spune că plafonarea marjei comerciale ar fi o discuție diferită, dar avertizează că o marjă unică la nivel național ar putea afecta disproporționat micii operatori și ar permite marilor lanțuri integrate să își redistribuie profiturile pe alte verigi. El consideră că auditarea comportamentului comercianților și publicarea rezultatelor ar fi o măsură cu potențial de corecție.
În privința exporturilor, el observă că formularea din document despre exportul realizat cu acordul ministerului ar putea indica o intenție de limitare, dar atrage atenția că, juridic, „export” se referă la livrări în afara UE, ceea ce ar permite ocolirea măsurii prin livrări intracomunitare urmate de redirecționare.
La final, articolul arată că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliției o propunere de măsuri de urgență pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. Documentul menționează că Guvernul ia în calcul inclusiv declararea unei situații de criză, plafonarea prețurilor, subvenții directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori și agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul și repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești.
Recomandate
România ar putea funcționa aproape patru luni doar din stocurile de combustibil chiar dacă importurile de motorină s-ar opri complet și rafinăriile nu ar mai procesa țiței, susține ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Potrivit News.ro , oficialul a declarat că România dispune de stocuri strategice și comerciale suficiente pentru a acoperi consumul actual pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în eventualitatea unei crize majore pe piața petrolului. Declarația vine în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale aprovizionării cu combustibili. Ministrul Energiei a subliniat că autoritățile au pregătit cadrul legal pentru a putea interveni rapid pe piață dacă prețurile internaționale ale petrolului sau motorinei vor crește puternic ori dacă vor apărea blocaje logistice. Stocuri pentru situații de urgență Bogdan Ivan a explicat că România dispune de două tipuri de rezerve: stocuri strategice de criză , utilizate doar în situații excepționale; stocuri comerciale , aflate în circuitul normal al pieței. Împreună, acestea ar permite țării să mențină nivelul actual de consum pentru câteva luni, chiar în scenariul extrem în care nu ar mai exista importuri și nici rafinare internă. Importurile și dependența de anumite regiuni Ministrul a precizat că aproximativ 75% din petrolul rafinat în România provine din state care nu sunt din Orientul Mijlociu , ceea ce reduce vulnerabilitatea față de conflictele din regiune. Totuși, există un punct sensibil: aproximativ 40% din motorina importată de România provine din Arabia Saudită , ceea ce poate reprezenta un risc dacă situația geopolitică se agravează. Pentru a limita aceste riscuri, autoritățile au încercat în ultimii ani să diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Consum crescut pe fondul panicii Potrivit ministrului, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere bruscă a cererii interne. În doar zece zile, consumul de combustibil din România a fost de patru ori mai mare decât în alte perioade similare din ultimul an , deoarece transportatorii, agricultorii și alte companii au început să își facă stocuri de teamă că aprovizionarea ar putea fi afectată. Chiar și în aceste condiții, Bogdan Ivan a dat asigurări că România nu se confruntă în prezent cu o penurie de combustibil , iar rezervele existente sunt suficiente pentru a stabiliza piața dacă situația internațională se complică. [...]
România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani , potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa . Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse , contribuind la stabilitatea sistemelor energetice. În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României , prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92% . Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă , folosind tehnologie CANDU dezvoltarea primului proiect european de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale . Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei. Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv , capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani. [...]
Ministrul Energiei dă asigurări că România nu riscă o criză a carburanților , deși 20% din importurile de motorină provin din Arabia Saudită, potrivit Biziday , care îl citează pe Bogdan Ivan . Oficialul a precizat că livrările pentru România nu vin de la rafinăria Ras Tanura a companiei Aramco, vizată de un atac cu drone iraniene, astfel că aprovizionarea nu este afectată. Bogdan Ivan a explicat că România produce aproximativ 50% din motorina pe care o consumă, restul fiind acoperit prin importuri din India, Turcia, Oman și Arabia Saudită. În ultimii ani, sursele au fost diversificate, inclusiv prin achiziții din Norvegia, pentru a reduce dependența de un singur furnizor. În ceea ce privește benzina, producția internă este aproape dublă față de consum, iar surplusul merge la export. Ministrul a subliniat că stocurile operaționale și rezervele sunt suficiente pentru cel puțin cinci-șase luni, iar depozitele sunt ocupate în proporție de 102%, incluzând capacități suplimentare pe zona de transport. În aceste condiții, nu există riscul unei penurii pe piață. Referitor la creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ivan a estimat că impactul asupra prețurilor la pompă nu va duce la carburanți de zece lei pe litru, ci ar putea însemna o majorare de aproximativ 10–12 bani. Declarațiile vin după ce autoritățile saudite au anunțat că rafinăria Ras Tanura a fost vizată de drone, incidentele fiind legate de escaladarea conflictului cu Iranul. Guvernul de la București susține însă că, în acest moment, piața internă a carburanților rămâne stabilă. [...]
Ministrul Energiei estimează scumpiri de 3-5 bani la pompă , în perioada următoare, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar respinge scenariile vehiculate în spațiul public potrivit cărora benzina și motorina ar putea ajunge la 10 lei, relatează Biziday . Bogdan Ivan spune că nu există, „în momentul de față”, argumente comerciale sau economice care să susțină o astfel de creștere. Ministrul afirmă că autoritățile urmăresc să împiedice folosirea contextului internațional pentru scumpiri artificiale și susține că majorări mai mari decât intervalul de 3-5 bani nu ar fi justificate acum. În același timp, el a catalogat drept false informațiile privind un preț de 10 lei la pompă. „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate.” Bogdan Ivan a făcut trimitere și la un episod din octombrie anul trecut, în contextul sancțiunilor împotriva Lukoil și al închiderii Rafinăriei Petrotel, când au existat, de asemenea, speculații privind o creștere a prețurilor până la 10 lei. Potrivit ministrului, conflictele internaționale pot influența piața, însă „într-o marjă destul de redusă”, iar statul ar urma să intervină cu instrumentele disponibile împotriva tentativelor de creștere artificială a prețurilor. Pe segmentul gazelor, ministrul a comentat creșterea bruscă a cotațiilor de referință ale gazelor naturale europene, cu 25% luni dimineață, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. El a susținut că România produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă și că depozitele interne sunt „undeva la 40%”, cu circa 10% peste media Uniunii Europene. Ivan a mai spus că, de la 1 aprilie 2026, ar urma să existe un mecanism cu preț reglementat pe lanțul de la producător la furnizor, iar pentru populație gazele se vând la un preț plafonat, ceea ce, în opinia sa, ar menține stabilitatea. În privința carburanților, ministrul a respins explicit un scenariu de scumpire cu 30%, despre care spune că a fost avansat de „unii specialiști”, și a invocat necesitatea evitării panicii. Totodată, el a declarat că România ar fi pregătită să gestioneze o eventuală penurie și să mențină „un preț stabil la motorină și la benzină”, prin stocurile existente la operatori și prin depozitele de urgență care pot fi eliberate „în situații excepționale”, prin ordin de ministru. Principalele elemente invocate de ministrul Energiei: scumpiri estimate la pompă de 3-5 bani, pe termen scurt; respingerea scenariului de 10 lei/litru și a unei scumpiri de 30%; producție internă de gaze de circa 90% din consum; depozite de gaze la aproximativ 40%, peste media UE; mecanism cu preț reglementat de la 1 aprilie 2026 și preț plafonat pentru populație; posibilitatea folosirii stocurilor de urgență pentru a preveni penuria. [...]
Ministrul Energiei cere urgent creșterea producției stabile de energie , mesaj transmis la Washington în cadrul întâlnirilor cu oficiali americani, potrivit Agerpres . Bogdan Ivan a discutat cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, și cu secretarul pentru interne, Doug Burgum, despre consolidarea securității energetice a României. Aflat la Washington, ministrul a susținut că România are nevoie „urgentă de mai multă energie în bandă”, adică producție stabilă și controlabilă, în special din surse precum nuclearul și gazele naturale. Potrivit acestuia, în ultimii zece ani România a pierdut aproximativ 7.000 MW din capacitatea de producție, iar efectele se resimt în competitivitatea economiei și în presiunea asupra prețurilor. Bogdan Ivan a subliniat că, în perioadele de consum ridicat sau în situații extreme, sistemul energetic rezistă doar prin capacități care nu depind de condiții imprevizibile. În acest context, România și Statele Unite ar urma să își consolideze cooperarea în domeniul nuclear și al gazelor, cu obiectivul de a transforma țara într-un furnizor regional de stabilitate energetică. Printre proiectele considerate strategice se află: Neptun Deep , exploatarea gazelor din Marea Neagră; Cernavodă , prin extinderea capacităților nucleare; Doicești , proiectul noii centrale nucleare cu tehnologie modernă. Ministrul a precizat că România face parte din inițiativa „Friends of Nuclear” și susține extinderea cooperării europene și în domeniul gazelor. În opinia sa, parteneriatul cu Statele Unite este esențial pentru acces la tehnologie, finanțare și accelerarea implementării proiectelor. Mesajul transmis la Washington vine într-un moment în care tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor de tip inteligență artificială cresc presiunea asupra cererii de electricitate. Potrivit ministrului, deciziile privind marile investiții trebuie luate acum, pentru ca România să își consolideze poziția strategică în regiune și să își asigure o bază solidă pentru economia viitorului. [...]
Ministerul Energiei a lansat un proiect de HG pentru supravegherea companiilor Lukoil , potrivit HotNews.ro . Documentul, pus miercuri în dezbatere publică, vizează instituirea unei „supravegheri extinse” asupra firmelor controlate de grupul rusesc în România și include propunerea de numire a lui Ion Bogdan Bugheanu ca supraveghetor; publicația notează că nu există informații publice despre acesta (CV sau biografie), singura mențiune fiind pe o listă de candidați la Consiliul Local Mioveni în 2020, ca membru ALDE. Măsura ar urma să se aplice pentru Lukoil România SR L, Petrotel-Lukoil S.A., Lukoil Lubricants East Europe SRL și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam – Sucursala București. Actul normativ este elaborat în baza unei ordonanțe de urgență adoptate la finalul anului trecut, iar contextul invocat este că activele Lukoil din străinătate, inclusiv din România, se află sub sancțiuni impuse de SUA din 21 noiembrie 2025. În nota de fundamentare, Ministerul Energiei argumentează importanța economică și de securitate a activelor: rafinăria Petrotel-Lukoil ar asigura aproximativ 23% din piața produselor petroliere din România și circa 18% din obligația națională de stocare de urgență. Oprirea activității ar putea produce perturbări majore în aprovizionarea cu carburanți, iar pierderea cotei de piață ar trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului la pompă și cu riscul unor insuficiențe locale sau regionale de benzină și motorină; în plus, Lukoil România operează 321 de stații de distribuție și cinci depozite regionale, iar întreruperea activității ar afecta fluxurile logistice și capacitatea de import prin porturi și terminale petroliere. Documentul semnalează și un risc strategic legat de asocierea dintre Lukoil Overseas Atash B.V. și Romgaz în perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil este operator și acționar majoritar. Guvernul apreciază că situația amplifică riscurile de dependență energetică și expune juridic și geopolitic o companie strategică a statului, motiv pentru care este menționată necesitatea consultării CSAT. Separat, HotNews.ro mai arată că Lukoil a anunțat că a acceptat să vândă cea mai mare parte a activelor sale străine, estimate la circa 22 de miliarde de dolari, către Carlyle Group, tranzacție condiționată de aprobări de reglementare, inclusiv permisiunea OFAC, în condițiile în care Trezoreria SUA a acordat termen până la 28 februarie pentru vânzarea portofoliului global. [...]
