Știri
Știri din categoria Energie

Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare, iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia. Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie.
Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte.
Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”.
În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național, folosit preventiv atunci când apar:
Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD).
Recomandate

Ministerul Energiei discută o supraimpozitare temporară a producătorilor de electricitate , ca instrument de temperare a prețurilor și de sprijin pentru consumatorii noncasnici, potrivit Profit . Măsura ar urma să fie aplicată pe o perioadă „foarte, foarte scurtă”, cel mult până la 1 aprilie, în contextul „prețurilor foarte mari” din prezent. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , a spus că ministerul are în discuție „mai multe scheme”, după ce a luat în calcul o evoluție a pieței până în 2030, iar propunerile ar fi etapizate pe perioade diferite, exclusiv cu măsuri la nivelul Ministerului Energiei. „Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față.” Ce ar însemna, la nivel de reglementare Din informațiile prezentate, schema discutată ar viza toți producătorii de energie electrică, indiferent de tehnologie , ceea ce ar extinde aria de aplicare la întregul sector de producție, nu doar la anumite tipuri de centrale. Publicația notează că discuția este legată de obiectivul de a limita escaladarea prețurilor și de a susține consumatorii noncasnici, însă articolul nu oferă detalii despre nivelul suprataxei, praguri, bază de calcul sau mecanismul concret de redistribuire a eventualelor venituri. Ce urmează În acest stadiu, Ministerul Energiei se află la nivel de discuții privind schema și calendarul, iar singura limită temporală indicată explicit este aplicarea „cel mult până la 1 aprilie”. Orice evaluare a impactului financiar asupra producătorilor sau a efectului direct în facturile clienților noncasnici rămâne, deocamdată, imposibilă pe baza informațiilor disponibile. [...]

Oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă a scos din sistem circa 600 MW și a împins România spre importuri mai scumpe , cu efecte în prețul energiei, în timp ce autoritățile verifică inclusiv o posibilă eroare de mentenanță, potrivit Digi24 . Unitatea 1 s-a decuplat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că problema a fost localizată la un ejector – echipament care asigură vidul necesar funcționării condensatorului turbinei – iar în paralel se analizează dacă a existat și o neglijență umană în procesul de mentenanță. „Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță.” Impact în sistem: 600 MW lipsă, acoperiți inclusiv din import Potrivit oficialului, oprirea Unității 1 a însemnat că Dispeceratul Energetic Național a rămas fără aproximativ 600 MW pe care îi avea în calcul pentru acoperirea consumului. Energia neprodusă la Cernavodă a fost înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar fi contribuit la dezechilibre și la creșterea prețului energiei electrice. În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, conform aceleiași surse. Ce urmează: repornirea Unității 2 și intervenții la Unitatea 1 Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 ar urma să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală în 24–48 de ore de la începerea manevrelor. În paralel, echipele continuă lucrările de remediere la Unitatea 1, iar oficialul și-a exprimat speranța că ambele unități vor reveni în funcțiune în cel mult 48 de ore, urmând să furnizeze împreună 1.300–1.350 MW. Totuși, Digi24 notează că această estimare este mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica : compania a indicat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, articolul citat este trunchiat și nu include integral intervalul comunicat de companie, astfel că termenul exact nu poate fi redat din textul disponibil. [...]

Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat din nou de la SEN, la trei zile de la repornire, iar Nuclearelectrica anunță schimbări de management tehnic la nivelul centralei, potrivit Adevărul . Compania spune că oprirea a fost provocată de o defecțiune în „partea clasică” (nenucleară) a unității și că nu există impact asupra securității nucleare. Deconectarea Unității 1 a avut loc în seara zilei de 9 noiembrie 2026, iar incidentul a fost „gestionat conform procedurilor de operare aflate în vigoare”, conform raportării transmise pieței de capital. Nuclearelectrica afirmă că echipele tehnice lucrează la remedierea problemei și la repornirea reactorului „în cel mai scurt timp”. Ce spune Ministerul Energiei despre incident Ministerul Energiei a transmis că monitorizează permanent situația de la CNE Cernavodă și că defecțiunea nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. În comunicarea citată, ministerul precizează că deconectarea a fost cauzată de o problemă în partea clasică a unității și că procedurile de repunere în funcțiune și reconectare la Sistemul Energetic Național vor continua „în perioada imediat următoare”, cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. „Defecțiunea de la Reactorul 1 al CNE Cernavodă nu afectează securitatea nucleară.” Schimbare la vârful tehnic al centralei, de la 1 decembrie Pe lângă intervenția tehnică, Nuclearelectrica anunță măsuri la nivel managerial, vizând zona responsabilă de „disponibilitatea echipamentelor necesare operării” Unității 1. Compania precizează că, începând cu 01.12.2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit, iar „cauza de profunzime” a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. În paralel, specialiștii centralei desfășoară lucrări atât pentru Unitatea 1, cât și pentru Unitatea 2, cu obiectivul reconectării la SEN „în cel mai scurt timp”. Nuclearelectrica mai arată că va informa investitorii și publicul cu privire la orice evoluție relevantă, în linie cu obligațiile unei companii listate la Bursa de Valori București . [...]

Revenirea Unității 2 la Cernavodă readuce centrala la capacitate, după o perioadă în care sistemul a compensat lipsa energiei nucleare din alte surse , iar intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie, potrivit Newsweek . Ministerul Energiei a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, că au început procedurile de repornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, oprită în august din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care nu mai permitea asigurarea cantităților necesare de apă pentru răcire. „Luni, 9 noiembrie 2026, la ora 00:42, a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie 2026.” Repornirea Unității 2 vine după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în urma unei opriri de peste trei luni. În perioada de vârf a problemei, centrala a încetat complet să mai producă energie electrică: Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august, pe fondul secetei severe și al debitului scăzut al Dunării. De ce contează pentru sistemul energetic Reluarea funcționării ambelor reactoare înseamnă revenirea centralei de la Cernavodă la „întreaga capacitate disponibilă” pentru producția națională de energie electrică. În intervalul în care cele două unități au fost oprite, sistemul energetic a fost nevoit să compenseze lipsa producției nucleare prin alte surse. Condiția-cheie: nivelul Dunării și răcirea instalațiilor Sâmbătă, 7 noiembrie, directorul centralei, Romeo Urjan, declara că nivelul Dunării ajunsese la 2,08 metri în zona centralei, suficient pentru funcționarea Unității 1, dar pentru repornirea celui de-al doilea reactor erau necesare condiții suplimentare. Potrivit explicațiilor sale, funcționarea primului reactor influențează nivelul apei din bazinul de răcire, deoarece pompele utilizate consumă volume importante de apă, iar nivelul Dunării ar fi trebuit să mai crească cu aproximativ 10–15 centimetri pentru a permite pornirea Unității 2. Ministerul Energiei a confirmat ulterior începerea procedurilor, cu estimarea că Unitatea 2 va intra în funcțiune marți, dacă operațiunile decurg conform planului. Informațiile privind „ultima etapă” a revenirii centralei la producție sunt atribuite de Newsweek publicației News.ro , care este citată în material. [...]

Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]

ANAR intervine pentru a susține funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă , după ce debitele Dunării au scăzut la intrarea în țară sub 1.200 mc/s, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns foarte aproape de limita operațională de 262 cm, necesară pentru pomparea apei de răcire, potrivit Economica . Măsurile anunțate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) sunt descrise ca fiind operative, temporare și excepționale și au ca scop aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) , în contextul unei situații hidrologice severe pe fluviu. Ce face ANAR, concret, pentru a crește aportul de apă în Dunăre ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 mc/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate din alte acumulări, pentru a suplimenta aportul de apă în Dunăre și a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă: acumularea Izbiceni, de pe râul Olt; acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș. ANAR precizează că manevrele sunt coordonate în funcție de debitele disponibile, timpii de propagare și evoluția prognozată a regimului hidrologic, pentru a maximiza eficiența intervențiilor. Ce înseamnă pentru acumularea Iezer și cine a fost informat Administrația susține că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare ar urma să rămână disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane mc, iar evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare. Dispoziția operativă a fost transmisă structurilor teritoriale competente, cu informarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De ce contează pentru Sistemul Energetic Național ANAR încadrează intervenția ca măsură de interes național, argumentând că asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă este esențială pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național. Măsurile sunt prezentate ca temporare și proporționale cu situația hidrologică. [...]