Știri
Știri din categoria Energie

Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan, potrivit Mediafax, susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii.
Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției.
Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice.
În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii.
Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”.
Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat.
Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor.
În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan.
Recomandate

Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]

Avertismentul IEA privind penuria globală de motorină până în 2027 indică presiuni persistente pe costuri și inflație , cu efect direct în prețurile bunurilor transportate și în cheltuielile operaționale ale agriculturii și transportului, potrivit agrarheute . Piața globală a motorinei rămâne tensionată și în iarna următoare, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează, în cel mai recent raport lunar, că blocajele de ofertă ar putea continua „mult în 2027”. Publicația indică drept cauze principale tensiunile geopolitice, distrugerea unor rafinării rusești în urma atacurilor cu drone ucrainene, restricții rusești la export, dar și cererea ridicată din transportul rutier de marfă, amplificată de nivelurile scăzute ale apelor (care afectează transportul pe căi navigabile) în Germania și Europa, plus creșterea sezonieră a cererii de păcură/combustibil de încălzire. De ce contează economic: motorina „taxează” fiecare kilometru și fiecare transport În analiza citată, costurile ridicate la motorină funcționează ca o „taxă” pe fiecare kilometru parcurs și pe fiecare transport de marfă, iar aceste costuri se transferă în prețurile bunurilor. Consecința macroeconomică, în interpretarea materialului, este că menținerea motorinei la niveluri ridicate face mai dificilă atingerea țintei de inflație a Băncii Centrale Europene, ceea ce poate prelungi perioada de dobânzi ridicate. Motorina este prezentată ca input critic pentru transportul de mărfuri, agricultură, industrie și comerț internațional, astfel că scumpirea ei nu rămâne o problemă doar pentru șoferi, ci se propagă în lanțurile de aprovizionare. Ce arată datele IEA: exporturi mai mici și prețuri mult peste țiței IEA estimează că, în septembrie, exporturile globale de motorină și combustibili similari au fost cu aproximativ 700.000 de barili/zi sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea cumulată a exporturilor din Rusia și Orientul Mijlociu a fost și mai mare, de circa 1,3 milioane de barili/zi, iar livrările suplimentare din SUA și China au compensat doar parțial deficitul. Pe partea de preț, articolul notează că în septembrie prețul angro al motorinei în Europa și SUA a urcat la circa 220 de dolari/baril (aprox. 990 lei), iar în Singapore a depășit 200 de dolari/baril (aprox. 900 lei). Deși ulterior prețurile au mai scăzut, IEA indică faptul că motorina rămâne aproape de două ori mai scumpă decât țițeiul și semnificativ peste nivelurile de dinaintea crizei. Un semnal suplimentar de stres în piață vine din zona stocării: rafinăriile și traderii ar prelungi tot mai rar contractele de depozitare pentru motorină, pe fondul lipsei de volum disponibil pentru stocare, conform datelor citate de la brokerul de stocare The Tank Tiger. Stocuri și intervenții: reumplerea ar putea dura până în a doua jumătate din 2027 În mod obișnuit, țările își cresc rezervele înainte de iarnă, când cererea pentru combustibili de încălzire urcă. În acest an, însă, mai multe state au fost nevoite să apeleze la stocuri pentru a acoperi lipsurile, arată materialul. IEA se așteaptă ca rafinăriile să producă mai mult în lunile următoare, ceea ce ar putea duce la o perioadă în care oferta să depășească temporar cererea la începutul lui 2027. Totuși, agenția consideră că această producție suplimentară nu ar fi suficientă pentru a acoperi „golurile” mari acumulate în 2026, iar refacerea stocurilor ar putea dura până în a doua jumătate din 2027. În acest context, G7 a anunțat la începutul lui octombrie accelerarea eliberării rezervelor strategice de petrol deja promise, motorina având prioritate pentru a ajunge mai rapid pe piața internațională, potrivit articolului. Context: și țițeiul rămâne vulnerabil la șocuri Problemele nu se limitează la motorină. Materialul arată că piața internațională a petrolului rămâne expusă la întreruperi din cauza conflictului din Orientul Mijlociu: în septembrie, prețul Brent a crescut cu peste 26 de dolari până la o medie de 116,89 dolari/baril (aprox. 525 lei), iar în momentul redactării raportului IEA ar fi ajuns la circa 134 dolari/baril (aprox. 605 lei). La 28 octombrie, Brent este indicat la 115 dolari/baril (aprox. 520 lei). În același timp, IEA anticipează o scădere a consumului global de petrol în acest an cu 2,6 milioane de barili/zi, până la o medie de 102,4 milioane barili/zi, motorina având o contribuție importantă la această reducere (aproximativ un sfert din scăderea estimată a cererii, conform agenției). Pe partea de ofertă, IEA estimează că producția globală ar urma să scadă în 2026, cu o revenire așteptată în 2027, dar vulnerabilă la noi atacuri asupra infrastructurii energetice și a navelor petroliere. Pentru companii și sectoare dependente de motorină, mesajul central este că presiunea pe costuri ar putea rămâne structural ridicată încă cel puțin 12–18 luni, iar eventualele relaxări de preț ar putea fi intermitente și sensibile la evoluțiile geopolitice și la nivelul stocurilor. [...]

ANAR intervine pentru a susține funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă , după ce debitele Dunării au scăzut la intrarea în țară sub 1.200 mc/s, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns foarte aproape de limita operațională de 262 cm, necesară pentru pomparea apei de răcire, potrivit Economica . Măsurile anunțate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) sunt descrise ca fiind operative, temporare și excepționale și au ca scop aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) , în contextul unei situații hidrologice severe pe fluviu. Ce face ANAR, concret, pentru a crește aportul de apă în Dunăre ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 mc/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate din alte acumulări, pentru a suplimenta aportul de apă în Dunăre și a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă: acumularea Izbiceni, de pe râul Olt; acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș. ANAR precizează că manevrele sunt coordonate în funcție de debitele disponibile, timpii de propagare și evoluția prognozată a regimului hidrologic, pentru a maximiza eficiența intervențiilor. Ce înseamnă pentru acumularea Iezer și cine a fost informat Administrația susține că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare ar urma să rămână disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane mc, iar evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare. Dispoziția operativă a fost transmisă structurilor teritoriale competente, cu informarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De ce contează pentru Sistemul Energetic Național ANAR încadrează intervenția ca măsură de interes național, argumentând că asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă este esențială pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național. Măsurile sunt prezentate ca temporare și proporționale cu situația hidrologică. [...]

Majorarea cu 6,5% a salariilor la Transgaz și Transelectrica ridică o problemă de transparență și de control al cheltuielilor în companiile energetice de stat, în condițiile în care decizia ar fi fost aprobată fără anunț public și fără detalii despre impactul bugetar, potrivit Euronews . Măsura ar fi fost adoptată în ședința de Guvern din 20 noiembrie, însă proiectul nu a figurat pe ordinea de zi publicată înaintea reuniunii. Informația despre adoptare a fost relatată de Digi24, care citează surse guvernamentale. Potrivit acelorași surse, majorarea s-ar aplica angajaților celor două companii, nu și membrilor conducerii, care au contracte de mandat distincte. Solicitarea de creștere a salariilor ar fi fost făcută încă de la începutul anului. Decizie trecută la „confidențial”, fără explicații publice Documentul prin care ar fi fost aprobată majorarea a fost inclus în registrul confidențial al Guvernului. Până la acest moment, Executivul nu a prezentat public: fundamentarea deciziei; data de la care ar urma să se aplice noile salarii; impactul financiar total. Ce nivel au salariile medii în cele două companii Majorarea vine într-un context în care câștigurile medii lunare sunt deja peste 15.000 de lei. Potrivit datelor publicate de Economedia și citate de Digi24, câștigul salarial mediu este: la Transgaz : aproximativ 15.600 de lei ; la Transelectrica : 17.200 de lei . Transgaz este operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, iar Transelectrica administrează rețeaua națională de transport al energiei electrice. Context: posturi suplimentare și bugete de salarii mai mari, aprobate anterior Creșterea de 6,5% ar veni după alte decizii de extindere a personalului și de majorare a cheltuielilor salariale, aprobate separat. În cazul Transgaz , Guvernul a aprobat în vara acestui an suplimentarea schemei de personal cu 148 de posturi , iar cheltuielile salariale au fost majorate cu 9,548 milioane de lei . La Transelectrica , schema de personal a fost suplimentată cu 124 de posturi , iar cheltuielile salariale au crescut cu 12,278 milioane de lei . Cum este justificată solicitarea, potrivit conducerii Transgaz Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat pentru Gândul că societatea a cerut indexarea salariilor angajaților cu rata inflației, în baza prevederilor Contractului Colectiv de Muncă. Potrivit acestuia, demersul a fost inițiat la sfârșitul lunii februarie, iar majorarea nu ar urma să îi vizeze pe directorii generali, directorii financiari sau membrii consiliilor de administrație. Precedent în 2026: Romgaz Nu este prima majorare de 6,5% aprobată în acest an pentru o companie energetică de stat. În luna mai, o creștere identică a fost aprobată pentru personalul Romgaz, iar măsura a fost încadrată inițial ca document confidențial, înainte ca Guvernul să ofere ulterior explicații publice. [...]

Secretarul american al Energiei spune că nu vede interes în Europa pentru reluarea importurilor de energie din Rusia , într-un moment în care UE are deja un calendar de eliminare treptată a gazelor rusești și în care orice repornire a Nord Stream rămâne blocată de sancțiuni, potrivit HotNews . Chris Wright, secretarul american al Energiei în administrația Donald Trump, a declarat la Varșovia, la reuniunea Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică, că nu există semnale că state europene ar dori să reia importurile de energie din Rusia. „Nu am auzit nici măcar o națiune europeană interesată să reia importurile de energie din Rusia”, a spus Wright, potrivit relatării. Ce înseamnă pentru piața energetică: sancțiunile și calendarul UE fac revenirea dificilă Declarația vine pe fondul unor informații de presă despre presupuse planuri ale SUA de a facilita vânzările de gaze rusești către Europa, informații despre care Wright a spus că nu le poate confirma. În același timp, Nord Stream – conductele care livrau gaze către Europa prin Germania înainte de invazia Rusiei în Ucraina – sunt vizate de sancțiuni ale SUA și UE, ceea ce face „ilegală orice eventuală repornire”, conform articolului. HotNews notează că, în luna precedentă, Reuters a relatat despre discuții între oficiali ruși și americani, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, privind aducerea unui investitor american la gazoductele Nord Stream. În logica prezentată, un proprietar american ar putea influența poziția SUA, însă Wright a indicat că nu poate valida aceste scenarii. Context: UE își reduce dependența de energia rusească până în 2027 Uniunea Europeană „elimină treptat” energia rusească din 2022, iar planul menționat în articol prevede: oprirea tuturor importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești până la sfârșitul lui 2026; oprirea importurilor de gaze rusești prin conductă în 2027. În acest context, HotNews mai arată că grupul polonez Orlen a semnat acorduri privind o potențială livrare de GNL către Ungaria și Slovacia, state considerate printre cele mai afectate de eliminarea treptată a energiei rusești. Ce mai spune Washingtonul despre acorduri energetice cu Rusia Articolul amintește și că Donald Trump a discutat cu omologii săi din Rusia și China inclusiv despre Ucraina, iar anterior anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină din Rusia, legat de obiectivul de a reduce prețurile la pompă înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului (3 noiembrie). În privința evoluțiilor ulterioare războiului, Wright a spus că nu poate face previziuni: „În privința acordurilor energetice cu Rusia, nu pot spune nimic despre viitorul de după război”, a declarat el. [...]

Iranul intră în iarnă cu un deficit estimat de gaze care riscă să lovească industria și să împingă costurile în economie , pe fondul avariilor la infrastructura energetică și al problemelor structurale de investiții și eficiență, potrivit Al Jazeera . Deși Iranul are a doua cea mai mare rezervă dovedită de gaze naturale din lume (după Rusia), guvernul a prognozat săptămâna trecută un deficit la vârful de consum de circa 430 milioane metri cubi pe zi în timpul iernii, cu impact potențial atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor. Autoritățile pun situația pe seama infrastructurii îmbătrânite, subinvestițiilor, sancțiunilor care limitează finanțarea și accesul la echipamente, dar și pe consumul ineficient și capacitatea redusă de stocare, la care se adaugă pagubele din război. Avarii la rafinării și recuperare lentă a capacității Saeed Tavakoli, șeful Companiei Naționale Iraniene de Gaze, a declarat presei locale că șase rafinării au fost lovite de 26 de proiectile pe 18 martie, iar imediat după atacuri ar fi fost scoase din funcțiune 28% din capacitatea de producție de gaze a Iranului. Guvernul susține că aproximativ 100 milioane metri cubi pe zi din capacitatea de procesare a fost restaurată, însă readucerea completă a încă 130 milioane metri cubi pe zi pierduți în urma atacurilor SUA și Israel ar putea dura până în 2028. În paralel, Hashem Oraee, șeful Uniunii Asociațiilor Energetice din Iran, a spus presei locale că Iranul nu se poate baza pe importuri de gaze pentru a acoperi deficitul. De ce industria e prima expusă și ce efecte se văd deja În scenariul penuriilor, sectorul industrial ar urma să suporte cea mai mare parte a ajustării, deoarece autoritățile tind să prioritizeze populația, care folosește gazul pentru încălzire, potrivit lui David Jalilvand, director general al consultanței Orient Matters din Germania. El avertizează însă că prioritizarea gospodăriilor nu garantează alimentarea neîntreruptă dacă deficitul devine sever. Un semnal concret a apărut deja: compania Zagros Petrochemical , din hub-ul energetic Asaluyeh (sudul Iranului), și-a informat acționarii că a oprit o unitate de producție de metanol „până la noi ordine”, în linie cu directivele Companiei Naționale Iraniene de Gaze. Risc de pene de curent și costuri de mediu mai mari Penuriile de gaze pot declanșa și întreruperi de electricitate dacă centralele rămân fără combustibil. În anii recenți, pentru a evita lipsa de curent, unele centrale au ars combustibili mai ieftini, în special „mazut” (un combustibil greu), care poluează semnificativ aerul. Mostafa Rajabi Mashhadi, adjunct al ministrului energiei, a declarat sâmbătă pentru agenția ILNA (apropiată statului) că arderea de mazut va continua și anul acesta. Măsuri de reducere a consumului: temperaturi impuse și deconectări Gazul reprezintă 73% din mixul energetic al Iranului, iar consumul gospodăriilor a ajuns la 480 milioane metri cubi pe zi și este așteptat să crească odată cu venirea frigului, potrivit lui Tavakoli. Iarna trecută, vârful de consum pentru gospodării, afaceri și mici industrii a fost de 737 milioane. Compania națională de gaze indică 11 din cele 31 de provincii ca fiind considerabil vulnerabile la penurii în această iarnă, în special în nord (inclusiv Mazandaran, Golestan și Khorasanul de Nord), unde temperaturile scăzute și poziționarea la capătul liniilor de transport pot agrava problemele de presiune. Guvernul a anunțat măsuri de economisire, inclusiv: reducerea cu 20% a consumului de gaze în instituțiile afiliate statului; obligația ca birourile să mențină temperatura la circa 18°C și să oprească încălzirea în zilele libere; recomandarea ca locuințele să fie menținute la 18–21°C. Autoritățile spun că inspecțiile de săptămâna trecută au dus la deconectarea clădirii Ministerului Educației și a altor cinci clădiri guvernamentale din Teheran, pentru nerespectarea directivelor. Într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Fatemeh Mohajerani, a avertizat explicit că, dacă consumul crește, gazul ar putea fi întrerupt la nivel național, inclusiv în Teheran, subliniind că reluarea alimentării cu gaze este mai lentă decât în cazul electricității. „Spre deosebire de electricitate, care poate fi reconectată rapid după ce a fost întreruptă, readucerea gazului după oprire este un proces care consumă timp.” Context: presiune pe întregul sistem energetic și posibile scumpiri Pe lângă criza gazelor, guvernul se confruntă și cu un dezechilibru la aprovizionarea cu benzină și a impus întreruperi sporadice de electricitate în vară și la început de toamnă pentru a acoperi deficitul de producție. În plus, după două majorări ale prețului benzinei în mai puțin de un an, autoritățile au limitat semnificativ cotele lunare de benzină pentru vehiculele personale, iar noi scumpiri rămân posibile, potrivit articolului. Prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a cerut economisirea gazului, invocând dezechilibrele din anii anteriori și pagubele din război. În același timp, utilizatorii cu consum ridicat au fost avertizați că tarifele la gaze vor crește „exponențial” dacă nu reduc consumul. Ce urmează: investiții, tehnologie și eficiență, dar cu constrângeri externe Pe termen mediu, Jalilvand arată că dezvoltarea zăcământului South Pars (cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din lume, împărțit de Iran și Qatar) a fost crucială pentru creșterea ofertei, însă menținerea ritmului depinde tot mai mult de soluții tehnice care cer investiții străine și tehnologie. În paralel, el indică și o problemă de cerere: potențial mare de eficiență energetică, dar greu de valorificat fără investiții și reforme interne, inclusiv pe fondul prețurilor puternic subvenționate la energie. Umud Shokri, strateg energetic și cercetător asociat la George Mason University, avertizează că, dacă problemele rămân nerezolvate, efectele ar depăși sectorul energetic și ar ajunge în producția industrială, ocuparea forței de muncă, inflație și nivelul de trai, cu riscul ca o criză sezonieră să devină una aproape permanentă. [...]