Știri
Știri din categoria Externe
Iran a sechestrat două nave în Strâmtoarea Hormuz, iar blocajul naval american menține traficul maritim sub presiune, într-un context în care încetarea focului rămâne neclară și negocierile de pace nu au fost reluate, potrivit Reuters.
Miza economică este directă: Hormuz este un punct de strangulare pentru energia globală, pe unde trecea înainte de război o cincime din comerțul mondial cu petrol, iar prețul Brent s-a menținut peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei) în tranzacțiile din Asia, după ce a revenit la niveluri de trei cifre cu o zi înainte, pentru prima dată în două săptămâni.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat că a sechestrat două nave și le-a escortat către țărmurile Iranului, conform declarațiilor companiilor de shipping și agenției semi-oficiale iraniene Tasnim. Navele sunt Epaminondas (sub pavilion Liberia) și MSC Francesca (sub pavilion Panama).
Gărzile Revoluționare au acuzat cele două nave că au operat fără permisele necesare și că au intervenit asupra sistemelor de navigație. Separat, surse de securitate maritimă au indicat că o a treia navă portcontainer, tot sub pavilion Liberia, a fost trasă asupra în aceeași zonă, fără a fi avariată, și și-a reluat ulterior voiajul.
Contextul include și un incident raportat anterior de Reuters despre nave lovite de focuri de armă în zonă, în materialul despre două nave.
În paralel, armata SUA a transmis că a direcționat până acum peste 30 de nave să se întoarcă din drum sau să revină în port, ca parte a blocadei navale împotriva Iranului. Dincolo de Golf, SUA ar fi interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele Asiei și le-ar fi redirecționat din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lankăi, potrivit unor surse citate de Reuters.
Casa Albă a susținut, prin purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, că sechestrarea navelor nu ar încălca încetarea focului deoarece nu ar fi vorba despre nave americane sau israeliene, dar a calificat acțiunea drept „piraterie”.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că renunță pe termen nedefinit la reluarea atacurilor și că SUA ar extinde încetarea focului până la discutarea unei propuneri iraniene în negocieri. Totuși, oficiali iranieni nu au indicat că ar fi acceptat o prelungire a armistițiului, iar statutul încetării focului vechi de două săptămâni, care ar fi trebuit să expire la începutul săptămânii, a rămas neclar.
Președintele Parlamentului iranian și negociator-șef, Mohammad Baqer Qalibaf, a condiționat un armistițiu „deplin” de ridicarea blocadei navale americane asupra comerțului maritim al Iranului, pe care Teheranul o consideră un act de război. În același timp, Iranul a transmis că redeschiderea Strâmtorii Hormuz este imposibilă în condițiile menținerii blocadei.
Pakistanul a acționat ca mediator, dar nu există un nou termen-limită pentru propunerea și discuțiile invocate de Trump, iar o rundă de discuții programată provizoriu la Islamabad nu a mai avut loc, conform Reuters.
Menținerea traficului la un nivel foarte redus prin Hormuz și escaladarea incidentelor maritime cresc riscul de perturbări logistice și de costuri mai mari pentru energie și transport, într-un moment în care conflictul intră într-o fază de „așteptare”, fără o reluare vizibilă a negocierilor și fără o clarificare a încetării focului.
Recomandate
Două nave capturate de Gardienii Revoluției iraniene în Strâmtoarea Hormuz par să fi rămas pe loc lângă coasta Iranului , potrivit datelor de urmărire a navelor, relatează CNN , care publică și un videoclip ce ar arăta soldați iranieni în timpul operațiunii. Incidentul ar fi avut loc miercuri, când două vase ar fi fost „sechestrate” de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim. În materialul video, CNN precizează că navele „apar în prezent staționare” imediat în largul coastei iraniene. CNN notează că informațiile privind poziția actuală a celor două nave se bazează pe date de monitorizare a traficului maritim. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre identitatea navelor, pavilion, încărcătură sau eventuale reacții oficiale ale autorităților implicate. De ce contează pentru transport și comerț Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, iar orice intervenție asupra navelor comerciale poate amplifica riscurile operaționale pentru armatori și poate duce la rute ocolitoare, întârzieri și costuri mai mari de transport. În acest caz, însă, CNN nu indică efecte imediate asupra traficului sau măsuri luate de companii ori autorități, dincolo de faptul că cele două nave par imobilizate lângă Iran. Ce se știe și ce rămâne neclar Confirmat în materialul CNN: două nave ar fi fost capturate de IRGC; datele de urmărire indică faptul că sunt staționare lângă coasta Iranului. Neclar din informațiile disponibile: motivele capturării, statutul echipajelor, condițiile eliberării, precum și dacă există o escaladare mai largă sau reacții diplomatice/industriale. CNN îl citează în material pe corespondentul Will Ripley, care prezintă imaginile și datele de urmărire a navelor. [...]
Lipsa unui calendar pentru încheierea războiului și menținerea blocadei navale cresc riscul ca tensiunile din Golf să se prelungească, cu efect direct asupra fluxurilor de petrol și asupra traficului maritim, potrivit CNN . Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu există un „termen limită” pentru încheierea războiului cu Iranul, pentru încetarea focului sau pentru răspunsul Teheranului la solicitarea sa privind o propunere de pace. În paralel, președintele Iranului a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene este un obstacol major pentru negocieri, iar negociatorul-șef al Iranului a susținut că aceeași blocadă împiedică redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Blocada afectează exporturile, dar nu le oprește O firmă de analiză a transporturilor maritime, Kpler , estimează că blocada „a perturbat” mecanismul de export de petrol al Iranului, dar „nu l-a rupt”. Conform datelor Kpler citate de CNN, fluxul de țiței din Iran către China a fost de 985.000 de barili pe zi în prima jumătate a lunii aprilie și, de atunci, „nu a fost întrerupt”. În același timp, la terminalul iranian de export de la Jask — descris ca o rută care ocolește Strâmtoarea Hormuz — Kpler indică un nivel record de 5,8 milioane de barili în stocare, iar petrolierele pot ieși în Golful Oman fără a trece prin strâmtoare. Escaladare operațională pe mare: nave redirecționate și sechestrări Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele americane au redirecționat 31 de nave să se întoarcă în port sau să își schimbe ruta, majoritatea fiind petroliere, în cadrul blocadei. Tot CENTCOM a comunicat că SUA au confiscat o navă sub pavilion iranian în Golful Oman și au urcat la bordul unei nave sancționate în Oceanul Indian. Separat, CNN relatează că Iranul a difuzat un material video despre presupuse capturi de nave în Strâmtoarea Hormuz, însă analiști citați de publicație spun că imaginile ar putea să nu surprindă momentul real al capturii și să fi fost, cel puțin parțial, reconstituite. Context regional: negocieri Israel–Liban, pe fondul unui armistițiu fragil SUA urmează să găzduiască o a doua rundă de discuții între Israel și Liban, în condițiile unui armistițiu de 10 zile în Liban, descris ca fragil și marcat de acuzații de încălcare. Potrivit agenției de stat libaneze National News Agency (NNA), armata israeliană ar fi incendiat case în sudul Libanului; CNN precizează că a cerut un punct de vedere Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF). Armata israeliană a mai transmis că a interceptat o dronă lansată din sudul Libanului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne operațională: cât timp blocada și disputa privind Hormuz persistă fără un orizont de încheiere, rutele și volumele de export se pot adapta, dar riscul de întreruperi și costuri suplimentare de transport rămâne ridicat. [...]
Iranul a început să încaseze bani din taxele impuse pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , un semnal că blocajul asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume nu mai este doar o măsură de presiune politică, ci capătă și o componentă financiară, potrivit economica.net . Vicepreședintele parlamentului iranian, Hamidreza Hajibabaei , a declarat, conform agenției Tasnim, că „primele venituri provenind din taxe de trecere a Strâmtorii Ormuz au fost depuse în contul Băncii Centrale”. Declarația a fost preluată și de alte instituții media, fără detalii suplimentare privind sumele sau mecanismul de colectare. Contextul rămâne tensionat, în pofida încetării focului intrate în vigoare la 8 aprilie între Statele Unite și Iran. În timp ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, notează Agerpres. Trafic restricționat și incertitudini legislative După 28 februarie, Iranul ar fi autorizat trecerea doar a unui număr foarte mic de nave prin strâmtoare. Pe 30 martie, presa de stat iraniană a indicat că o comisie de securitate din parlament a aprobat proiectul privind taxele, însă nu este clar dacă propunerea a fost supusă unui vot în plen. Presiune diplomatică și măsuri de securitate pentru navigație Președintele american Donald Trump pune presiune pe Teheran pentru redeschiderea strâmtorii, în timp ce Iranul condiționează revenirea la negocieri de încetarea blocadei americane. Separat, Regatul Unit a găzduit în această săptămână o reuniune privind un proiect de misiune condusă de Londra și Paris pentru protejarea navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
O solicitare politică neobișnuită riscă să testeze autonomia FIFA înaintea Cupei Mondiale , după ce un emisar al președintelui SUA a cerut forului să înlocuiască Iranul cu Italia, deși italienii nu s-au calificat, potrivit HotNews , care citează Financial Times. Paolo Zampolli, reprezentant al lui Donald Trump și, potrivit articolului, recent vizitator în România, ar fi avansat ideea către președintele FIFA, Gianni Infantino , și către Trump, în contextul tensiunilor dintre Washington și Teheran. Argumentul invocat: palmaresul Italiei, cu patru titluri mondiale, ar justifica prezența la turneul final. Ce a cerut emisarul și de ce contează Zampolli a confirmat pentru Financial Times că a făcut propunerea, prezentând-o și ca pe o dorință personală, dat fiind că este de origine italiană. „Confirm că le-am sugerat lui Trump și Infantino ca Italia să înlocuiască Iranul la Cupa Mondială. Sunt de origine italiană și ar fi un vis să văd echipa Azzurri la un turneu găzduit de SUA. Cu patru titluri, ei au palmaresul necesar pentru a justifica includerea”, a declarat Zampolli. Miza depășește sportul: intervenția ar pune presiune pe regulile de calificare și pe capacitatea FIFA de a rămâne în afara jocurilor politice, mai ales într-un turneu co-găzduit de SUA, Mexic și Canada. Poziția FIFA și răspunsul Iranului FIFA a refuzat să comenteze demersurile de lobby, dar a indicat declarații recente ale lui Infantino, care a spus că Iranul „va veni, cu siguranță” la turneu și că echipa „s-a calificat” și „ar trebui să joace”. Iranul, la rândul său, a transmis miercuri că este pregătit pentru competiție și intenționează să participe. Articolul notează că, după atacurile lansate de SUA și Israel, Iranul anunțase inițial că nu ar mai vrea să participe, iar federația sa discutase inclusiv mutarea meciurilor în Canada sau Mexic — idee respinsă de FIFA. În paralel, Trump a declarat că fotbaliștii iranieni sunt „bineveniți” în SUA, dar a adăugat că ar fi nepotrivit și potențial periculos pentru ei. Ce spune regulamentul și unde se poate ajunge HotNews arată că regulamentul FIFA îi oferă organizației „discreție exclusivă” privind măsurile în cazul unei retrageri, inclusiv posibilitatea de a înlocui asociația participantă cu o alta. Cu alte cuvinte, o schimbare ar putea fi luată în calcul doar dacă Iranul s-ar retrage, nu ca substituire directă a unei echipe calificate. Contextul politic: relația Trump–Meloni Potrivit sursei, inițiativa ar fi și o încercare de a repara relațiile dintre Trump și premierul Italiei, Giorgia Meloni , după un conflict public legat de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea în contextul războiului din Iran. Articolul mai menționează că Trump s-a plâns ulterior de refuzul Romei de a permite avioanelor americane implicate în bombardarea Iranului să folosească o bază din Sicilia pentru realimentare și că, în Italia, războiul este asociat cu scumpiri (combustibil, fructe și legume și alte bunuri), alimentând opoziția publică. [...]
Capturarea de nave în Strâmtoarea Ormuz și blocada navală americană cresc riscul de șoc pe rutele petroliere , chiar dacă Washingtonul a prelungit neașteptat armistițiul cu Iranul, potrivit HotNews , care citează Reuters. În teren, semnalele sunt contradictorii: Teheranul își întărește controlul asupra unei căi navigabile strategice, iar SUA mențin măsuri de interdicție maritimă care afectează comerțul iranian. Trump a anunțat marți că SUA vor prelungi armistițiul „până la discutarea unei propuneri iraniene” pentru încheierea războiului care durează de două luni, după ce cu câteva ore înainte amenințase cu noi bombardamente. Totuși, o rundă de negocieri care ar fi trebuit să aibă loc miercuri a fost anulată, iar statutul armistițiului de două săptămâni, care urma să expire miercuri, a rămas neclar. Ormuz: control iranian consolidat, incidente maritime în creștere Garda Revoluționară Islamică a capturat două nave în Strâmtoarea Ormuz și le-a escortat către coastele iraniene, potrivit companiilor de transport maritim și agenției semi-oficiale Tasnim. Navele vizate au fost Epaminondas (sub pavilion Liberia) și MSC Francesca (sub pavilion Panama), acuzate că operau fără permise și că și-au modificat sistemele de navigație. În aceeași zonă, o a treia navă sub pavilionul Liberiei a fost atacată cu focuri de armă, dar nu a suferit avarii și și-a reluat cursul, potrivit unor surse din domeniul securității maritime. Blocada SUA: 31 de nave întoarse din drum Pe fondul acestor incidente, SUA își mențin propria blocadă asupra comerțului maritim al Iranului, pe care Teheranul o consideră „act de război”. Armata americană a transmis miercuri că a ordonat echipajelor de pe 31 de nave să se întoarcă din drumul spre Iran sau să revină în porturile iraniene, ca parte a blocadei. Separat, armata americană ar fi interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice și le-ar fi redirecționat departe de pozițiile lor din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lanka, potrivit unor surse citate în material. Karoline Leavitt a declarat la Fox News că, întrucât navele capturate nu erau americane sau israeliene, capturarea lor nu ar fi constituit o încălcare a armistițiului, pe care a descris-o drept „piraterie”. Teheranul contestă prelungirea armistițiului și condiționează „normalizarea” Ormuz Oficiali iranieni au spus că nu au fost de acord cu vreo prelungire a armistițiului și au criticat decizia lui Trump de a menține blocada. Președintele parlamentului iranian și principalul negociator, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat că un armistițiu complet are sens doar dacă blocada este ridicată și a susținut că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă în condițiile unei „încălcări flagrante a armistițiului”. „Nu v-ați atins obiectivele prin agresiune militară și nu le veți atinge nici prin intimidare. Singura cale este recunoașterea drepturilor poporului iranian.” De ce negocierile rămân fragile: „fără termen limită” și putere disputată la Teheran Trump a spus că SUA au acceptat o cerere a mediatorilor pakistanezi de a amâna atacul până când liderii iranieni vor veni cu o „propunere unificată”, iar Leavitt a precizat că nu există un termen limită. Într-o postare pe Truth Social, Trump a invocat faptul că guvernul iranian este „profund divizat”. În acest context, o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că întărirea controlului Gărzii Revoluționare asupra deciziei la Teheran sugerează că oficialii politici care negociază cu SUA nu au autoritatea de a stabili independent pozițiile de negociere, iar personalitățile mai pragmatice ar fi fost marginalizate. Ce urmează Pakistanul, în rol de mediator, a spus că încearcă în continuare să aducă părțile la masa negocierilor, după ce o rundă desfășurată la Islamabad cu 11 zile în urmă nu a produs un acord. Miza rămâne dublă: Washingtonul cere renunțarea la uraniul puternic îmbogățit, în timp ce Iranul cere ridicarea sancțiunilor, despăgubiri, precum și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. În paralel, Iranul condiționează negocierile de armistițiu și de încetarea focului între Israel și Hezbollah, pe fondul escaladării atacurilor aeriene israeliene asupra Libanului. [...]
Departamentul de Stat al SUA își îndeamnă cetățenii să plece din Iran și Liban , pe fondul unui context de securitate volatil și al reluării parțiale a zborurilor din Iran, potrivit Agerpres . În cazul Iranului, Departamentul de Stat le-a cerut miercuri americanilor aflați în țară să o părăsească după ce Teheranul și-a redeschis parțial spațiul aerian, relatează Xinhua. Biroul pentru afaceri consulare a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, recomandarea ca cetățenii să urmărească actualizările din presa locală și să contacteze companiile aeriene pentru informații despre zborurile disponibile. Notificarea menționează și opțiuni de plecare pe cale terestră către Armenia, Azerbaidjan, Turcia și Turkmenistan. Iranul își închisese spațiul aerian după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, iar sâmbătă a redeschis partea estică a spațiului aerian pentru zborurile internaționale, ceea ce a permis reluarea parțială a operațiunilor aeroportuare. Liban: plecare cât timp există zboruri comerciale Separat, ambasada SUA la Beirut le-a cerut cetățenilor americani să părăsească Libanul, potrivit dpa, invocând un mediu de securitate „complex” care „se poate schimba rapid”. „Le cerem cetățenilor americani să plece din Liban cât timp sunt disponibile opțiuni cu zboruri comerciale.” Misiunea diplomatică recomandă, pentru cei care aleg să rămână, pregătirea unor planuri de rezervă pentru situații de urgență și urmărirea știrilor. Context: tensiuni și discuții anunțate la Washington În plan regional, Israelul și organizația șiită libaneză Hezbollah s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, de încălcarea încetării focului intrate în vigoare vineri și valabile 10 zile. Totodată, sunt prevăzute pentru joi, la Washington, discuții suplimentare la nivel de ambasador între Israel și Liban. [...]
