Directorul Agenției Internaționale pentru Energie: Războiul din Orientul Mijlociu schimbă definitiv percepția asupra combustibililor fosili - Țările se vor orienta mai mult spre surse regenerabile și energie nucleară

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea accelera reorientarea politicilor energetice către regenerabile și nuclear , pe fondul unei scăderi de încredere în combustibilii fosili, potrivit declarațiilor directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, preluate de Biziday . Într-un interviu acordat The Guardian , Birol susține că unul dintre cele mai importante efecte ale războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului este schimbarea percepției țărilor asupra „riscului și fiabilității” combustibililor fosili, ceea ce ar urma să ducă la revizuirea strategiilor energetice și, implicit, la scăderea cererii. „Percepția lor asupra riscului și fiabilității se va schimba. Guvernele își vor revizui strategiile energetice. Se va înregistra o creștere semnificativă a energiei din surse regenerabile și a energiei nucleare, precum și o orientare sporită către un viitor mai electrificat. (…) Vaza s-a spart, pagubele sunt făcute – va fi foarte dificil să punem bucățile la loc. Acest lucru va avea consecințe permanente asupra piețelor energetice globale în anii următori.” Impactul economic: securitatea energetică, redefinită prin risc geopolitic Mesajul central al șefului IEA este că șocul geopolitic a schimbat „pentru totdeauna” modul în care guvernele evaluează dependența de petrol și gaze, iar această reevaluare ar putea avea efecte de durată asupra piețelor energetice globale. În viziunea sa, criza deschide „oportunități extinse” pentru proiectele de energie regenerabilă și pentru energia nucleară, pe fondul unei orientări către electrificare. În același timp, Birol avertizează asupra unui risc colateral: menținerea prețurilor petrolului la niveluri ridicate ar putea împinge unele țări în curs de dezvoltare către cărbune, ceea ce ar pune presiune pe atingerea obiectivelor climatice. Strâmtoarea Hormuz: efecte care pot persista și după redeschidere Birol mai spune că impactul unei închideri a Strâmtorii Hormuz asupra aprovizionării cu îngrășăminte, heliu sau alimente ar continua chiar și după redeschidere, sugerând că vulnerabilitățile logistice și de aprovizionare nu dispar imediat odată cu reluarea traficului. „Această criză a fost mai mare decât toate cele mai mari crize la un loc și, prin urmare, a fost uriașă. Încă nu pot înțelege cum lumea a fost atât de luată prin surprindere, încât economia globală poate fi ținută ostatică de o strâmtoare de 50 de kilometri.” Semnal pentru Marea Britanie: forajele noi nu ar schimba semnificativ criza Referindu-se la Marea Britanie, Birol afirmă că ar trebui să renunțe la o parte dintre proiectele de expansiune din Marea Nordului. El susține că noi câmpuri petroliere nu ar modifica semnificativ securitatea energetică a Regatului Unit și nici prețurile petrolului și gazelor, deci nu ar avea un impact major asupra crizei curente, în pofida solicitărilor companiilor petroliere pentru intensificarea forajelor și acordarea de noi permise. [...]