Știri
Știri din categoria Energie
Benzina a depășit 9 lei/l în unele stații, pe fondul unei noi scumpiri „peste noapte”, iar Guvernul discută măsuri pentru a limita creșterile, potrivit Digi24.
Conform aceleiași surse, motorina a trecut de 9,50 lei/l, iar în unele benzinării a ajuns chiar la 9,70 lei/l. Digi24 notează că este primul moment „din istorie” în care litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind cu aproximativ 0,70 lei peste nivelul din criza energetică din 2022, când benzina era în jur de 8,30 lei/l.
Scumpirile sunt prezentate în contextul conflictului din Orientul Mijlociu: benzina ar fi la a 10-a majorare, cu un total de aproximativ un leu de la începutul războiului dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul ar fi crescut pentru a 11-a oară în mai puțin de trei săptămâni, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Impactul pentru șoferi este vizibil la alimentare: pentru un plin de 50 de litri, costul este acum mai mare cu 75 de lei față de momentul de dinaintea începerii conflictului, mai scrie Digi24.
La nivel guvernamental, sunt discuții despre intervenții care să tempereze creșterile. Digi24 relatează, citând surse, că Executivul ar pregăti o măsură privind acciza, astfel încât aceasta să devină „flexibilă”, iar prețurile la benzină și motorină să nu depășească anumite cote.
Măsurile aflate în discuție, potrivit surselor Digi24, includ:
Recomandate
Franța și Germania vor livra motorină din angajamente mai vechi, nu din stocuri noi , ceea ce reduce substanța promisiunii făcute recent administrației Trump și lasă neclar dacă piața va primi, efectiv, volume suplimentare în următoarele săptămâni, potrivit Politico . Într-o reuniune cu ușile închise a oficialilor europeni din energie, cele două țări au indicat că „eliberarea” de motorină va veni din cantități deja asumate în martie, în cadrul unui angajament mai amplu coordonat prin Agenția Internațională a Energiei (AIE), au declarat doi diplomați familiarizați cu discuțiile. Mesajul contrastează cu impresia creată săptămâna trecută, când Europa i-a transmis președintelui SUA, Donald Trump, că va elibera „milioane de barili” de combustibil pentru transport. Contextul este presiunea Washingtonului: statele G7 au convenit vineri să elibereze o cantitate „substanțială” de motorină în următoarele 20 de zile, pentru a tempera prețurile globale, după ce oficiali de rang înalt din administrația Trump au amenințat cu o interdicție la exporturile americane de motorină dacă europenii nu își deblochează rezervele. Ce se știe despre volume și ce rămâne neclar Politico notează că nu este clar câte cantități vor pune efectiv pe piață Germania și Franța, însă acestea ar reprezenta o parte din stocurile rămase din angajamentele din martie. Câteva repere din datele menționate: Din cele 2,65 milioane de tone de petrol, motorină și combustibil de aviație promise, Germania a eliberat până acum 600.000 de tone . Pentru Franța , nu este clar cât a contribuit din angajamentul de 14,6 milioane de barili de produse petroliere. Totuși, Parisul ar fi indicat în privat că mai are 8 milioane de barili neutilizați din angajamentul din martie, care ar urma să fie folosiți în actualul demers, potrivit altor doi diplomați. Germania și Franța, care au unele dintre cele mai mari rezerve europene de produse petroliere rafinate, au fost criticate de administrația Trump pentru că nu ar fi livrat integral partea asumată în martie. Berlinul pune acest lucru pe seama unei cereri slabe pentru volumele oferite, potrivit unui document văzut de publicație. Riscul: promisiune „reîmpachetată” și tensiuni în interiorul UE Rămâne deschisă întrebarea dacă vor exista barili „proaspeți” peste angajamentele din martie. Un oficial european declara luni pentru Politico că noul angajament „implica în mod necesar” o eliberare nouă. Franța ar fi semnalat miercuri că ar putea elibera 2 milioane de barili de motorină peste cantitățile din martie, ca parte a angajamentului G7 de a prioritiza motorina în următoarele 20 de zile, dar fără o asumare fermă, potrivit a doi diplomați. În paralel, mai multe state membre au fost confuze cu privire la cine se angajează cu ce volume și în ce calendar. Unele țări din Europa de Est, inclusiv Bulgaria , și-au exprimat îngrijorarea că reducerea rezervelor pentru a combate prețurile le-ar putea lăsa expuse în cazul unei crize de aprovizionare, potrivit persoanelor familiarizate cu discuțiile. O reuniune extraordinară a AIE urma să aibă loc „astăzi”, conform sursei, în încercarea de a clarifica implementarea. Poziția Germaniei: fără cantități suplimentare O purtătoare de cuvânt a ministerului german al economiei și energiei a confirmat că Berlinul nu va elibera barili noi, dincolo de obligațiile deja stabilite pentru martie. „În acest context, și ținând cont de angajamentele deja îndeplinite, obligațiile urmează să fie implementate printr-o eliberare coordonată de 100 de milioane de barili prin intermediul AIE.” Aceasta a adăugat că, „în acest moment”, nu vor fi eliberate cantități suplimentare. Pentru piață, miza imediată este dacă „promisiunea” către SUA se traduce în volume nete noi care să apese prețurile în jos sau doar în reetichetarea unor livrări deja asumate — diferență care poate influența atât credibilitatea coordonării G7, cât și tensiunile comerciale legate de un posibil embargo american la exporturile de motorină. [...]
Guvernul a aprobat o derogare care permite Romgaz să angajeze în 2026 încă 1.130 de persoane , în pofida restricțiilor impuse companiilor de stat prin „ordonanța-trenuleț”, decizia având un impact direct asupra costurilor salariale și asupra capacității companiei de a-și extinde operațiunile în furnizarea de gaze, de a finaliza centrala de la Iernut și de a integra Azomureș , potrivit Economedia . Derogarea a fost acordată printr-un memorandum adoptat de Guvern, după ce documentul a fost înaintat de conducerea Romgaz către Ministerul Energiei. Măsura se bazează pe prevederile art. XXXVI alin. (3) și (4) din OUG nr. 89/2025, act normativ care, ca regulă generală, limitează în 2026 creșterea numărului de angajați și a cheltuielilor salariale la operatorii economici de stat, cu excepții aprobate în Guvern pe baza unei analize „temeinic justificate”. Unde merge creșterea de personal: retail, Iernut, Azomureș Solicitarea Romgaz vizează trei direcții considerate strategice în document: Direcția Furnizare Piață Retail (gaze pentru consumatori casnici și noncasnici mici), unde compania susține că schema actuală este subdimensionată pentru a putea demara furnizarea. Potrivit Economedia, Romgaz derulase din decembrie concursuri pentru departamentul de furnizare și declarase admiși 72 de candidați la nivel național, înainte ca restricțiile să intre în vigoare. Finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut , proiect aflat „pe ultima sută de metri”, cu o capacitate instalată de 430 MW . Preluarea a 860 de angajați ai combinatului Azomureș , după finalizarea recentă a tranzacției, personal considerat necesar pentru reluarea producției. Într-o declarație citată de Economedia, directorul general Răzvan Popescu a motivat nevoia de personal pentru retail: „Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”. Impactul financiar estimat: peste 61 mil. lei în 2026 Documentul citat indică un impact salarial în 2026 rezultat din două componente: Ocuparea a 270 de posturi vacante (din 529 vacante la finele lui 2025) pentru furnizare și Iernut: 12.285.021 lei impact salarial estimat pentru anul 2026; Preluarea a 860 de salariați Azomureș : 49.014.653 lei impact salarial estimat pentru perioada septembrie–decembrie 2026 . După aplicarea măsurilor, numărul de personal prognozat la final de 2026 ar urma să ajungă la 6.422 salariați , față de 5.292 realizați în 2025. Romgaz este controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni . Economedia mai notează că, anterior, conducerea companiei obținuse prin memorandum o creștere salarială de 6,5% (adoptată pe 8 mai), însă fără aprobarea creșterii efective a numărului de angajați. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
Prelungirea opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiunea pe sistemul energetic , mai ales seara, însă autoritățile spun că au evitat până acum limitarea consumului la marii clienți industriali, potrivit Profit . Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Cristian Bușoi , la conferința Profit Energy.Forum. În intervenția sa, Bușoi a spus că oprirea prelungită a celor două reactoare „creează o presiune pe sistemul energetic național” și „o problemă de adecvanță” (capacitatea sistemului de a acoperi cererea), în special în orele de seară. Cu toate acestea, oficialul a susținut că România a trecut perioada fără să ajungă la limitări pentru marii consumatori industriali, fiind pus „doar cadrul legal” pentru un scenariu considerat puțin probabil în practică. „Până acum România a reușit să treacă cu bine toată această perioadă fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali.” De ce nu există un termen public pentru repornire Bușoi a afirmat că redeschiderea reactoarelor este necesară „cât mai urgent”, dar a explicat că un anunț public privind momentul repornirii nu poate fi făcut, invocând două motive: rezervele experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica , după ce prognozele anterioare „au fost infirmate de realitate”, pe fondul secetei prelungite; riscul ca un anunț să influențeze comportamente în piață și decizii de afaceri ale unor furnizori, traderi și producători, motiv pentru care autoritățile vor să evite „speculațiile”. „Orice anunț îl facem (...) generează niște comportamente în piață (...) și e foarte important să nu speculăm în această direcție.” Ce urmează: repornirea depinde de „nivelul minim” și de avizul specialiștilor Deși „prognozele încep să arate o creștere”, secretarul de stat a spus că România este încă „departe de nivelul minim de redeschidere”. În plus, ar fi nevoie de prognoze în creștere susținută, pentru a evita situația în care centrala ar fi repornită, iar apoi oprită din nou după scurt timp. Decizia finală va ține de specialiști, care „vor avea ultimul cuvânt” din perspectiva siguranței echipamentelor, a mai spus Bușoi. În paralel, el a indicat că piața regională a fost stabilă, dar a atras atenția că lucrări de mentenanță în regiune și episoade de cerere excepțională în economiile vestice pot reapărea ca factori de presiune. [...]
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
Negocierile pentru proiectul SMR de la Doicești rămân blocate pe împărțirea riscurilor , după ce NuScale ar fi refuzat să semneze acorduri cu caracter angajant și ar fi propus, ca alternativă, doar un mecanism de tip „warrants” (drepturi de subscriere de acțiuni la un preț prestabilit), potrivit unui document al Nuclearelectrica analizat de Profit . Miza economică este majoră: România ar urma să plătească inițial un singur modul, iar restul doar după validarea funcționării acestuia. Documentul citat indică drept „cea mai importantă” condiție faptul că România ar urma să plătească un singur mini-reactor de 77 MW din cele 6 preconizate pentru Doicești, iar pentru celelalte 5 module plata să fie făcută doar după ce se dovedește că primul funcționează corespunzător. Blocaj la „FID” și refuzul unui acord obligatoriu În document se arată că, deși propunerile companiei de proiect (RPN) ar fi aliniate practicilor de piață pentru proiecte „FOAK” (First of a Kind – primele proiecte de acest tip, cu riscuri mai mari), NuScale ar fi refuzat semnarea unui acord „binding” (obligatoriu). Conform aceleiași surse, abordarea ar fi „condiționată și restrictivă” din perspectiva unei asumări echilibrate a riscurilor și nu ar oferi o soluție concretă pentru îndeplinirea condiției „FID” (decizia finală de investiție). Tot în document se menționează că propunerile NuScale ar include „limitări și exonerări extinse”, prin care s-ar evita asumarea unor obligații privind rambursarea costurilor pentru cele cinci module și garanții de performanță. „NuScale a încetat a mai da curs acestor discuții”, se arată în documentul Nuclearelectrica citat de Profit. „Framework Agreement”, înlocuit cu o propunere de acțiuni la preț prestabilit O altă condiție descrisă ca esențială pentru SNN (Nuclearelectrica) este încheierea unui acord-cadru („Framework Agreement”), văzut ca instrument pentru o alocare corectă a riscurilor („risk sharing”) și pentru obținerea de beneficii strategice proporționale cu implicarea și riscurile asumate. Potrivit documentului, nu există în prezent o formă agreată a acestui acord sau un mecanism alternativ angajant, iar întârzierile ar fi fost generate de partenerul NuScale, care ar fi renunțat treptat la elemente angajante. În acest context, NuScale ar fi adus în discuție o alternativă bazată pe „warrants” – dreptul SNN de a subscrie acțiuni NuScale la un preț de exercitare prestabilit. Din perspectiva SNN, mecanismul nu ar fi suficient, în forma propusă, pentru îndeplinirea condiției FID, iar solicitarea exprimată este revenirea la „Framework Agreement”. Amplasamentul: condiție neîndeplinită privind riscul de gaze naturale A treia condiție menționată vizează clarificarea/soluționarea situației privind existența gazelor naturale pe amplasament, inclusiv clasificarea puțului Soceram și lucrări de abandonare a puțului – element considerat esențial pentru evaluarea acceptabilității amplasamentului din perspectiva hazardului asociat gazelor naturale. Documentul indică faptul că această condiție este neîndeplinită, nefiind confirmat un cadru procedural pentru măsuri de diminuare a riscurilor, în linie cu cerințele autorităților și bunele practici aplicabile proiectelor nucleare, inclusiv standarde ale AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Se mai arată că lipsa suportului instituțional ar fi afectat calendarul proiectului, prin întârzierea unor studii necesare pentru obținerea autorizației de amplasament. RPN ar fi încheiat un acord pentru o evaluare independentă; rezultatele preliminare indicative ar urma să fie disponibile din martie 2027, iar studiul final ar urma să fie emis în octombrie 2027, conform documentului citat. [...]
