Știri
Știri din categoria Energie

Benzina a depășit 9 lei/l în unele stații, pe fondul unei noi scumpiri „peste noapte”, iar Guvernul discută măsuri pentru a limita creșterile, potrivit Digi24.
Conform aceleiași surse, motorina a trecut de 9,50 lei/l, iar în unele benzinării a ajuns chiar la 9,70 lei/l. Digi24 notează că este primul moment „din istorie” în care litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind cu aproximativ 0,70 lei peste nivelul din criza energetică din 2022, când benzina era în jur de 8,30 lei/l.
Scumpirile sunt prezentate în contextul conflictului din Orientul Mijlociu: benzina ar fi la a 10-a majorare, cu un total de aproximativ un leu de la începutul războiului dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul ar fi crescut pentru a 11-a oară în mai puțin de trei săptămâni, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Impactul pentru șoferi este vizibil la alimentare: pentru un plin de 50 de litri, costul este acum mai mare cu 75 de lei față de momentul de dinaintea începerii conflictului, mai scrie Digi24.
La nivel guvernamental, sunt discuții despre intervenții care să tempereze creșterile. Digi24 relatează, citând surse, că Executivul ar pregăti o măsură privind acciza, astfel încât aceasta să devină „flexibilă”, iar prețurile la benzină și motorină să nu depășească anumite cote.
Măsurile aflate în discuție, potrivit surselor Digi24, includ:
Recomandate

Carburanții ating prețuri record în România, apropiindu-se de 10 lei pe litru , potrivit Digi24 , după a noua scumpire în doar două săptămâni, pe fondul tensiunilor internaționale și al presiunilor din piața energetică. Benzina standard a ajuns până la 8,82 lei/litru, motorina la 9,39 lei, iar variantele premium urcă chiar la 9,94 lei, depășind nivelurile din criza energetică din 2022. Creșterile recente vin după majorări succesive aplicate în ultimele zile: +0,10 lei/litru pentru benzină +0,15 lei/litru pentru motorină Comparativ, în 2022 – considerat până acum vârful crizei – benzina ajunsese la aproximativ 8,65 lei, iar motorina la 9,24 lei, niveluri deja depășite în prezent. Autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera scumpirile, însă nicio decizie nu a fost luată până acum. Opțiunile analizate includ: reducerea accizei scăderea TVA plafonarea prețurilor Deocamdată, singura măsură concretă rămâne sprijinul pentru transportatori, în valoare de 0,85 lei/litru, aplicat până la finalul anului. În rest, impactul scumpirilor este resimțit direct de consumatori și companii, într-un context economic deja tensionat. Specialiștii avertizează că tendința ar putea continua, iar pragul psihologic de 10 lei/litru ar putea fi depășit chiar în zilele următoare, dacă evoluțiile internaționale nu se stabilizează. În ansamblu, scumpirea accelerată a carburanților reflectă dependența pieței locale de contextul global și pune presiune atât pe bugetele populației, cât și pe costurile din economie, într-un moment în care soluțiile guvernamentale sunt încă în analiză. [...]

România ar putea funcționa aproape patru luni doar din stocurile de combustibil chiar dacă importurile de motorină s-ar opri complet și rafinăriile nu ar mai procesa țiței, susține ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Potrivit News.ro , oficialul a declarat că România dispune de stocuri strategice și comerciale suficiente pentru a acoperi consumul actual pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în eventualitatea unei crize majore pe piața petrolului. Declarația vine în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale aprovizionării cu combustibili. Ministrul Energiei a subliniat că autoritățile au pregătit cadrul legal pentru a putea interveni rapid pe piață dacă prețurile internaționale ale petrolului sau motorinei vor crește puternic ori dacă vor apărea blocaje logistice. Stocuri pentru situații de urgență Bogdan Ivan a explicat că România dispune de două tipuri de rezerve: stocuri strategice de criză , utilizate doar în situații excepționale; stocuri comerciale , aflate în circuitul normal al pieței. Împreună, acestea ar permite țării să mențină nivelul actual de consum pentru câteva luni, chiar în scenariul extrem în care nu ar mai exista importuri și nici rafinare internă. Importurile și dependența de anumite regiuni Ministrul a precizat că aproximativ 75% din petrolul rafinat în România provine din state care nu sunt din Orientul Mijlociu , ceea ce reduce vulnerabilitatea față de conflictele din regiune. Totuși, există un punct sensibil: aproximativ 40% din motorina importată de România provine din Arabia Saudită , ceea ce poate reprezenta un risc dacă situația geopolitică se agravează. Pentru a limita aceste riscuri, autoritățile au încercat în ultimii ani să diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Consum crescut pe fondul panicii Potrivit ministrului, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere bruscă a cererii interne. În doar zece zile, consumul de combustibil din România a fost de patru ori mai mare decât în alte perioade similare din ultimul an , deoarece transportatorii, agricultorii și alte companii au început să își facă stocuri de teamă că aprovizionarea ar putea fi afectată. Chiar și în aceste condiții, Bogdan Ivan a dat asigurări că România nu se confruntă în prezent cu o penurie de combustibil , iar rezervele existente sunt suficiente pentru a stabiliza piața dacă situația internațională se complică. [...]

Ministrul Energiei dă asigurări că România nu riscă o criză a carburanților , deși 20% din importurile de motorină provin din Arabia Saudită, potrivit Biziday , care îl citează pe Bogdan Ivan . Oficialul a precizat că livrările pentru România nu vin de la rafinăria Ras Tanura a companiei Aramco, vizată de un atac cu drone iraniene, astfel că aprovizionarea nu este afectată. Bogdan Ivan a explicat că România produce aproximativ 50% din motorina pe care o consumă, restul fiind acoperit prin importuri din India, Turcia, Oman și Arabia Saudită. În ultimii ani, sursele au fost diversificate, inclusiv prin achiziții din Norvegia, pentru a reduce dependența de un singur furnizor. În ceea ce privește benzina, producția internă este aproape dublă față de consum, iar surplusul merge la export. Ministrul a subliniat că stocurile operaționale și rezervele sunt suficiente pentru cel puțin cinci-șase luni, iar depozitele sunt ocupate în proporție de 102%, incluzând capacități suplimentare pe zona de transport. În aceste condiții, nu există riscul unei penurii pe piață. Referitor la creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ivan a estimat că impactul asupra prețurilor la pompă nu va duce la carburanți de zece lei pe litru, ci ar putea însemna o majorare de aproximativ 10–12 bani. Declarațiile vin după ce autoritățile saudite au anunțat că rafinăria Ras Tanura a fost vizată de drone, incidentele fiind legate de escaladarea conflictului cu Iranul. Guvernul de la București susține însă că, în acest moment, piața internă a carburanților rămâne stabilă. [...]

Ministrul Energiei estimează scumpiri de 3-5 bani la pompă , în perioada următoare, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar respinge scenariile vehiculate în spațiul public potrivit cărora benzina și motorina ar putea ajunge la 10 lei, relatează Biziday . Bogdan Ivan spune că nu există, „în momentul de față”, argumente comerciale sau economice care să susțină o astfel de creștere. Ministrul afirmă că autoritățile urmăresc să împiedice folosirea contextului internațional pentru scumpiri artificiale și susține că majorări mai mari decât intervalul de 3-5 bani nu ar fi justificate acum. În același timp, el a catalogat drept false informațiile privind un preț de 10 lei la pompă. „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate.” Bogdan Ivan a făcut trimitere și la un episod din octombrie anul trecut, în contextul sancțiunilor împotriva Lukoil și al închiderii Rafinăriei Petrotel, când au existat, de asemenea, speculații privind o creștere a prețurilor până la 10 lei. Potrivit ministrului, conflictele internaționale pot influența piața, însă „într-o marjă destul de redusă”, iar statul ar urma să intervină cu instrumentele disponibile împotriva tentativelor de creștere artificială a prețurilor. Pe segmentul gazelor, ministrul a comentat creșterea bruscă a cotațiilor de referință ale gazelor naturale europene, cu 25% luni dimineață, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. El a susținut că România produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă și că depozitele interne sunt „undeva la 40%”, cu circa 10% peste media Uniunii Europene. Ivan a mai spus că, de la 1 aprilie 2026, ar urma să existe un mecanism cu preț reglementat pe lanțul de la producător la furnizor, iar pentru populație gazele se vând la un preț plafonat, ceea ce, în opinia sa, ar menține stabilitatea. În privința carburanților, ministrul a respins explicit un scenariu de scumpire cu 30%, despre care spune că a fost avansat de „unii specialiști”, și a invocat necesitatea evitării panicii. Totodată, el a declarat că România ar fi pregătită să gestioneze o eventuală penurie și să mențină „un preț stabil la motorină și la benzină”, prin stocurile existente la operatori și prin depozitele de urgență care pot fi eliberate „în situații excepționale”, prin ordin de ministru. Principalele elemente invocate de ministrul Energiei: scumpiri estimate la pompă de 3-5 bani, pe termen scurt; respingerea scenariului de 10 lei/litru și a unei scumpiri de 30%; producție internă de gaze de circa 90% din consum; depozite de gaze la aproximativ 40%, peste media UE; mecanism cu preț reglementat de la 1 aprilie 2026 și preț plafonat pentru populație; posibilitatea folosirii stocurilor de urgență pentru a preveni penuria. [...]

Agenția Internațională pentru Energie propune 10 măsuri de reducere a cererii de hidrocarburi , pe fondul presiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor și stocurilor, relatează Economedia , care citează AFP, via Agerpres. Potrivit articolului, AIE a prezentat vineri un set de recomandări adresate autorităților, companiilor și gospodăriilor, cu scopul de a reduce consumul de petrol și gaze și de a „atenua impactul economic asupra consumatorilor” în contextul riscurilor de întrerupere a aprovizionării cu petrol asociate conflictului din regiune. Organizația amintește că săptămâna trecută a convenit o eliberare record de petrol din stocurile strategice. AIE estimează că aplicarea pe scară largă a acestor 10 măsuri, acolo unde este posibil, ar putea amplifica efectul lor și ar contribui la atenuarea șocului provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz și, mai larg, de războiul din Orientul Mijlociu. Între soluțiile indicate se află telemunca, ca modalitate de diminuare a consumului de combustibil, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și utilizarea mai frecventă a transportului public. AIE mai menționează alternarea traficului în marile orașe, pentru reducerea congestiei și, implicit, a consumului. În același pachet de recomandări, organizația încurajează folosirea în comun a mașinilor, condusul eficient, evitarea utilizării GPL-ului în transport și evitarea călătoriilor cu avionul atunci când există alternative. AIE arată că reducerea călătoriilor de afaceri ar putea diminua rapid presiunea de pe piețele de combustibil pentru aviație și mai solicită, unde este posibil, gătitul cu electricitate în loc de gaz, precum și optimizarea consumului de hidrocarburi în industrie. [...]

O pană generală de curent a afectat aproape întreaga populație a Cubei, potrivit operatorului rețelei electrice naționale, UNE. Autoritățile au anunțat că investighează cauzele incidentului, care vine pe fondul unei crize energetice tot mai severe în insulă. În ultimii ani, penele de curent au devenit tot mai frecvente în Cuba, unele dintre ele durând ore sau chiar zile. Sistemul energetic al țării este considerat învechit, iar centralele electrice funcționează adesea cu probleme tehnice și cu deficit de combustibil. Deși Cuba produce aproximativ 40% din necesarul intern de petrol, cantitatea nu este suficientă pentru a acoperi cererea de energie. Situația s-a agravat după reducerea livrărilor de petrol din Venezuela și pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite. Criza energetică a generat tensiuni sociale. În weekend, într-o localitate din Cuba a avut loc un protest violent, un eveniment rar în statul condus de regimul comunist. Președintele cubanez a declarat recent că guvernul încearcă să diversifice sursele de energie, inclusiv prin proiecte de energie solară, gaze naturale și modernizarea termocentralelor. Date citate de Reuters arată că, în acest an, doar câteva transporturi mici de combustibil au ajuns în porturile cubaneze, ceea ce amplifică dificultățile în alimentarea centralelor electrice. Autoritățile nu au anunțat încă când va fi restabilită complet alimentarea cu energie electrică. [...]