Știri
Știri din categoria Energie
Scumpirea accelerată a motorinei în Bulgaria a declanșat controale extinse și a împins în sus încasările fiscale, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei Strâmtorii Ormuz, potrivit Digi24. Datele Agenției Naționale de Venituri (NRA) indică un avans de 38,8% la motorină și de 19,9% la benzină de la începutul conflictului.
În 14 aprilie, benzina A95 (cea mai utilizată) era la 1,48 euro/litru (aprox. 7,4 lei), iar motorina ajunsese la 1,77 euro/litru (aprox. 8,9 lei), potrivit Novinite, preluată de Agerpres. Comparativ cu 28 februarie, când a început conflictul din Orientul Mijlociu, benzina s-a scumpit cu 0,25 euro, iar motorina cu 0,49 euro.
Creșterea prețurilor la petrol și gaze este pusă în contextul atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului, din 28 februarie, care au dus la blocada Strâmtorii Ormuz (rută prin care trece o cincime din energia mondială) și la deteriorarea infrastructurii energetice din Golf. Oficialii de la Sofia susțin că scumpirile au venit la pachet cu schimbări în comportamentul de consum și cu o monitorizare mai intensă a pieței.
Deși prețurile au urcat, în martie 2026 vânzările de carburanți au crescut la 353,3 milioane litri, cu 23,5% peste februarie. Cel mai mare avans a fost la motorină (+25,2%), urmată de benzină (+23,6%) și GPL (+17,9%).
Tendința s-a inversat însă în prima jumătate a lunii aprilie: față de finalul lui martie, volumele totale de combustibili au scăzut cu 5%. În intervalul 15–31 martie vs. 1–14 aprilie, prețul benzinei a urcat cu 2,5%, iar cel al motorinei cu 8,3%. La nivel lunar, în martie s-a consemnat un avans de 19,6% la motorină, de 11,1% la benzină și de 12% la GPL.
NRA a extins supervizarea după începerea conflictului, cu monitorizare zilnică a pieței combustibililor. În ultimele săptămâni au fost făcute peste 820 de inspecții, inclusiv la marii retaileri, iar inspectorii au identificat 475 de cazuri în care marjele de profit au fost majorate la cel puțin un tip de combustibil.
Directorul general al NRA, Milena Krastanova, a declarat:
„Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la motorină, urmată de benzină și GPL (Gaz Petrolier Lichefiat)”.
Pe lângă efectele în piață, datele indică și o creștere a veniturilor statului din impozitarea combustibililor, în contextul scumpirilor și al volumelor ridicate din martie.
Recomandate
AIE avertizează că relaxarea sancțiunilor pe energia rusească ar crește riscul strategic al UE , chiar dacă Europa caută soluții rapide pentru a tempera un nou șoc al prețurilor la energie, potrivit G4Media . Mesajul vine de la directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , care spune că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut. Într-un interviu acordat Euronews, Birol susține că o eventuală întoarcere la energia rusească ar fi o „greșeală majoră”, în condițiile în care UE este afectată de un al doilea șoc energetic în patru ani, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz — rută prin care trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Șocul Ormuz: presiune pe prețuri, dar fără „soluția” Rusia UE analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor din statele membre, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz în luna martie a anului trecut, arată articolul. Conform estimărilor Comisiei Europene, tulburările din Orientul Mijlociu au dus la: o creștere de 65% a prețurilor petrolului; dublarea prețurilor gazelor. Chiar și în acest context, Bruxelles-ul a exclus relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul țărilor terțe, pe motiv că finanțarea Moscovei prin energie ar prelungi războiul împotriva Ucrainei. AIE: dependența energetică e o vulnerabilitate de securitate Birol leagă explicit deciziile energetice de securitatea economică și de apărare a UE și avertizează că revenirea la dependența de Rusia ar repeta costurile suportate în 2022. „Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol. El spune că Europa are „multe alte opțiuni” mai sigure din perspectiva politicilor energetice, externe și de apărare. Divergențe între aliați și tensiuni în interiorul UE Articolul notează că, la începutul lunii, SUA au anunțat prelungirea cu 30 de zile a derogării de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar reduce povara costurilor pentru unele dintre cele mai sărace țări. Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări, invocând creșterea prețurilor și riscurile de penurie, dar a insistat că nu este o derogare de la sancțiunile de bază. În paralel, scumpirea energiei alimentează tensiuni între statele membre: premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să trateze criza energetică la fel de important ca apărarea și a solicitat ca măsurile energetice să fie scutite de regulile privind datoria și deficitul. Investiții: AIE vede accelerarea diversificării și electrificării AIE avertizează, într-un raport publicat joi, că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările din criza petrolului din anii 1970 și anticipează un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie. În raportul anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari (aprox. 15,3 trilioane de lei) în acest an, din care: aproximativ 2,2 trilioane de dolari (aprox. 9,9 trilioane de lei) pentru rețele, stocare, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, regenerabile și electrificare; aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,4 trilioane de lei) pentru petrol, gaze naturale și cărbune. Birol afirmă că, pentru UE, „viitorul energetic” este electrificarea economiilor, iar energia nucleară va fi necesară ca soluție de tranziție de la combustibilii fosili. [...]
ANRE retrage licența Grenerg , o măsură fără precedent care ridică miza conformării în piața de furnizare , iar clienții companiei vor fi preluați automat de furnizorul de ultimă instanță începând cu 19 iunie 2026, potrivit Economedia . Decizia afectează un portofoliu de 22.564 de locuri de consum. ANRE susține că retragerea licenței este o premieră instituțională și vine după o perioadă în care furnizorul ar fi continuat să încalce obligațiile din legislație, reglementările autorității și condițiile licenței de furnizare, în pofida sancțiunilor aplicate. De ce a intervenit ANRE: abateri repetate și amenzi de peste 1,16 milioane lei Autoritatea afirmă că Grenerg a acumulat, în mai puțin de un an, amenzi totale de 1.165.000 de lei pentru peste 100 de abateri constatate în controale și că ar fi continuat să comită fapte similare celor deja sancționate la nivelul maxim permis de lege. Printre abaterile principale menționate de ANRE se numără: schimbarea furnizorului fără acordul clienților finali; încălcări repetate ale regulilor privind facturarea energiei electrice; probleme legate de relația contractuală cu consumatorii. Președintele ANRE, George Niculescu, a justificat măsura ca fiind ultima opțiune după ce sancțiunile contravenționale nu ar fi dus la corectarea comportamentului. „Retragerea licenței este cea mai severă măsură pe care ANRE o poate dispune față de un furnizor și nu este o decizie pe care o tratăm cu ușurință. (...) În acest caz, au fost constatate încălcări grave și repetate: clienți finali au fost transferați către acest furnizor fără acordul lor, iar regulile de facturare au fost încălcate în mod constant.” Ce se întâmplă cu clienții: preluare de către furnizorul de ultimă instanță ANRE spune că niciun client final nu va rămâne fără energie electrică. Cei 22.564 de clienți afectați, dintre care 22.102 sunt casnici, urmează să fie redistribuiți către furnizorul de ultimă instanță (FUI) desemnat pentru luna iunie 2026, „fără întreruperea alimentării”. Clienții care nu acceptă prețul oferit de FUI pot, potrivit autorității, să încheie un contract cu un alt furnizor ales de ei. ANRE indică platforma www.posf.ro , unde consumatorii au acces la un comparator de prețuri și la posibilitatea de a încheia contracte. Contextul controalelor și al sancțiunilor ANRE leagă cazul de informații apărute în spațiul public și de sesizări ale consumatorilor, care au dus la un control în iunie 2025. În urma acestuia, autoritatea arată că a aplicat amenzi de 760.000 de lei pentru 84 de abateri. Ulterior, în perioada octombrie 2025–martie 2026, au urmat noi controale și încă 41 de amenzi, în valoare totală de 405.000 de lei. Retragerea licenței intră în vigoare la 19 iunie 2026 și marchează o escaladare a intervenției de reglementare, după ce ANRE susține că sancțiunile financiare nu au fost suficiente pentru a opri repetarea abaterilor. [...]
Ministerul Energiei vrea să lege conducerea Hidroelectrica de ţinte obligatorii de investiţii până în 2030 , propunând ca în strategia 2027–2030 să fie introduşi indicatori de performanţă care includ 1.500 MW stocare în baterii şi peste 2.500 MW capacităţi regenerabile noi, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de guvernanţă şi reglementare: statul, ca acţionar majoritar (80% din acţiunile Hidroelectrica), încearcă să transforme obiectivele investiţionale în obligaţii măsurabile pentru management, într-un moment în care compania trece printr-o schimbare de conducere şi prin tensiuni publice legate de bonusuri şi întârzieri în investiţii. Ce ţinte vrea statul să introducă în KPI-urile conducerii Conform documentului citat de publicaţie, Ministerul Energiei solicită ca strategia de investiţii a Hidroelectrica pentru perioada 2027–2030 să reflecte „obiective mai ambiţioase”, fundamentate pe analize cost–beneficiu. În concret, nota de informare cere: dezvoltarea şi instalarea a până la 1.500 MW putere instalată în sisteme de stocare în baterii (BESS), cu o capacitate de stocare de circa 6.000 MWh ; dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile noi de peste 2.500 MW ; retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor hidroenergetice existente. Nota ar fi fost prezentată în adunarea generală a acţionarilor de vineri, potrivit unor surse ZF prezente la AGA. De ce apasă ministerul pe diversificare şi investiţii Documentul porneşte de la ideea că portofoliul de producţie al companiei trebuie diversificat, iar urgenţa este legată de schimbările hidrologice. În notă se arată că frecvenţa şi variabilitatea evenimentelor hidrologice şi scăderea resursei de apă impun investiţii în reabilitarea şi retehnologizarea amenajărilor de stocare, precum şi lucrări pentru siguranţa barajelor. Ministerul indică două riscuri majore pe termen mediu şi lung: scăderea resursei de apă folosite pentru producţia de energie electrică şi majorarea costului apei uzinate, investiţiile în baraje urmând să fie plătite de utilizatorii de apă. Nota citează Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea elaborat de Banca Mondială. Context: conflict pe bonusuri, schimbare de CEO Iniţiativa vine după câteva săptămâni de conflict deschis între premierul interimar Ilie Bolojan, care ocupă şi funcţia de ministru al energiei, şi fostul management, pe tema bonusurilor şi a întârzierilor investiţionale, mai scrie ZF. În acest context, Bogdan Badea s-a retras din cursa pentru funcţia de CEO, acuzând presiuni politice, iar Consiliul de supraveghere l-a ales pe Iulius-Dan Plaveti , fost şef al Complexului Energetic Oltenia, în fruntea Hidroelectrica, companie descrisă de ZF drept cea mai valoroasă listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de circa 80 mld. lei. Ce urmează Dacă ţintele propuse vor fi formalizate ca indicatori cheie de performanţă pentru conducerea executivă, strategia de investiţii 2027–2030 ar urma să fie construită în jurul acestor praguri, cu efect direct asupra prioritizării proiectelor şi asupra evaluării managementului. Publicaţia notează că documentul este o „notă de informare” a ministerului, iar detaliile de implementare nu sunt prezentate în fragmentul disponibil. [...]
Nuclearelectrica mizează pe un program nuclear de circa 20 mld. euro (aprox. 100 mld. lei) care combină retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construirea a două reactoare noi și proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești, într-un moment în care Comisia Europeană cere accelerarea investițiilor nucleare în UE, potrivit Newsweek . Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, spune că România are „cel mai matur proiect” SMR din Europa, cu amplasament evaluat independent de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și cu tehnologie certificată de reglementatorul american NRC (Nuclear Regulatory Commission). În această logică, compania își reafirmă angajamentul de a accelera proiectele strategice nucleare, inclusiv SMR. De ce contează: investiția și calendarul UE pot repoziționa România în regiune Mesajul Nuclearelectrica vine pe fondul unei poziționări mai ferme la nivel european pentru extinderea capacităților nucleare și pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente. Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, este citat cu apelul ca Europa să avanseze „cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare” în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente. În același context, comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, leagă direcția de o strategie europeană care să evite fragmentarea și să susțină competitivitatea globală, menționând un obiectiv: punerea în funcțiune a primului proiect SMR al Europei „până la începutul anilor 2030”. El indică și rolul Alianței industriale europene pentru SMR , care „reunește în prezent aproximativ 400 de membri”. Ce include „mixul” de proiecte invocat de Nuclearelectrica Potrivit declarațiilor lui Cosmin Ghiță, pachetul de investiții estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro (aprox. 100 mld. lei) include: retehnologizarea pentru creșterea duratei de viață a Reactorului 1 (Cernavodă); construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă; proiectul SMR de la Doicești. Ghiță susține că acest mix ar plasa România atât în zona respectării angajamentelor internaționale, cât și într-o poziție de „leadership” într-o industrie emergentă. Declarații-cheie „Europa trebuie să avanseze cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente.” „Retehnologizare pentru creșterea duratei de viață a reactorului 1, construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă și proiectul SMR de la Doicești sunt un mix de proiecte evaluat la aproximativ 20 de miliarde de euro…” Ce urmează, în linii mari Din informațiile prezentate, miza imediată este accelerarea proiectelor, pe fondul unei strategii europene care urmărește să ducă un prim SMR în exploatare la începutul anilor 2030. Materialul nu oferă un calendar detaliat pentru proiectele din România și nici etape contractuale sau de finanțare, astfel că ritmul efectiv va depinde de deciziile de implementare și de cadrul de reglementare aplicabil. [...]
Rusia blochează exporturile de kerosen până la final de noiembrie, o măsură care mută presiunea pe piața internă și pe lanțul de aprovizionare al aviației , potrivit Profit . Decizia este justificată de autoritățile de la Moscova prin nevoia de „stabilitate” pe piața internă de combustibil pentru avioane. Interdicția este anunțată ca fiind în vigoare până la 30 noiembrie. Este pentru prima dată când guvernul rus impune o astfel de restricție pentru kerosen, după măsuri similare aplicate anterior exporturilor de benzină și motorină. Ce se schimbă efectiv: exporturi oprite, cu excepții punctuale Reglementarea include câteva excepții operaționale, care limitează efectul imediat asupra unor fluxuri deja angajate: cantitățile de kerosen aflate deja la vamă; livrările derulate în baza acordurilor bilaterale guvernamentale; realimentarea aeronavelor străine pe aeroporturile din Rusia, care rămâne posibilă. Contextul invocat: atacuri cu drone asupra infrastructurii petroliere Măsura vine pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra facilităților petroliere ruse, menționate ca element de context al deciziei. Publicația notează că, într-o singură zi (16 mai), au fost lovite 16 rafinării rusești. Din perspectiva pieței, interdicția indică o prioritate de politică publică: păstrarea volumelor pentru consumul intern și reducerea riscului de dezechilibre în alimentarea sectorului aviatic, în condițiile unor perturbări ale producției și logisticii. [...]
UE vrea să acopere până în 2030 cel puțin 10% din necesarul de litiu din producție internă , ca să reducă dependența de importuri și să susțină lanțul european al bateriilor, potrivit Focus . Miza este una economică și strategică: fără litiu, tranziția energetică și electrificarea transportului rămân vulnerabile la șocuri de aprovizionare din America de Sud, Australia sau China. Cererea globală pentru litiu a crescut puternic pe fondul extinderii electromobilității, iar presiunea pe piață ar urma să se intensifice. Michael Schmidt, de la Agenția Germană pentru Resurse Minerale, estimează că până în 2030 cererea va crește de „cinci până la șapte ori”, conform publicației. De la importuri la un „ciclu al litiului” în Europa În prezent, Europa depinde integral de importuri, iar planul UE nu se oprește la extracție. Ținta include și dezvoltarea capacităților de rafinare, producție de baterii și reciclare, adică un „ciclu al litiului” pe continent, care să reducă riscurile din lanțul de aprovizionare și să păstreze mai multă valoare adăugată în economie. Focus indică faptul că, pe lângă întrebarea „de unde scoatem litiul”, devine centrală întrebarea „cum îl scoatem” – în special din perspectiva sustenabilității și a impactului asupra mediului. Unde se decide fezabilitatea: mine clasice și extracție din ape geotermale Materialul descrie câteva puncte-cheie unde s-ar putea testa, practic, ambiția europeană: un carieră din Masivul Central (Franța), unde planurile unui grup minier vizează dezvoltarea uneia dintre cele mai mari mine de litiu din Europa; o instalație-pilot în zona Oberrheingraben (falia Rinului Superior), unde litiul ar fi extras nu din rocă, ci din apă fierbinte de adâncime (ape geotermale). Blocajele: tehnologie, mediu și scalare industrială Pe fiecare verigă – rafinare, fabrici de cercetare pentru celule de baterii, reciclare – apar „provocări tehnologice” pentru construirea acestui ciclu, potrivit sursei. Documentarea urmărește și cercetători care lucrează la metode de extracție mai economice în resurse, precum și experți care evaluează cât litiu ar avea nevoie, în mod realist, Europa pentru a-și atinge obiectivele de transformare a transportului. În esență, pariul UE este dublu: să securizeze o parte din materie primă prin producție internă și să reducă presiunea asupra importurilor prin procesare locală și reciclare. Rămâne însă deschisă întrebarea-cheie ridicată de Focus: dacă noile proiecte pot fi extinse la scară suficientă și în condiții acceptabile de mediu, astfel încât ținta pentru 2030 să fie credibilă. [...]
