Știri
Știri din categoria Externe
România își leagă agenda diplomatică de redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul efectelor în energie și fertilizatori, după ce ministra de Externe Oana Țoiu a discutat cu omologul său pakistanez despre perspectivele de reluare a traficului naval, potrivit G4Media.
Țoiu a spus că România resimte „securitatea globală, prețurile crescute din piața de energie și accesul limitat la fertilizatori”, în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu, și a mulțumit Pakistanului pentru eforturile de mediere, pe care le-a descris drept importante pentru obținerea unui acord de încetare a focului și pentru evitarea unei escaladări militare.
În același timp, ministra a avertizat că acordul de încetare a focului este „fragil” și a indicat drept prioritate continuarea discuțiilor dintre SUA și Republica Islamică Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz „pentru traficul naval, fără blocaje” și revenirea la regimul de navigație liberă de dinaintea conflictului.
„În coordonare cu partenerii noștri internaționali vom continua să îndemnăm la dezescaladare și dialog”, a declarat Oana Țoiu.
Ministra a precizat că Bucureștiul nu poate rezolva direct problemele din regiune, dar poate contribui „la nivel diplomatic” împreună cu partenerii europeni, inclusiv în „coaliția inițiată de UK pentru eliberarea strâmtorii Hormuz”, din care România face parte. Ea a menționat și cadrul ONU, precum și Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, unde România are rolul de viceguvernator, potrivit declarațiilor citate.
În discuția cu ministrul pakistanez Mohammad Ishaq Dar, Țoiu a mai spus că cele două părți au agreat continuarea dialogului pentru dezvoltarea cooperării bilaterale, cu accent pe creșterea schimburilor comerciale, evaluate în prezent la „aproximativ 150 de milioane de dolari” (aprox. 690 milioane lei).
Ea a indicat drept „pas concret” memorandumul de înțelegere semnat în martie pentru colaborarea între Portul Constanța și Portul Karachi, pe care l-a prezentat ca semnal al interesului comun pentru rute comerciale maritime care să susțină creșterea economică.
Recomandate
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan , pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene , iar vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan. Mesajul vicepreședintelui SUA: optimism, dar fără a minimaliza ruptura de încredere Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran: „Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.” Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”. Contextul conflictului și miza imediată Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane. Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân: dacă negocierile se reiau în Pakistan „în următoarele două zile”, așa cum a indicat Trump; dacă armistițiul mai rezistă până la termenul de expirare menționat; cum influențează blocajul asupra porturilor iraniene dinamica discuțiilor. [...]
Europa pregătește o misiune defensivă în trei faze pentru Strâmtoarea Ormuz , fără SUA la comandă , într-o mișcare care ar putea redesena controlul operațional asupra uneia dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț, potrivit HotNews . Planul, relatat de The Wall Street Journal și preluat de HotNews, vizează o coaliție internațională „largă”, dar din care ar fi excluse statele „beligerante” – adică Statele Unite, Israelul și Iranul – după cum a spus președintele francez Emmanuel Macron. În același timp, diplomați europeni citați în material susțin că navele europene nu vor opera sub comanda americană. Cum ar arăta operațiunea: trei etape, cu accent pe deminare Publicația americană descrie o operațiune în trei faze, construită în jurul capacităților europene de deminare: stabilirea logisticii pentru eliberarea sutelor de nave blocate; un efort amplu de deminare, folosind flota europeană de peste 150 de nave de dragare a minelor; desfășurarea de fregate și distrugătoare pentru escorte militare, pe modelul Operațiunii Aspides din Marea Roșie. Un element-cheie al planului este că Europa ar avea, potrivit WSJ, capacități de deminare „cu mult” peste cele ale Statelor Unite, care și-au dezafectat o parte importantă din flotă. Format politic: Paris și Londra, fără Washington Inițiativa ar fi prins avânt odată cu „implicarea probabilă” a Germaniei, iar participarea acesteia ar putea fi anunțată chiar joi, potrivit materialului. Vineri, Macron și premierul britanic Keir Starmer urmează să găzduiască o reuniune în format video cu câteva zeci de țări pentru a discuta supravegherea strâmtorii, în condițiile în care SUA nu va lua parte la discuție. Condiția de pornire și coordonarea regională Șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a precizat că misiunea poate fi desfășurată doar după „restabilirea calmului” și încetarea ostilităților. El a mai spus că acțiunile ar urma să fie coordonate cu Iran și Oman, statele aflate la nordul, respectiv la sudul Strâmtorii Ormuz. În paralel, porturile iraniene sunt vizate de o blocadă a armatei americane, care susține că nicio navă nu a reușit să treacă în primele 24 de ore ale operațiunii, desfășurate cu peste 10.000 de militari americani, peste o duzină de nave de război și zeci de avioane de luptă. [...]
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif , pleacă săptămâna aceasta la Riyadh și Ankara pentru a susține reluarea negocierilor SUA–Iran , într-un moment în care o încetare a focului de două săptămâni a oprit loviturile SUA și Israel asupra Iranului, dar tensiunile din Strâmtoarea Hormuz au împins în sus prețurile globale la petrol, potrivit Al Jazeera . Vizitele sunt prezentate ca parte a efortului Islamabadului de a menține „procesul de pace” și de a obține o nouă rundă de discuții, în condițiile în care prima sesiune de negocieri directe s-a încheiat fără rezultat. Președintele Pakistanului, Asif Ali Zardari, a transmis că Sharif l-a informat despre demersurile de a discuta cu alți mediatori și de a securiza negocieri suplimentare, cerând totodată ca oficialii pakistanezi să rămână implicați alături de SUA, Iran și „alte puteri-cheie”. De ce contează: petrolul și riscul de escaladare în Hormuz Miza imediată depășește diplomația: în timpul armistițiului, armata SUA a instituit o blocadă navală a porturilor și zonelor de coastă ale Iranului, ca răspuns la „restrângerea” de către Iran a traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Al Jazeera notează că această situație a dus la creșterea accentuată a prețurilor globale la petrol, un canal de transmitere rapidă a șocului către inflație și costurile de transport. În acest context, reluarea discuțiilor ar funcționa ca un instrument de stabilizare, însă armistițiul rămâne descris ca „fragil”, iar negocierile sunt departe de o soluție rapidă. Unde s-ar putea relua discuțiile și ce spun actorii implicați După informații neconfirmate despre negocieri „din culise”, mai multe semnale publice au indicat că există susținere pentru o nouă rundă: Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru New York Post (publicat marți) că discuțiile ar putea fi reluate în Pakistan „în următoarele două zile”. Potrivit ziarului, Trump ar fi spus inițial că întâlnirile vor avea loc în Europa, apoi ar fi revenit indicând că este „mai probabil” să se întoarcă la Islamabad. Associated Press a relatat, citând un diplomat dintr-una dintre țările mediatoare, că Teheranul și Washingtonul ar fi fost de acord cu noi discuții, însă locația, calendarul și componența delegațiilor nu au fost stabilite. Conform aceleiași relatări, Islamabad și Geneva erau luate în calcul ca orașe-gazdă. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, după o întâlnire cu vicepremierul Pakistanului, a spus că este „foarte probabil” ca discuțiile privind încetarea focului să fie reluate. Guterres a avertizat, totodată, că nu este realist să se aștepte rezolvarea unui „probleme complexe” din prima sesiune și că este nevoie ca negocierile să continue, iar încetarea focului să se mențină: „Cred că ar fi nerealist să ne așteptăm… ca o problemă atât de complexă, de lungă durată, să poată fi rezolvată în prima sesiune a unei negocieri. Așadar, avem nevoie ca negocierile să continue și avem nevoie ca încetarea focului să persiste pe măsură ce negocierile continuă.” Context: prima rundă, fără rezultat; Ankara intră în discuție Optimismul privind reluarea contactelor vine după ce 21 de ore de discuții față în față, la care au participat vicepreședintele SUA JD Vance și președintele Parlamentului Iranului Mohammad Bagher Ghalibaf, s-au încheiat duminică fără rezultate. Separat, agenția iraniană Tasnim a relatat marți că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și omologul său turc Hakan Fidan au discutat la telefon despre negocierile dintre Teheran și Washington, ceea ce întărește rolul Ankarei în ecuația diplomatică pe care Sharif încearcă să o consolideze prin vizita sa. În teren, corespondentul Al Jazeera din Islamabad, Kamal Hyder, a indicat două elemente-cheie: faptul că încetarea focului „rezistă” și că SUA și Iran „recunosc” că liniile de comunicare rămân deschise. [...]
Blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene riscă să scoată de pe piață peste un milion de barili de petrol și să împingă prețurile în sus , într-un moment în care Teheranul amenință cu extinderea conflictului la nivelul întregii regiuni a Golfului, potrivit Stirile Pro TV . Măsura americană este descrisă ca fiind deja în vigoare, iar miza imediată este traficul maritim din jurul Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie. Teheranul consideră blocada o încălcare a suveranității și amenință cu atacarea porturilor din regiunea Golfului, în timp ce China – un cumpărător important de petrol iranian – a catalogat acțiunea drept „periculoasă” și „iresponsabilă”. Ce presupune blocada și cum ar urma să fie aplicată Publicația notează că este „prima zi completă” a blocadei proclamate de Donald Trump asupra navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene. În același timp, patru vase cu legături cu Iranul, aflate sub sancțiuni, au traversat Strâmtoarea Ormuz, iar două dintre ele au legături și cu China. În material sunt prezentate și elemente despre modul de aplicare: atenția ar urma să se concentreze pe marile petroliere care pleacă din Insula Kharg, iar SUA ar folosi sateliți, drone și informații comerciale despre traficul maritim pentru a identifica navele care ies din porturile iraniene spre apele deschise. De ce contează economic: presiune pe piața petrolului și pe China Un efect direct invocat în material este reducerea ofertei de petrol: corespondentul CNN Nick Paton Walsh afirmă că blocada „scoate de pe piață peste un milion de barili de petrol iranian”, ceea ce „va duce probabil la creșterea prețurilor”. În aceeași logică, situația este prezentată ca o problemă majoră pentru China, descrisă drept un client important al Iranului. Beijingul a condamnat blocada, iar Ministerul de Externe chinez a avertizat că intensificarea desfășurării militare și acțiunile de blocadă ar amplifica tensiunile și ar afecta siguranța navigației în strâmtoare. Escaladare și calendar: termenul de 21 aprilie Teheranul denunță blocada ca „act de piraterie maritimă” și amenință că va răspunde lovind „toate porturile din regiunea Golfului” și că nu va mai permite „niciun fel de trafic în Golf”, potrivit materialului. Pe plan diplomatic, Stirile Pro TV menționează, citând NBC, că negocierile dintre SUA și Iran ar putea fi reluate în această săptămână. Donald Trump a lansat un nou avertisment pentru Teheran în contextul unui termen-limită: dacă nu se ajunge la un acord până pe 21 aprilie, când expiră armistițiul de două săptămâni. Ce se discută în negocieri, potrivit presei americane Potrivit New York Times, la discuțiile de la Islamabad, Teheranul ar fi propus suspendarea activității nucleare pentru o perioadă de până la cinci ani, idee respinsă de americani, care ar fi insistat pentru un moratoriu de 20 de ani. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre un posibil compromis. [...]
China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]
