Știri
Știri din categoria Externe
O eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz riscă să destabilizeze fluxurile de export de țiței, după ce Teheranul a avertizat că „blocada” impusă de SUA în zonă ar putea duce la ruperea armistițiului dintre Iran și Statele Unite, relatează G4Media. Mesajul vine în a noua zi a unui armistițiu descris drept fragil, într-un conflict care a început pe 28 februarie, în urma unei ofensive americano-israeliene împotriva Iranului.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a calificat blocada drept „un act provocator” și a spus că forțele armate iraniene sunt pregătite să ia „măsurile necesare” în această situație, potrivit declarațiilor citate de agenția rusă de stat RIA Novosti și preluate de Xinhua, menționează articolul.
Contextul este o încetare a focului mediată inițial pentru două săptămâni, menită să reducă tensiunile dintre Washington și Teheran, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de menținerea armistițiului.
În același timp, președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis pe rețelele de socializare că Libanul ar trebui inclus în orice acord de încetare a focului, notează Xinhua.
Într-un interviu separat pentru agenția iraniană Isna, Mohsen Rezaei — consilier militar de rang înalt al noului lider suprem, Mojtaba Khamenei — a declarat că Iranul este pregătit pentru un război prelungit, în pofida amenințării cu un blocaj maritim din partea SUA. El a mai spus că Iranul nu va face compromisuri privind condițiile sale la negocierile cu SUA.
Rezaei a criticat SUA pentru încercarea de a acționa ca „polițistul” Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept o cale navigabilă vitală pentru exportul de țiței. Potrivit AFP, el a formulat și un avertisment direct, afirmând că Teheranul ar putea ataca și scufunda nave americane în Strâmtoarea Ormuz dacă Washingtonul va încerca să joace rolul de „polițist” în zonă.
„Domnul (Donald) Trump vrea să devină poliţistul Strâmtorii Ormuz. Chiar asta este îndeletnicirea dumneavoastră? Chiar asta este îndeletnicirea unei armate puternice precum cea a Statelor Unite?”
Recomandate
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran începe să afecteze direct securitatea rutelor energetice din Golf , după a noua noapte consecutivă de atacuri americane și pe fondul unor noi decese în rândul militarilor SUA, care amplifică riscul unui conflict regional mai larg, potrivit CNN . Statele Unite au anunțat că au lovit din nou ținte militare iraniene în noaptea de duminică spre luni, iar explozii au fost raportate în mai multe zone din Iran, inclusiv în orașe-port de pe coastele Golfului Oman și Golfului Persic. CNN notează că, pentru prima dată în cele nouă zile, presa de stat iraniană a raportat explozii și în Tabriz, în nord-vestul țării. În paralel, crește presiunea politică și militară pe Washington după ce SUA au raportat moartea unui nou militar american, ucis în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte. Decesul vine la o zi după ce Pentagonul a anunțat că doi militari americani au murit în urma unor lovituri în Iordania, iar un altul este dat dispărut în acțiune; US Central Command a transmis că a localizat rămășițe neidentificate în Iordania. Strâmtoarea Hormuz , din nou în centrul riscului operațional Un element cu impact direct asupra transportului maritim și, implicit, asupra pieței energiei este tensiunea din jurul Strâmtorii Hormuz, rută-cheie pentru exporturile de petrol. Autoritatea maritimă britanică a raportat luni dimineață (ora locală) un vas în flăcări în largul coastelor Omanului, în apropierea strâmtorii. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Iranul pentru atacarea navelor și obstrucționarea căii navigabile. Tot Rubio a spus că Washingtonul rămâne deschis diplomației cu Teheranul: „dacă acea ușă se deschide, vom fi bucuroși să vedem”. Iranul, prin Garda Revoluționară, a susținut că au fost vizate două petroliere „neconforme”, potrivit agenției de stat IRNA, însă CNN precizează că nu poate verifica independent această afirmație. Lovituri asupra infrastructurii și efecte în lanț în statele din Golf Pe lângă țintele militare, conflictul s-a extins în ultimele zile și către infrastructură. CNN relatează că SUA și-au lărgit lista de obiective dincolo de situri de coastă cu radare și facilități pentru drone, incluzând drumuri, tuneluri, căi ferate și infrastructură portuară; presa iraniană a menționat și o instalație de desalinizare. În același timp, Iranul și-a extins țintele în regiune, iar Kuweitul a fost lovit în mod repetat: ministrul energiei din Kuweit a declarat că Iranul a atacat inclusiv o centrală electrică și o instalație de desalinizare, iar o rafinărie de petrol a fost avariată. Armata kuweitiană a anunțat luni dimineață că apărările antiaeriene răspund la „amenințări ostile cu drone”, iar Bahrainul a activat sirenele, potrivit Ministerului de Interne. Separat, un analist din energie citat de CNN avertizează că oferta globală de petrol va rămâne perturbată atât timp cât luptele continuă și facilitățile energetice din Golf rămân avariate, deoarece revenirea depinde de reparații și de reluarea producției la niveluri normale. Ce urmează: risc de extindere și incertitudine pe termen scurt Președintele Donald Trump a declarat că Iranul a fost lovit „foarte dur”, în timp ce CNN consemnează că pierderile umane din rândul militarilor SUA și extinderea atacurilor alimentează temerile privind un război mai amplu. Teheranul a anunțat, la rândul său, o nouă salvă de rachete către „ținte inamice”, potrivit IRNA. În plus, Iranul a acuzat SUA că ar fi atacat instalația nucleară Dharkhovin din sudul țării, iar un oficial iranian a avertizat asupra unui răspuns „adecvat”, potrivit televiziunii de stat IRIB. SUA nu au confirmat atacul, iar agenția ONU de supraveghere nucleară a transmis că verifică informațiile. [...]
Iran a inițiat un armistițiu de 10 zile cu SUA, semnalând presiunea de a debloca navigația prin Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Washingtonul cere o pauză mai lungă și condiționează orice încetare a focului de garanții privind libertatea de navigație, potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu negocierile. Propunerea ar fi fost lansată de Teheran și este avansată acum de mediatori – oficiali de rang înalt din Qatar, Egipt, Oman și Pakistan – pe fondul extinderii loviturilor americane și în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump , ar lua în calcul revenirea la o campanie militară la scară largă împotriva Iranului. Miza: Strâmtoarea Hormuz și libertatea de navigație Conform celor două surse citate, scopul armistițiului de 10 zile este găsirea unei soluții pentru Strâmtoarea Hormuz, subiectul care a declanșat criza legată de un memorandum de înțelegere semnat luna trecută, după care atât Teheranul, cât și Washingtonul au declarat, în esență, că acordul nu mai este în vigoare. Între ideile discutate se află crearea unui „coridor de mijloc” prin Strâmtoarea Hormuz, situat între apele controlate de Oman și cele controlate de Iran, astfel încât navele comerciale să poată tranzita în siguranță. Poziția SUA: pauză mai lungă și condiții înainte de încetarea focului Aceleași surse afirmă că, în acest stadiu, SUA cer un armistițiu mai lung. În plus, Washingtonul ar insista să existe cel puțin înțelegeri parțiale privind libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca orice încetare a focului să intre în vigoare, urmând ca restul detaliilor să fie finalizate în timpul pauzei propuse de 10 zile. Unul dintre interlocutorii citați susține că unii oficiali din administrația Trump ar fi descris propunerea iraniană drept „absurdă” și „ilogică”. Trump: „Iranul să plătească un preț” și continuarea loviturilor Un oficial american a declarat pentru publicație că Trump este concentrat pe a se asigura că Iranul „plătește un preț” pentru încălcarea memorandumului și pentru moartea unor militari americani. „Președintele se va asigura, de asemenea, că Iranul plătește pentru decesele recente ale soldaților americani. Aceste lovituri devastatoare vor continua până când președintele decide altfel, dar discuțiile dintre țările noastre continuă.” Potrivit articolului, Trump este așteptat să participe marți la o ceremonie care marchează repatrierea în SUA a corpurilor militarilor americani uciși în atacuri iraniene cu rachete și drone în Iordania și Irak. Context regional: Israelul își exprimă reticența de a intra în conflict În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat luni o consultare de securitate care a durat peste cinci ore și jumătate, încheiată la 1:30 a.m. marți. După discuție, ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a spus că Israelul „nu are niciun interes să se alăture conflictului dintre Iran și SUA”, iar „menținerea status quo-ului este cea mai bună opțiune”. În lipsa unui acord asupra duratei armistițiului și a condițiilor privind navigația, negocierile rămân deschise, iar propunerea de 10 zile pare, deocamdată, un punct de plecare mai degrabă decât o înțelegere iminentă. [...]
Donald Trump ridică miza unei escaladări militare cu Iranul , avertizând că Teheranul va „plăti de mai multe ori” pentru fiecare soldat american ucis, potrivit news.ro . Mesajul vine după moartea mai multor militari americani în Orientul Mijlociu, în ultimele zile, și indică o posibilă înăsprire a răspunsului SUA în regiune. Într-o postare pe Truth Social , Trump a scris: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de mai multe ori pentru acea crimă.” Președintele american a susținut că a transmis această „instrucțiune” conducerii militare, menționând explicit secretarul de război, Pete Hegseth, președintele Comitetului șefilor de stat major, Daniel Caine, și „toți conducătorii din cadrul armatei”. Ce a declanșat reacția În ultimele zile, potrivit informațiilor prezentate, au fost raportate mai multe incidente: un militar american a fost ucis în nordul Irakului, în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte; un atac iranian în Iordania s-a soldat cu moartea a doi soldați americani și dispariția unui alt militar „în acțiune”. Armata americană continuă să examineze rămășițe neidentificate găsite la locul atacului din Iordania, ceea ce sugerează că numărul victimelor ar putea crește. Semnale operaționale și fereastra diplomatică Casa Albă a anunțat că Trump va participa marți seară la ceremonia de înhumare a militarilor americani căzuți, la Baza Aeriană Dover , potrivit unei postări pe X a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. În paralel, Statele Unite au majorat numărul de avioane de vânătoare din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump „analizează cum să procedeze”, a declarat un oficial citat de CNN. Totuși, secretarul de stat Marco Rubio și un oficial iranian de rang înalt au afirmat că părțile rămân deschise la soluții diplomatice. [...]
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii , prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia . În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria. Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor. Ce arată poziționarea României în clasament România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index. Cum arată vârful și coada clasamentului La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității. La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei. Metodologia: pe ce se bazează indexul Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global. [...]
