Știri
Știri din categoria Energie

Prețul mediu al motorinei standard a trecut de 10 lei/litru, cu două zile mai devreme decât era estimat, potrivit Știrile Pro TV. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că depășirea pragului confirmă o prognoză formulată cu trei săptămâni în urmă și reflectă efectul cumulat al factorilor economici și geopolitici asupra pieței.
Chisăliță susține că, deși a fost criticat când a avansat scenariul, „astăzi prețul mediu al motorinei standard a atins 10 lei/litru” și că trecerea peste acest nivel nu trebuie tratată doar ca o știre de preț, ci ca un exemplu despre felul în care publicul percepe (sau ratează) mecanismele din spatele scumpirilor. El afirmă și că depășirea pragului „nu este finalul unei povești, ci începutul uneia mai complicate”.
Conform specialistului, estimarea inițială indica depășirea pragului în jurul datei de 27 martie 2026, însă realitatea a devansat scenariul cu două zile. Din perspectiva pieței, atingerea nivelului de 10 lei/litru funcționează ca un reper psihologic și economic: odată depășit, discuția se mută de la „dacă” la „cât de repede” se pot transmite în costuri mai largi presiunile care au împins prețul în sus.
Recomandate

Petrom a scumpit din nou benzina și motorina în noaptea de sâmbătă spre duminică, 22 martie. Potrivit Economedia , este a 13-a majorare a prețurilor în cele trei săptămâni de la începutul războiului din Iran, iar creșterea a fost de 9 bani pe litru atât la benzină standard, cât și la motorină standard. Publicația notează că scumpirea a fost aplicată la câteva minute după miezul nopții, într-un moment mai puțin obișnuit pentru piață: de regulă, ajustările de preț apar în timpul săptămânii, mai rar sâmbăta și aproape deloc duminica. La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, duminică 22 martie 2026 erau afișate prețuri de 9,13 lei/litru pentru benzină standard și 9,83 lei/litru pentru motorină standard. În stațiile Petrom din București, prețurile erau încadrate între 9,13–9,15 lei/litru la benzină și 9,81–9,84 lei/litru la motorină. În zilele anterioare au fost consemnate alte creșteri, inclusiv una considerată cea mai amplă de la începutul conflictului: vineri, 20 martie, benzina standard s-a scumpit cu 15 bani/litru, iar motorina standard cu 19 bani/litru. Sâmbătă dimineață, la ora 9:30, prețul benzinei a urcat cu 10 bani/litru, iar cel al motorinei cu 15 bani/litru. Evoluția cumulată indică un salt accelerat al prețurilor în martie și de la începutul anului, pe fondul majorării accizelor și al scumpirilor succesive: în martie 2026 (după 13 scumpiri): +1,17 lei/litru la benzină standard și +1,56 lei/litru la motorină standard; de la începutul anului 2026: +1,89 lei/litru la benzină standard și +2,37 lei/litru la motorină standard; raportat la finalul lui 2025: +26,10% la benzină standard și +31,76% la motorină standard (conform calculelor din articol). În termeni de cost pentru un plin de 50 de litri, Economedia arată că, față de 31 decembrie 2025, diferența a ajuns la +94,5 lei pentru benzină standard și la +118,5 lei pentru motorină standard, ceea ce împinge suplimentul de plată la motorină peste pragul de 100 de lei. [...]

Dumitru Chisăliță susține că România nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) afirmă că România are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportate la puterea de cumpărare, însă reacția autorităților ar fi fost limitată. El indică drept excepție compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor. În același timp, Chisăliță spune că prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului. În acest context, el consideră că măsurile publice discutate până acum nu răspund efectiv presiunilor din piață. Analistul arată că vineri a apărut un document intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”. În opinia sa, documentul nu ar funcționa ca un plan, deoarece ar conține idei fără scenarii de lucru, măsuri concrete, responsabili desemnați, surse de finanțare, evaluări de impact și mecanisme de aplicare. Chisăliță discută și ipoteza declarării unei situații de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, subliniind că aceasta ar fi justificată doar dacă apar probleme de continuitate a aprovizionării la pompă. El notează că declarațiile oficiale recente ar fi infirmat existența unor astfel de probleme, ceea ce ridică întrebări despre rațiunea unei eventuale declarări a crizei. Un punct pe care îl consideră relevant în document se referă la stocuri: stocurile de urgență din România ar acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menținute în exterior, prin delegare, încă o perioadă similară, în total circa 90 de zile. De aici, Chisăliță cere precizări despre localizarea stocurilor din exterior și despre timpul necesar pentru aducerea lor în România după decizia de utilizare. El avertizează că, dacă stocurile sunt în state din zona Golfului, accesul la ele ar putea fi problematic în actualul context. În argumentația sa, Chisăliță invocă date ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. În scenariul blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu ar mai putea intra în țară, ceea ce ar putea explica discuțiile despre o situație de criză, sugerează el. Tot în logica riscului de deficit, președintele AEI menționează ideea repornirii rafinăriei Petrotel. El ridică semne de întrebare privind oportunitatea unei astfel de măsuri în condițiile interdicțiilor legate de prelucrarea țițeiului rusesc (în contextul sancțiunilor europene) și ale unui deficit global de țiței menționat în document. Chisăliță critică și propunerea de plafonare a prețurilor pentru o lună la 8,86 lei/litru pentru motorină și 8,41 lei/litru pentru benzină, pe care o consideră nerealistă. Potrivit estimărilor AEI, în aproximativ două săptămâni motorina ar putea ajunge la 10 lei/litru, pe fondul intrării în țară a motorinei și țițeiului cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar pune comercianții în situația de a cumpăra scump și a vinde mai ieftin. Într-un astfel de scenariu, el susține că plafonarea ar putea rămâne doar „pe hârtie”, iar importurile s-ar reduce, cu risc de penurie: în circa două săptămâni pentru motorină și în aproximativ patru săptămâni pentru benzină, potrivit evaluării sale. Separat, Chisăliță spune că plafonarea marjei comerciale ar fi o discuție diferită, dar avertizează că o marjă unică la nivel național ar putea afecta disproporționat micii operatori și ar permite marilor lanțuri integrate să își redistribuie profiturile pe alte verigi. El consideră că auditarea comportamentului comercianților și publicarea rezultatelor ar fi o măsură cu potențial de corecție. În privința exporturilor, el observă că formularea din document despre exportul realizat cu acordul ministerului ar putea indica o intenție de limitare, dar atrage atenția că, juridic, „export” se referă la livrări în afara UE, ceea ce ar permite ocolirea măsurii prin livrări intracomunitare urmate de redirecționare. La final, articolul arată că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliției o propunere de măsuri de urgență pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. Documentul menționează că Guvernul ia în calcul inclusiv declararea unei situații de criză, plafonarea prețurilor, subvenții directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori și agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul și repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești. [...]

Până la 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune , potrivit Kyiv Post , care citează calcule Reuters bazate pe date de piață, în contextul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, al unui atac contestat asupra unei conducte majore și al reținerii unor petroliere. Reuters estimează că perturbarea se ridică la aproximativ 2 milioane de barili pe zi, iar analiștii o descriu drept cea mai severă lovitură asupra lanțului de aprovizionare cu petrol al Rusiei din istoria modernă. În zona Mării Baltice, încărcările în porturile Primorsk și Ust-Luga, principalele hub-uri rusești de export, au fost suspendate din nou după atacuri recente cu drone care ar fi provocat incendii și avarii la infrastructură. În paralel, portul Novorossiysk de la Marea Neagră ar funcționa sub capacitatea normală, după atacuri anterioare din această lună. Pe ruta terestră, exporturile prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia ar fi fost în mare parte oprite din ianuarie, după avarii raportate în Ucraina în urma unor lovituri rusești. Separat, rețineri repetate ale unor petroliere asociate Rusiei în apele europene ar fi perturbat circa 300.000 de barili pe zi din exporturile de petrol arctic expediate din Murmansk, potrivit traderilor citați. Miza economică este ridicată: exporturile de petrol sunt prezentate ca o sursă importantă de venit pentru bugetul federal al Rusiei și un pilon al economiei sale, estimată la aproximativ 2,6 trilioane de dolari. În același timp, materialul notează că piețele energetice globale rămân tensionate, iar prețul petrolului a depășit temporar 100 de dolari pe baril pe fondul conflictului legat de Iran. Moscova a calificat loviturile ucrainene drept „atacuri teroriste” și afirmă că își consolidează măsurile de securitate la infrastructura energetică. [...]

Guvernul francez urmează să vină în zilele următoare cu un set de măsuri pentru energie , pe fondul creșterilor accelerate de prețuri provocate de conflictul din Iran , iar autoritățile încearcă să limiteze impactul direct asupra economiei, relatează Agerpres . Anunțul a fost făcut de ministrul de Finanțe, Roland Lescure, care a indicat că executivul lucrează deja la soluții punctuale pentru sectoarele cele mai expuse. Potrivit oficialului, transporturile și pescuitul sunt printre domeniile care resimt cel mai puternic scumpirile, în special din cauza costurilor ridicate la combustibili și energie. În acest context, statul francez vizează intervenții țintite, similare unor scheme deja aplicate anterior pentru transportul de marfă, dar adaptate noii situații din piață. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului RTL, unde Lescure a sugerat că măsurile vor fi calibrate astfel încât să ofere sprijin direct actorilor economici afectați. Creșterea prețurilor la energie este legată direct de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu , care au perturbat piețele internaționale și au alimentat incertitudinea privind aprovizionarea. În paralel, Franța nu acționează izolat. Oficialul a menționat posibilitatea unei reuniuni la nivel înalt, care ar putea avea loc luni , reunind miniștri de Finanțe, miniștri ai Energiei și guvernatori ai băncilor centrale din G7 . Discuțiile ar urma să vizeze coordonarea răspunsului internațional la actualul șoc energetic. În lipsa unor detalii concrete despre forma finală a intervențiilor, direcția este deja conturată: sprijin punctual pentru industrii vulnerabile și o abordare coordonată cu partenerii internaționali. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să tempereze presiunea asupra companiilor și, implicit, asupra consumatorilor finali, într-un context economic deja tensionat. [...]

Franța rămâne liderul european la energia nucleară , într-un context în care guvernele europene evaluează riscurile pentru aprovizionarea cu energie și pentru prețurile combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Impactul unor eventuale atacuri asupra Iranului și al posibilelor represalii ar depinde, în mare măsură, de mixul energetic al fiecărei țări. În Uniunea Europeană, 12 state membre produc în prezent energie nucleară. Comisia Europeană amintește că blocul comunitar nu favorizează o tehnologie anume, iar decizia privind sursele de energie rămâne la nivel național. „Uniunea Europeană rămâne neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește sursele de energie, ceea ce înseamnă că fiecare stat decide singur de unde își asigură energia”, arată Comisia Europeană. În 2024, cele 12 țări au produs 649.524 GWh de electricitate din nuclear, cu 4,8% peste nivelul din 2023, al doilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2022 (609.255 GWh). Totuși, datele Eurostat arată o tendință de fond descendentă: producția nucleară a scăzut cu 20% între 2014 și 2024 și cu 30% între 2004 și 2024. La nivelul mixului energetic al UE în 2024, petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere (38%), urmate de gazul natural (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%). Structura diferă însă semnificativ între state, iar țările cu ponderi mai mari de regenerabile și nuclear sunt considerate mai bine protejate față de șocuri pe piața energiei decât cele dependente de gaz. În 2024, Franța a avut de departe cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul energetic (40,3%). Alte țări cu ponderi ridicate au fost: Slovacia – 29,7% Suedia – 25,6% Bulgaria – 23,7% Finlanda – 23,4% Slovenia – 21,7% Cehia – 19,5% Ungaria – 16,6% Belgia – 13,2% Spania – 11,1% România – 9,1% Olanda – 1,1% Germania a renunțat complet la energia nucleară, 2023 fiind ultimul an cu producție, iar în 2024 nivelul a fost zero. Ponderea nuclearului este mai mare dacă analiza se face strict pe producția de electricitate: în UE, energia nucleară a reprezentat 23,4% din producția de electricitate în 2025, potrivit organizațiilor Ember și Energy Institute. Franța (69%) și Slovacia (66,4%) sunt cele mai dependente, iar România își acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de electricitate din nuclear. În paralel, UE rămâne puternic dependentă de importuri: în 2024 a produs 43% din energia consumată, iar 57% a fost importată, potrivit Comisiei Europene. [...]

Sam Altman se retrage din conducerea Helion pe fondul discuțiilor pentru furnizarea de energie către OpenAI , potrivit TechCrunch , într-o mișcare care ar putea deschide calea unui parteneriat strategic între compania de inteligență artificială și startup-ul de fuziune nucleară. Decizia vine în contextul unor negocieri aflate în fază incipientă, dezvăluite anterior de Axios, care ar putea permite OpenAI să achiziționeze până la 12,5% din producția de energie a Helion. Conform datelor vehiculate, aceasta ar însemna aproximativ 5 gigawați până în 2030 și până la 50 gigawați până în 2035, un volum care sugerează planuri extrem de ambițioase pentru extinderea capacității de producție. Helion nu a confirmat oficial existența negocierilor, dar a precizat că retragerea lui Altman din funcția de președinte al consiliului de administrație are rolul de a elimina potențiale conflicte de interese și de a permite colaborări viitoare. Compania a transmis că va continua să lucreze cu acesta într-un alt rol. Pentru a atinge nivelurile de producție menționate, Helion ar trebui să construiască un număr foarte mare de reactoare: aproximativ 800 de reactoare până în 2030 încă circa 7.200 până în 2035 Fiecare reactor ar urma să producă aproximativ 50 megawați, ceea ce indică un ritm accelerat de dezvoltare, peste media industriei, unde majoritatea proiectelor vizează începutul anilor 2030 pentru operațiuni comerciale. Ce diferențiază Helion: utilizează un sistem care transformă direct energia de fuziune în electricitate evită metodele clasice bazate pe abur și turbine dezvoltă deja un prototip funcțional, numit Polaris În februarie 2026, compania a anunțat că a atins temperaturi de 150 de milioane de grade Celsius în reactorul său, apropiindu-se de pragul estimat pentru producția comercială. Mișcarea lui Altman nu este singulară: anterior, acesta s-a retras și din conducerea altui startup energetic, Oklo, pentru a permite parteneriate similare cu companii din domeniul inteligenței artificiale. Strategia sugerează o direcție clară: asigurarea unor surse masive de energie pentru infrastructura AI, cunoscută pentru consumul ridicat. Dacă acordul se concretizează, OpenAI ar deveni unul dintre principalii clienți ai Helion, alături de Microsoft, care a semnat încă din 2023 un contract pentru furnizarea de energie începând cu 2028. [...]