Știri
Știri din categoria Externe

Vladimir Putin a admis că economia Rusiei a intrat în recesiune, potrivit Digi24, care relatează declarațiile făcute luni, într-o ședință pe teme economice. Președintele rus a spus că, la începutul lui 2026, principalii indicatori macroeconomici au trecut pe minus.
„În ianuarie anul acesta, produsul intern brut al Rusiei a fost cu 2,1% mai mic decât în urmă cu un an. Producția industrială a scăzut cu 0,8%”, a citat Putin statisticile Rosstat.
Putin a susținut că evoluția nu este „nimic neașteptat” și a cerut guvernului să readucă economia „pe traiectoria creșterii economice durabile”, evitând în același timp accelerarea inflației și destabilizarea pieței muncii. În paralel, a atras atenția asupra situației bugetului federal, care la finalul lunilor ianuarie-februarie a înregistrat un deficit de 3,5 trilioane de ruble și o scădere a veniturilor totale, cerând „decizii echilibrate” pentru „sustenabilitatea pe termen lung”.
Scăderea PIB-ului din ianuarie, raportată anterior de Rosstat, este prezentată ca prima contracție înregistrată de Rusia din 2023. Digi24 notează că, în 2025, creșterea economică oficială a încetinit de aproape cinci ori, până la 1%, sub previziunile inițiale ale guvernului, iar 21 din 28 de sectoare industriale principale au încheiat anul pe minus, inclusiv extracția de minereuri, metalurgia, industria de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și producția de alimente (în scădere pentru prima dată în 15 ani).
Pentru 2026, autoritățile ruse au coborât prognoza de creștere de la peste 2% la 1,3%, însă și aceasta ar putea fi prea optimistă. Potrivit datelor Bloomberg, citate de Digi24, Ministerul Dezvoltării Economice ar lua în calcul reducerea prognozei la 0,7% și pregătește o tăiere de buget, în condițiile în care veniturile din materii prime s-au înjumătățit la începutul anului; sursele Bloomberg indică o reducere de 10% a cheltuielilor, cu excepția celor militare și a celor „protejate”, inclusiv cheltuielile sociale.
În același context, Ilya Sokolov, șeful laboratorului de politică bugetară al Institutului Gaidar, avertizează că încetinirea economiei poate reduce veniturile bugetare non-petrol și gaze, în pofida reformei fiscale care include majorarea TVA și a impozitelor pentru întreprinderile mici. Conform calculelor sale, față de planul inițial, încasările ar putea scădea cu 500 de miliarde de ruble din TVA și cu 100-200 de miliarde de ruble din impozitul pe profit, iar deficitul ar putea urca spre aproape 8 trilioane de ruble dacă cheltuielile depășesc planul cu aproximativ 1 trilion de ruble.
Recomandate

Vizita lui Vladimir Putin în China, la 19–20 mai, semnalează o nouă încercare de întărire a axei Moscova–Beijing , într-un moment în care Beijingul tocmai a primit și o vizită a președintelui american Donald Trump, potrivit news.ro . Kremlinul a anunțat sâmbătă că liderul rus va avea discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping , despre modalitățile de „consolidare suplimentară a parteneriatului global și a cooperării strategice” dintre Rusia și China. Vizita are loc la doar câteva zile după deplasarea lui Donald Trump în China. Cei doi lideri s-au întâlnit cel mai recent în septembrie 2025, când Vladimir Putin a făcut o vizită de patru zile în China. Atunci, el a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și a asistat la o paradă militară la Beijing, pe 3 septembrie, organizată cu ocazia celebrării a 80 de ani de la „victoria” împotriva Japoniei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În întâlnirile anterioare, șefii de stat au subliniat puterea „parteneriatului lor fără limite”, formulare reluată în contextul relației bilaterale Rusia–China. [...]

Rusia a relaxat regulile de cetățenie pentru Transnistria , o măsură care poate consolida controlul Moscovei asupra regiunii separatiste și poate complica cadrul juridic și politic din Republica Moldova, potrivit Știrile Pro TV . Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, teritoriu aflat sub controlul forțelor pro-ruse încă din anii 1990. Informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației kyivindependent.com și agenției News.ro. Ce se schimbă în procedură Conform materialului, solicitanții eligibili pot fi scutiți de mai multe condiții care, în mod obișnuit, îngreunează obținerea cetățeniei ruse: cerințele privind rezidența în Rusia; testele de istorie și de educație civică; obligația de a demonstra cunoașterea limbii ruse. De ce contează: instrument de influență și presiune Moscova folosește de mai mult timp eliberarea pașapoartelor ca mecanism de influență în teritorii ocupate sau controlate de administrații pro-ruse, arată articolul. În Transnistria, autoritățile locale se bazează „în mare măsură” pe sprijinul Rusiei și au cerut ajutorul Moscovei și în trecut. În același registru, o avocată a organizației neguvernamentale Donbas SOS, Nataliia Iurlova, a declarat pentru Kyiv Independent: „Scopul noului decret este de a le elibera paşapoarte câtor mai multe persoane, exercitând presiuni asupra lor”. Precedente: Ucraina și regiunile ocupate din Georgia Decretul pentru Transnistria se înscrie într-o serie de decizii similare, potrivit sursei. În mai 2025, Rusia a simplificat obținerea cetățeniei pentru locuitorii din Abhazia și Osetia de Sud, regiuni ale Georgiei ocupate de Rusia. Separat, pe 4 martie, Putin a semnat un decret care prelungește pe termen nelimitat procedura simplificată de obținere a cetățeniei ruse în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Tot în contextul presiunilor administrative, articolul menționează că autoritățile de ocupație ar obliga părinții din regiunea ocupată Herson să obțină pașapoarte rusești, sub amenințarea pierderii drepturilor părintești, informație atribuită Centrului de Rezistență Națională (raportare din 30 iulie, fără alte detalii în textul citat). [...]

Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]

SVR susține că Ucraina încearcă să preia controlul unor canale Telegram pro-ruse prin oferte de cumpărare , într-o mișcare care ar putea amplifica presiunea pentru cenzură și restricții asupra comunicațiilor online în Rusia, potrivit Digi24 . Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) afirmă că, de la sfârșitul lunii aprilie, „reprezentanții Kievului” ar fi trimis, prin conturi false înregistrate pe numele unor lideri de opinie, oferte de cumpărare către canale Telegram militare și „patriotice” rusești, inclusiv canale asociate curentului „Z” (pro-război). Conform declarației, obiectivul ar fi înlocuirea conținutului și răspândirea de „dezinformare” și mesaje de discreditare a conducerii politice și a armatei ruse. SVR mai susține că astfel de demersuri ar urmări să atragă administratorii acestor „resurse informaționale” în activități ilegale care ar prejudicia „interesele naționale” ale Federației Ruse. Totuși, instituția nu indică niciun canal concret care ar fi primit oferte sau care ar fi fost cumpărat în modul descris. De ce contează: muniție pentru controlul internetului și al platformelor Acuzațiile vin într-un context în care, potrivit materialului, în Rusia se suprapun mai multe tensiuni: scăderea popularității autorităților, lipsa de succese pe frontul din Ucraina, blocări ale internetului și intensificarea cenzurii. În acest cadru, o narațiune despre „infiltrarea” canalelor pro-ruse poate justifica măsuri suplimentare de control asupra platformelor și asupra comunicațiilor, cu efect direct asupra modului în care se coordonează și se informează inclusiv comunitățile pro-război. Fricțiuni în zona pro-război: critici la adresa lui Putin și reacții la restricții Digi24 amintește mai multe episoade recente care indică tensiuni în interiorul ecosistemului pro-guvernamental și pro-război: Bloggerul pro-guvernamental Ilya Remeslo l-a atacat public pe Vladimir Putin, numindu-l „președinte nelegitim” și cerând ca acesta să fie judecat ca „criminal de război și hoț”; după aceste declarații, Remeslo ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Egor Guzenko („Al Treisprezecelea”), blogger asociat zonei „Z”, l-a criticat pe Putin pentru restricționarea internetului mobil; ulterior, administrația canalului său a susținut că i-ar fi fost confiscat telefonul și că ar fi fost trimis pe front, deși avea un picior încă nevindecat după o fractură. Comunitatea „Z” s-a opus anterior ideii de blocare a Telegram, promovată de FSB, argumentând că închiderea accesului ar lăsa „mii de militari” fără comunicații și ar putea duce la „consecințe fatale” în condițiile unei ofensive în desfășurare. În lipsa unor exemple concrete prezentate de SVR despre canale „cumpărate”, acuzațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarație. Miza practică, însă, este una operațională: controlul canalelor de comunicare și al fluxurilor de informații într-un moment în care restricțiile digitale au devenit parte a gestionării interne a războiului. [...]

Avertismentul unui comandant ucrainean pune presiune pe bugetele europene de apărare , într-un moment în care statele din UE discută cât și cum să investească în capacități militare. Potrivit Mediafax , un comandant ucrainean din Donețk, cunoscut după indicativul „Kurt”, le transmite liderilor europeni să se pregătească și să cheltuiască mai mult pe apărare, susținând că Rusia „nu își va abandona ambițiile imperiale”. Kurt a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya din Kostiantynivka , oraș din regiunea Donețk descris ca fiind aproape complet distrus după luni de lupte și aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, potrivit tvpworld.com, citat de Mediafax. De ce contează pentru Europa: costul apărării devine inevitabil Mesajul central al comandantului este că Europa nu ar trebui să își bazeze securitatea pe promisiunile Moscovei și că trebuie să își consolideze granițele și liniile de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare. „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin. Avertismentul vine pe fondul eșecului unor armistiții succesive: militarul afirmă că a trecut prin „aproximativ treizeci de armistițiuri”, pe care Rusia „nu le-a onorat pe niciunul”. Situația din teren: Kostiantynivka, atacată din trei direcții În jurul Kostiantynivka, forțele ruse atacă din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului. Majoritatea civililor au fugit, iar cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante, conform relatării. Orașul rămâne strategic și prin prisma logisticii: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut–Pokrovsk, ceea ce ar perturba logistica rusă și ar încetini mișcarea trupelor și a muniției inamice. Războiul se schimbă: drone, roboți și inteligență artificială Comandantul spune că războiul s-a transformat semnificativ, cu drone, roboți și inteligență artificială (AI) în rol central. În relatare se menționează că sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut „brusc” numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca. În același timp, Kurt subliniază prioritatea protejării personalului: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.” Context: armistiții anunțate, atacuri reluate Declarațiile sunt plasate după un armistițiu anunțat de Rusia care, potrivit relatării, nu a oprit atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea acestuia. În acest cadru, mesajul către Europa este că riscul pe termen lung rămâne, indiferent de evoluțiile punctuale de pe front. [...]

Mesajul public de susținere venit din cercul Kremlinului amplifică miza politică a alegerilor regionale din Germania , într-un moment în care Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje în cel puțin două landuri. Potrivit Mediafax , Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului responsabil de relațiile economice ale Rusiei cu alte țări, a numit AfD „speranța germanilor” într-o postare pe platforma X. Dmitriev a reacționat după ce lidera AfD, Alice Weidel, a distribuit rezultatele unui sondaj din landul Mecklenburg–Pomerania Inferioară (nord-estul Germaniei), realizat de Infratest dimap. Conform sondajului, AfD ar avea 36% din intențiile de vot, „mult înaintea celorlalte partide”. Reacția politică: acuzații de „cal troian” al Moscovei Declarația a atras critici din partea social-democraților germani. Dirk Wiese, liderul grupului parlamentar al SPD, a spus că mesajul „arată clar ce alianță dezastruoasă lucrează împreună pentru a demonta Uniunea Europeană și democrația noastră”, potrivit dpa. „Este clar: oricine votează AfD se va trezi într-o zi în Rusia lui Putin. Atunci nu cancelarul german va mai stabili agenda, ci criminalul de război Vladimir Putin.” Wiese a mai afirmat, tot pentru dpa, că „AfD este calul troian al lui Putin pe continent”. Context electoral și ce urmează Alegeri regionale sunt programate în septembrie în Berlin, Mecklenburg–Pomerania Inferioară și Saxonia. În ultimele două landuri, AfD conduce detașat în sondaje, însă nu este clar dacă ar putea obține suficient sprijin pentru a guverna singur. Un element-cheie pentru aritmetica post-electorală rămâne izolarea politică a AfD: partidele tradiționale continuă să excludă formarea unor coaliții cu această formațiune. Un mesaj repetat dinspre Dmitriev Nu este prima dată când Kirill Dmitriev își exprimă public susținerea pentru AfD. În octombrie anul trecut, el a scris că partidul stă bine în sondaje deoarece se opune „imigrației necontrolate, minciunilor și cenzurii”. Dmitriev este descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și, în calitate de negociator al Kremlinului în contextul războiului din Ucraina, a pledat pentru îmbunătățirea relațiilor cu Statele Unite sub președintele Donald Trump, criticând în același timp Europa și Kievul. [...]