Știri
Știri din categoria Energie
HEINEKEN România a investit circa 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) în pompe de căldură industriale și modernizări în fabricile din Craiova și Ungheni, cu obiectivul de a reduce semnificativ consumul de energie în procesele de producție, potrivit HotNews. Proiectul a fost realizat împreună cu ENGIE Building Solutions și a inclus și o componentă de finanțare nerambursabilă prin PNRR.
Investiția contează în special prin impactul operațional: compania schimbă modul în care își generează și folosește energia termică în două unități de producție, într-un context în care costurile cu energia și presiunea de decarbonare rămân teme centrale pentru industria alimentară.
În fabricile din Craiova și Ungheni au fost introduse sisteme moderne de pompe de căldură de înaltă capacitate, proiectate să valorifice căldura reziduală rezultată din procesele industriale. Noile instalații produc apă caldă folosită direct în procesul de pasteurizare, una dintre etapele cu consum ridicat de energie din producția berii.
Implementarea a avut loc pe parcursul anului 2025, într-un interval de 9 luni, iar compania spune că proiectul a fost realizat fără afectarea producției în curs.
Pe baza unui audit energetic, estimarea este că soluția va duce la:
Proiectul a fost implementat și coordonat integral de ENGIE Building Solutions (parte a ENGIE Romania), care a acoperit proiectarea, ingineria, achizițiile, managementul construcției și punerea în funcțiune, conform informațiilor din articol.
Valoarea totală a investiției este de aproximativ 12 milioane de euro, iar o parte din sumă provine din fonduri nerambursabile prin PNRR, fără ca materialul să detalieze ponderea exactă.
Compania indică faptul că infrastructura nouă este gândită să permită integrarea unor soluții viitoare de decarbonare și să faciliteze accesarea de finanțări verzi, sugerând un potențial de extindere a proiectelor de eficiență energetică în operațiuni.
Recomandate
În doar 60 de zile de conflict, factura UE la importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 mld. euro , fără ca Europa să primească „nici măcar o moleculă de energie suplimentară”, potrivit Digi24 , care redă mesajul Ursulei von der Leyen despre răspunsul UE la criza energetică generată de războiul din Iran. Șefa Comisiei Europene a avertizat că efectele conflictului din Orientul Mijlociu „se pot resimți luni sau chiar ani” și a pus accentul pe vulnerabilitatea structurală a Uniunii: dependența de energia importată. În acest context, von der Leyen a indicat drept direcție principală reducerea dependenței de combustibili fosili importați și creșterea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”, de la regenerabile la nuclear, „cu respectarea deplină a neutralității tehnologice” (principiul conform căruia politicile nu favorizează o tehnologie anume, ci obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor). De ce contează: costuri mai mari fără consum mai mare Mesajul Comisiei leagă direct scumpirea energiei de riscurile geopolitice și de rutele de transport, menționând ca obiectiv „restabilirea libertății de navigație depline și permanente în Strâmtoarea Ormuz , fără taxe”. În paralel, von der Leyen susține că statele cu un mix energetic cu emisii reduse de carbon sunt mai puțin expuse șocurilor de preț. Ca exemplu, ea a indicat cazul Suediei: când prețul gazului crește cu 1 euro/MWh, factura la energie electrică ar crește cu 0,04 euro/MWh, deoarece aproape toată electricitatea provine din regenerabile și nuclear. Trei direcții de intervenție: stocuri, sprijin țintit, reducerea cererii Comisia a prezentat un set de măsuri care ar urma să fie combinate diferit în funcție de situația fiecărui stat membru, fără o „soluție generală” aplicabilă tuturor. Von der Leyen a punctat trei pachete: Coordonare mai puternică la nivel european , inclusiv pentru umplerea stocurilor naționale de gaze și pentru rezerve de combustibil , în special combustibil pentru avioane și motorină , unde „piețele se restrâng”. În plus, Comisia propune coordonarea eliberării stocurilor de petrol și măsuri pentru ca rafinăriile să își poată intensifica producția în UE. Protejarea consumatorilor și a companiilor , dar cu sprijin „exclusiv” pentru gospodăriile și industriile vulnerabile și cu evitarea măsurilor care ar crește cererea de gaze și petrol. Von der Leyen a invocat lecția ultimei crize: doar un sfert din sprijinul de urgență ar fi ajuns la cei vulnerabili, în timp ce „peste 350 de miliarde de euro” au fost cheltuite pe măsuri nețintite, cu efect asupra finanțelor publice. Reducerea cererii de energie prin eficiență energetică, electrificare și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale, pe fondul unei cereri în creștere asociate extinderii centrelor de date și inteligenței artificiale. Ce urmează: plan de electrificare și bani rămași în buget Von der Leyen a spus că UE va prezenta „până în vară” un Plan de acțiune pentru electrificare , cu un obiectiv „ambițios”. Ea a amintit și de alocările din bugetul european actual: „aproape 300 de miliarde de euro” pentru energie, din care „95 de miliarde de euro” ar fi încă disponibile, fonduri pe care Comisia vrea să le folosească pentru trecerea la electricitate în transporturi, industrie și încălzire. În ansamblu, mesajul Comisiei pune criza actuală în registrul securității economice: scumpirea importurilor de combustibili fosili este prezentată ca un cost imediat al dependenței energetice, iar electrificarea și producția locală de energie – ca instrumente de reducere a expunerii la șocuri geopolitice. [...]
Acordurile de miliarde semnate de SUA în Balcani mută centrul de greutate al aprovizionării cu energie în regiune , prin contracte pe termen lung pentru gaze naturale lichefiate (GNL) și prin proiecte care cer infrastructură electrică nouă, potrivit Economedia . Pachetul de înțelegeri vizează explicit reducerea dependenței de petrolul și gazele rusești în sudul Europei și întărește prezența companiilor americane în energie. La forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări , organizat la Dubrovnik (Croația), secretarul american al Energiei, Chris Wright, a prezentat demersul ca pe o extindere a cooperării SUA cu sudul, centrul și estul Europei. Contracte pe termen lung pentru GNL și proiecte de infrastructură Unul dintre cele mai mari acorduri menționate este un contract pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), semnat la Tirana între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În context, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a legat explicit acordul de „securitatea energetică” și „securitatea națională” la nivel regional. În paralel, Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un proiect convenit între Bosnia și Herțegovina și Croația: o conductă care să transporte gaze naturale americane de la terminalul GNL de pe insula croată Krk către Bosnia. Obiectivul declarat este diversificarea surselor de energie ale Bosniei și reducerea dependenței de gazele rusești. Finanțarea și coordonarea proiectului ar urma să fie asigurate de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat anterior că ar urma să investească aproximativ 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în acest proiect. Componenta nucleară și legătura cu investițiile în AI Croația și Statele Unite au emis și o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile, semnalând că parteneriatul energetic nu se limitează la gaze. Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul american de investiții Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru participarea la un proiect de dezvoltare AI și centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde euro (aprox. 250 miliarde lei). Planul include o facilitate cu o capacitate energetică de 1 gigawatt, destinată procesării pentru inteligență artificială și serviciilor de cloud (servicii informatice livrate prin internet). Lucrările ar urma să înceapă provizoriu în 2027, iar operațiunile ar putea debuta în 2029, însă calendarul depinde de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice — un detaliu care sugerează că impactul economic va fi condiționat de ritmul investițiilor în infrastructura de energie. [...]
Rompetrol a coborât benzina premium la 8,21 lei/litru, sub prețul benzinei standard , într-o mișcare care poate pune presiune pe concurență și arată cât de greu se vând sortimentele „premium” în actualul val de scumpiri, potrivit Economica . Rompetrol a redus prețul benzinei EfixS 98 (cifră octanică 98) în două etape: cu 40 de bani/litru pe 25 aprilie și cu încă 50 de bani/litru „azi dimineață”, conform observațiilor publicației. În același timp, benzina standard din stațiile Rompetrol este la 8,98 lei/litru, ceea ce înseamnă că sortimentul premium a ajuns semnificativ mai ieftin decât cel standard în propria rețea. Cum arată comparația în București Cu prețul de 8,21 lei/litru, benzina premium de la Rompetrol devine, potrivit sursei, cea mai ieftină benzină din toate lanțurile din țară (atât standard, cât și premium). În Capitală, cele mai mici prețuri menționate sunt: Rompetrol: 8,21 lei/litru (premium) Petrom: 8,72 lei/litru (standard) OMV: 8,82 lei/litru (standard) MOL: 8,89 lei/litru (standard) Lukoil: 8,89 lei/litru (standard) De ce contează: semnal despre cerere și stocuri Explicația avansată este una de cerere: carburanții premium se vând mai greu în perioada actuală, marcată de scumpiri la pompă, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au afectat aprovizionarea globală și au împins în sus cotațiile la petrol și carburanți. În acest context, clienții se orientează mai mult către sortimentele standard, iar premium-ul rămâne nevândut. În plus, sursa amintește că benzina este, în mod structural, un produs excedentar în România: rafinăriile produc mai multă benzină decât se consumă intern (în timp ce la motorină producția este sub necesar), ceea ce face ca, în condiții normale, România să fie exportator de benzină. Acum însă, exporturile ar fi limitate de „legislație de criză”, care permite exportul doar cu acordul Ministerului Energiei. Ce urmează Nu este clar cât timp va menține Rompetrol acest preț redus la benzina premium, notează sursa. Într-un episod anterior, compania a aplicat o strategie similară la motorina premium, vândută temporar sub prețul motorinei standard, până la epuizarea stocurilor (context detaliat în Economica ). Rompetrol Downstream operează 1.217 puncte de distribuție carburanți (stații proprii, partener, stații mobile Rompetrol Express și baze interne), șase depozite de carburanți, circa 280 de stații GPL și peste 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii, rețeaua fiind alimentată preponderent din rafinăria Petromidia. [...]
Curtea Constituțională discută o sesizare care poate bloca sau întârzia schimbări-cheie pentru prosumatori , după ce președintele a reclamat că Parlamentul ar fi depășit limitele reexaminării la completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: dacă CCR admite obiecțiile, modificările privind definirea prosumatorului și regulile de compensare/echilibrare pot fi întoarse în Parlament, cu efect direct asupra cadrului în care persoane fizice, firme și unele instituții publice pot produce, consuma și livra energie în rețea. Ce contestă președintele: „depășirea limitelor” reexaminării În sesizare, șeful statului arată că, după un nou ciclu legislativ și amendamentele operate, actul normativ ar fi fost adoptat „cu depășirea limitelor” procedurii de reexaminare cerute de președinte (informație relatată de Agerpres). Cererea de reexaminare formulată la 12 decembrie 2023 a vizat, în principal, mai multe puncte legate de prosumatori, între care: corelarea definiției prosumatorului cu regulile de licențiere pentru producătorii cu capacități mai mari sau egale cu 1 MW; reanalizarea condiției ca un prosumator să poată compensa financiar excedentul produs la un loc cu energia consumată în alte locuri doar dacă acestea sunt racordate la rețeaua aceluiași operator de distribuție și dacă producerea nu este activitatea comercială/profesională primară — condiție considerată o posibilă barieră de acces la piață; reevaluarea exceptării prosumatorilor sub 900 kW de la responsabilitatea de echilibrare (costurile dezechilibrelor din rețea), în contextul unui Regulament UE; reevaluarea aplicării noii limite de 400 kW pentru compensarea cantitativă și asupra contractelor de vânzare-cumpărare, precum și eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferența dintre produs și consumat putea fi utilizată, ceea ce ar genera aplicarea imediată a obligațiilor de compensare; necesitatea de clarificări privind obligația furnizorilor de a emite facturi „în numele și în contul prosumatorilor” pentru energia regenerabilă livrată în rețea, inclusiv din perspectiva obligațiilor comerciale și fiscale. Administrația Prezidențială mai susține că, față de forma anterioară reexaminării, ar fi fost extinsă sfera autorităților și instituțiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, deși președintele ar fi cerut „clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare”. Totodată, se invocă revenirea la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, în legătură cu compensarea cantitativă lunară și decontarea cantităților de energie în acest proces. De ce contează pentru piață: reguli de compensare, facturare și dezechilibre Disputa are efecte potențial directe asupra modului în care prosumatorii își monetizează surplusul și asupra obligațiilor care cad pe furnizori și pe operatorii din sistem: compensarea cantitativă (mecanismul prin care energia livrată în rețea se compensează cu energia consumată) și pragurile de putere instalată asociate; responsabilitatea pentru dezechilibre (costurile generate de diferențele dintre producția estimată și cea reală, relevante pentru stabilitatea rețelei); facturarea în numele prosumatorilor , cu implicații comerciale și fiscale. În sesizare, președintele argumentează că reexaminarea ar fi trebuit să rămână „limitată la obiecțiunile formulate”, iar introducerea unor „soluții legislative noi” ar depăși cadrul procedural. Context: ce prevedea forma inițială transmisă la promulgare Legea a fost transmisă inițial spre promulgare la 25 noiembrie 2023. Potrivit formei inițiale, modificările urmăreau, între altele, o distincție între prosumator persoană juridică și prosumator persoană fizică și includeau: creșterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW ; includerea în definiția prosumatorului a posibilității de a stoca energia , de a vinde direct unui alt consumator racordat direct la instalația de producție și de a compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum (în anumite condiții); creșterea la 900 kW a limitei până la care prosumatorul nu plătește dezechilibrele; modificări în Codul fiscal, prin extinderea sferei prosumatorilor fără obligația de a emite facturi pentru puterea instalată de la 27 kW la 900 kW pe loc de consum. Ce urmează depinde de soluția CCR asupra sesizării; materialul citat nu indică un termen sau o dată a deciziei. [...]
Banca Mondială vede un nou șoc al energiei în 2026, cu prețuri mai mari cu 24% , pe fondul riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Estimarea este condiționată de un scenariu în care cele mai acute perturbări s-ar încheia în mai, dar instituția avertizează că o escaladare ar putea împinge cotațiile și mai sus. Ce înseamnă prognoza pentru costuri și inflație Raportul Băncii Mondiale indică o transmitere în lanț a scumpirilor: energie, apoi alimente, apoi inflație mai ridicată, cu efecte asupra dobânzilor și costurilor de finanțare. Economistul-șef al instituției, Indermit Gill, avertizează că șocul va lovi cel mai puternic populația săracă și va amplifica dificultățile țărilor în curs de dezvoltare. „Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.” În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică un nivel de 5,8% dacă războiul se prelungește. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz , punctul critic al scenariului Banca Mondială leagă riscul de preț de atacarea infrastructurii energetice și de perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a produs „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol. Scenariul de bază presupune o revenire graduală, până în octombrie, aproape de nivelurile de dinaintea războiului pentru volumele tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, însă cu riscul unor prețuri mai ridicate. Pentru țițeiul Brent, referința globală, instituția estimează: 86 dolari/baril (aprox. 395 lei) în 2026, față de 69 dolari/baril (aprox. 320 lei) în 2025; un posibil vârf de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol sunt afectate suplimentar și exporturile își revin lent. Efecte secundare: îngrășăminte mai scumpe și presiune pe alimente Banca Mondială anticipează și o scumpire a îngrășămintelor, cu impact indirect asupra costurilor din agricultură și, ulterior, asupra prețurilor alimentelor. Instituția estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026 , pe fondul unui avans de 60% al prețului la uree , evoluții care ar putea eroda veniturile fermierilor și ar putea amenința randamentele viitoarelor culturi. Creștere economică mai slabă în economiile emergente Pe fondul acestor presiuni, Banca Mondială estimează că țările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,6% în 2026 , sub estimarea anterioară de 4% . [...]
Hidroelectrica propune dividende totale de 4,3 miliarde lei, mizând pe surplusul de numerar , într-o mișcare care ar crește semnificativ distribuția către acționari fără să afecteze, potrivit companiei, finanțarea investițiilor planificate, arată Profit . Directoratul companiei de stat, controlată de Ministerul Energiei cu peste 80% din capital, le propune acționarilor distribuirea unor dividende speciale de 1 miliard de lei , pe lângă dividendele „uzuale” de 3,3 miliarde lei . Justificarea invocată: „poziția financiară robustă”, „capacitatea susținută de generare a numerarului”, un „profil prudent de îndatorare” și menținerea capacității de finanțare a programului strategic de investiții. De unde ar veni banii pentru dividendele speciale Potrivit informațiilor publicate, dividendele speciale ar urma să fie plătite din rezultatul reportat , reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare . Cum își apără compania decizia, ca emitent listat Conducerea executivă susține că decizia are o logică strict financiară și de guvernanță corporativă, nu una determinată de factori externi. În formularea companiei: „Propunerea este fundamentată exclusiv pe considerente corporative și financiare, în interesul societății ca emitent listat.” „Distribuirea propusă nu rezultă din considerente conjuncturale externe societății, ci din analiza internă a structurii de capital și a capacității de generare sustenabilă de numerar.” În esență, mesajul transmis pieței este că Hidroelectrica consideră că are exces de lichiditate raportat la nevoile curente de capital și la gradul de îndatorare, astfel încât poate crește distribuția către acționari fără să își compromită planurile de investiții. [...]
