Știri
Știri din categoria Energie
Combustibilul RDF obținut din deșeuri a devenit mai valoros decât petrolul și gazul, pe fondul tensiunilor geopolitice și al volatilității din piața energiei, potrivit Libertatea. Materialul descrie cum o resursă tratată mult timp ca secundară începe să fie privită ca element de securitate energetică pentru statele europene.
Publicația arată că utilizarea deșeurilor ca resursă energetică, în special sub forma RDF (Refuse Derived Fuel, adică un combustibil obținut prin procesarea deșeurilor nepericuloase), câștigă teren în industrie. Contextul invocat este instabilitatea pieței combustibililor fosili, asociată cu evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și cu perturbări în lanțurile de aprovizionare.
Un exemplu concret este Serbia, care a modificat Legea privind gestionarea deșeurilor pentru a permite importul temporar de combustibili alternativi, cu obiectivul de a-și proteja securitatea energetică. În paralel, state din Uniunea Europeană ar pregăti planuri pentru a crește procesarea deșeurilor nepericuloase, astfel încât să poată substitui parțial petrolul, cărbunele și gazele naturale.
RDF-ul este obținut din „fracția uscată” a deșeurilor, după eliminarea componentelor incombustibile (precum sticla și metalul) și a celor organice umede. Conform articolului, compoziția include, între altele, lemn tratat sau deșeuri de lemn, plastice care nu pot fi reciclate mecanic, hârtie și carton contaminate, resturi textile și piele.
Miza, în această etapă, este disponibilitatea: Libertatea notează că RDF-ul începe să devină o marfă deficitară chiar și în unele state membre UE, ceea ce ridică întrebarea dacă exporturile vor mai continua sau dacă țările vor păstra resursa pentru consum intern. Pentru industriile energo-intensive, combustibilul alternativ este prezentat ca o soluție de reducere a costurilor și a emisiilor, inclusiv în contextul obligațiilor legate de CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon).
Recomandate
Reluarea treptată a producției la centrala nucleară de la Paks reduce riscul unui deficit de energie în Ungaria , după ce nivelul scăzut al Dunării a forțat oprirea majorității turbinelor la începutul lunii, potrivit Economica . Premierul Peter Magyar a spus că reconectarea avansează „conform programului”, iar producția a urcat deja la 1.000 MW. Magyar a indicat că se așteaptă ca, miercuri, centrala să revină la producția maximă, de 2.000 MW, pe măsură ce unitățile sunt repornite gradual. Ce a declanșat opririle: Dunărea la minime istorice În primele zile din august, seceta și valurile de căldură au coborât Dunărea la minime istorice, ceea ce a dus la deconectarea a șapte dintre cele opt turbine ale centralei (două pentru fiecare reactor). Situația a ridicat riscul unei opriri totale, care ar fi complicat reluarea producției. Intervenția autorităților: lucrări pentru a asigura apa de răcire Cu zece zile înainte de declarațiile de la Paks, Guvernul a decis lucrări pentru a încerca creșterea nivelului Dunării și pentru a evita închiderea completă a centralei. Pe 13 august au început lucrările la un „prag de fund” (un fel de dig), iar două barje au fost scufundate pentru a devia un debit mai mare de apă către canalul care alimentează centrala. Context și ce urmează Centrala de la Paks a fost construită în urmă cu 44 de ani, cu tehnologie sovietică, și nu a fost deconectată integral până acum. Premierul a anunțat că vor exista noi programe de stat pentru a preveni repetarea situației din ultimele săptămâni, fără să ofere, deocamdată, detalii, potrivit EFE. [...]
Reducerea cu 120 MW a producției la Kozlodui riscă să strângă oferta de import pentru România în orele de seară , într-un moment în care piața locală se bazează pe electricitatea din Bulgaria pentru acoperirea vârfurilor de consum, potrivit Adevărul . Ministerul Energiei de la Sofia a anunțat că Bulgaria va diminua cu 120 MW capacitatea unuia dintre cele două reactoare funcționale ale centralei nucleare de la Kozlodui, care asigură peste o treime din consumul de energie electrică al țării. Măsura este justificată de scăderea „fără precedent și critică” a nivelului Dunării, apă necesară pentru răcirea reactoarelor, reducerea fiind menită să „garanteze funcționarea în siguranță”. Prognozele hidrologice în amonte de centrală indică în continuare o tendință de scădere a cotelor, iar autoritățile bulgare spun că este prima dată în cei 52 de ani de exploatare când condițiile meteo și hidrologice extreme impun o astfel de decizie. De ce contează pentru România: importuri mai sensibile, presiune pe prețuri Pentru România, miza este disponibilitatea energiei de import din Bulgaria, în condițiile în care, în prezent, țara noastră aduce „cantități importante” de electricitate din statul vecin pentru a acoperi o parte din necesarul intern. Contextul invocat include producția internă mai scăzută, lucrări sau opriri la Centrala Nucleară Cernavodă și seceta care afectează debitul Dunării. În acest cadru, o diminuare a producției disponibile la Kozlodui poate reduce cantitatea pe care Bulgaria o poate exporta către România și poate amplifica presiunea asupra prețurilor pe piața regională, arată publicația. Problema structurală rămâne seara: surplus solar, stocare redusă Datele citate indică un profil tot mai dezechilibrat: România are energie în exces în intervalele cu producție solară ridicată, dar dispune de o capacitate foarte redusă de stocare pentru a muta această energie către orele de seară. Consecința este o dependență mai mare de importuri, în special seara, când producția solară scade. În acest context, reducerea producției nucleare de la Kozlodui poate pune presiune pe disponibilitatea energiei în regiune și poate duce la un deficit mai mare pe piața locală, potrivit aceleiași surse. Context suplimentar: Adevărul a mai detaliat separat diferențele de exploatare față de Cernavodă, într-un material despre exploatarea centralei , și despre faptul că România importă cantități importante de energie electrică din Bulgaria pe fondul condițiilor hidrologice din zonă. [...]
România a atins un nou vârf de producție solară, dar rămâne vulnerabilă seara la importuri din cauza stocării limitate și a indisponibilităților din producție , arată datele prezentate de Economica . La ora 13:04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de sistem), măsurată de Transelectrica , a urcat la 3.453 MW. Publicația notează că statistica nu include prosumatorii, care aveau atunci o producție estimată la 2.200 MW, fără a fi clar cât a fost autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea. De ce contează: solarul acoperă vârful de zi, dar nu rezolvă vârful de seară În momentul în care fotovoltaicul a depășit 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW, într-o zi caniculară. Rezultatul: parcurile fotovoltaice au asigurat „undeva la 70%” din consum, potrivit calculelor din articol. Raportat la producția totală din acel moment, fotovoltaicul avea o pondere de 52%, în condițiile în care România exporta consistent, la o putere de 1.700 MW. Totuși, pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare (care ar putea muta energia din timpul zilei către seară), sistemul este așteptat să intre pe import la vârful de consum de seară. Economica leagă această perspectivă de mai mulți factori: oprirea centralei de la Cernavodă , aportul mai redus al hidrocentralelor și riscul unui consum mai mare din cauza temperaturilor ridicate. Context: capacitate instalată în creștere, prețuri de prânz încă ridicate Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacității instalate în fotovoltaic, care a depășit 4.000 MW în parcurile dispecerizabile, conform informațiilor citate de publicație dintr-un material al e-nergia.ro . Precedentul record, „de peste 3.300 MW”, fusese înregistrat zilele trecute, potrivit unei alte referințe e-nergia.ro . În același timp, articolul indică faptul că, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt „destul de mari” pe piețele spot, intrazilnică și pentru ziua următoare, ceea ce reduce probabilitatea unor limitări voluntare de producție (curtailment) întâlnite atunci când prețurile sunt foarte mici sau negative. Ce urmează: echilibrarea de seară depinde de eolian și de disponibilitatea grupurilor clasice Economica anticipează importuri mai mari seara și din cauza opririi unicului grup pe cărbune de la Turceni, după o avarie, detaliată într-un articol separat al Economica . În contrapondere, publicația se așteaptă la un aport al eolienelor care să compenseze; la momentul redactării, energia eoliană livra circa 900 MW în Sistemul Energetic Național. [...]
Programul Casa Verde Baterii schimbă regula de acces la finanțare, trecând de la „primul venit, primul servit” la selecție pe bază de punctaj , o modificare cu impact direct asupra modului în care prosumatorii își pot planifica investițiile și asupra riscului de „înscrieri la viteză” în platformă, potrivit Economica . Bugetul programului este de 400 de milioane de lei, iar schema vizează finanțarea bateriilor pentru stocarea energiei, nu a unor noi sisteme fotovoltaice. Diana Buzoianu a argumentat că finanțarea stocării vine după ani în care s-a investit masiv în panouri fără sisteme de stocare, ceea ce a pus presiune pe sistemul energetic național. În același timp, schimbarea mecanismului de selecție urmărește să elimine competiția de tip „cine apasă mai repede”, inclusiv folosirea de automatizări („roboți”) pentru înscriere. Cum se face departajarea: punctaj, nu ordine de înscriere În proiectul de ghid pus în consultare publică, selecția se face pe bază de punctaj (maximum 100 de puncte), cu trei criterii principale: contribuția proprie (cofinanțarea) – maximum 40 de puncte; capacitatea sistemului de stocare – maximum 40 de puncte; puterea instalată a sistemului fotovoltaic – maximum 20 de puncte. Ministerul Mediului a susținut, ca principiu, prioritizarea celor care cofinanțează mai mult, în timp ce AFM a venit cu propuneri legate de capacitatea și puterea instalată, criterii aflate acum în dezbatere publică, pe fondul unor observații apărute în spațiul public. Parametrii financiari și tehnici ai schemei Conform informațiilor prezentate, programul are următoarele repere: buget total: 400 de milioane de lei; finanțare: maximum 75% din valoarea totală a proiectului; plafon pe sistem: maximum 15.000 de lei (TVA inclus); standard de cost maxim eligibil: 1.250 lei/kWh (TVA inclus); capacitate minimă a bateriei: 12 kWh; implementare: exclusiv prin instalatori validați de AFM. Sunt eligibile tehnologii precum Li-Ion, LiFePO4, Na-Ion sau echivalente fără plumb; acumulatorii pe plumb-acid nu sunt eligibili. Sistemele trebuie să aibă garanție de minimum 5 ani și minimum 3.000 de cicluri. Cine poate aplica și când ar putea începe programul Pot aplica persoanele fizice care au calitatea de prosumator, indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele anterioare Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Proiectul de ghid este disponibil din 18 august 2026 pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar Diana Buzoianu a spus că își dorește lansarea programului „cât mai rapid posibil”, cu o țintă indicată pentru luna octombrie. Separat, Buzoianu a menționat că, prin implementarea programului la nivel național, ar urma să se asigure stocarea a minimum 400 MWh, însă detaliile finale depind de forma ghidului după consultarea publică. [...]
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
