Știri
Știri din categoria Energie
Programul Casa Verde Baterii schimbă regula de acces la finanțare, trecând de la „primul venit, primul servit” la selecție pe bază de punctaj, o modificare cu impact direct asupra modului în care prosumatorii își pot planifica investițiile și asupra riscului de „înscrieri la viteză” în platformă, potrivit Economica. Bugetul programului este de 400 de milioane de lei, iar schema vizează finanțarea bateriilor pentru stocarea energiei, nu a unor noi sisteme fotovoltaice.
Diana Buzoianu a argumentat că finanțarea stocării vine după ani în care s-a investit masiv în panouri fără sisteme de stocare, ceea ce a pus presiune pe sistemul energetic național. În același timp, schimbarea mecanismului de selecție urmărește să elimine competiția de tip „cine apasă mai repede”, inclusiv folosirea de automatizări („roboți”) pentru înscriere.
În proiectul de ghid pus în consultare publică, selecția se face pe bază de punctaj (maximum 100 de puncte), cu trei criterii principale:
Ministerul Mediului a susținut, ca principiu, prioritizarea celor care cofinanțează mai mult, în timp ce AFM a venit cu propuneri legate de capacitatea și puterea instalată, criterii aflate acum în dezbatere publică, pe fondul unor observații apărute în spațiul public.
Conform informațiilor prezentate, programul are următoarele repere:
Sunt eligibile tehnologii precum Li-Ion, LiFePO4, Na-Ion sau echivalente fără plumb; acumulatorii pe plumb-acid nu sunt eligibili. Sistemele trebuie să aibă garanție de minimum 5 ani și minimum 3.000 de cicluri.
Pot aplica persoanele fizice care au calitatea de prosumator, indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele anterioare Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Proiectul de ghid este disponibil din 18 august 2026 pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar Diana Buzoianu a spus că își dorește lansarea programului „cât mai rapid posibil”, cu o țintă indicată pentru luna octombrie.
Separat, Buzoianu a menționat că, prin implementarea programului la nivel național, ar urma să se asigure stocarea a minimum 400 MWh, însă detaliile finale depind de forma ghidului după consultarea publică.
Recomandate
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
Blocul Național Sindical cere o analiză în CSAT a impactului bugetar și în facturi al achiziției de gaze la 48,752 euro/MWh , după ce statul român a legiferat cumpărarea, în perioada 2027–2034, a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze din proiectul Neptun Deep la acest preț, potrivit Economedia . Confederația sindicală i-a solicitat președintelui Nicușor Dan să inițieze în Consiliul Suprem de Apărare a Țării o dezbatere privind securitatea energetică, în care să fie implicate instituțiile cu atribuții în domeniu, inclusiv Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Consiliul Concurenței. Ce prevede decizia: volum, perioadă, cost total BNS arată că președintele a promulgat Legea nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare, care vizează achiziția a 49,9 milioane MWh de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, „în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro (aprox. 12,2 miliarde lei)”. Conform actului normativ, în intervalul 2027–2034 statul român va cumpăra gaze la 48,752 euro/MWh de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării din perimetrul Neptun Deep. În scrisoarea deschisă, BNS subliniază că România ar avea în perimetrul offshore aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, din care jumătate se află în exploatarea Romgaz, și susține că decizia poate avea efecte pe termen lung asupra bugetului, facturilor și competitivității economiei. De ce spune BNS că riscul e dublu: pierderi bugetare sau scumpiri în lanț Confederația descrie două scenarii cu efecte majore: Dacă prețul pieței libere va fi sub 48,752 euro/MWh , statul ar cumpăra mai scump decât piața și ar putea fi nevoit să valorifice ulterior gazul într-un context de preț mai mic, diferența putând deveni o pierdere suportată, în final, din bani publici. Dacă prețul se transferă în economie , costul suplimentar ar ajunge în prețurile plătite de consumatori și în costurile industriei. BNS compară prețul din lege cu alte repere menționate în analiză: 48,752 euro/MWh ar echivala cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul prețului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică. De asemenea, sindicatele indică o comparație cu „un preț de 22,8 euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație)”, raportat la care ar rezulta o creștere de 113%. În ceea ce privește energia electrică produsă pe gaze, BNS susține că majorarea costului combustibilului se transmite în prețul energiei: pentru 1 MWh de electricitate s-ar consuma 2,5 MWh de gaze, ceea ce ar duce la un cost de „peste 120 de euro” pentru 1 MWh de energie electrică, iar la consumatorul final prețul ar putea depăși 180 euro/MWh după adăugarea tarifelor și taxelor menționate (transport, distribuție, accize, TVA și certificate de emisii de carbon). Totodată, analiza invocă o creștere de peste 100% a facturilor la căldură pentru populația racordată la sistemele centralizate, pe motiv că gazele ar intra în centralele pe cogenerare la un preț dublu față de cel existent. Ce întrebări pune BNS și ce urmează BNS cere ca autoritățile să prezinte analize de impact privind efectele asupra facturilor la gaze și energie electrică, asupra inflației, competitivității industriei și asupra bugetului de stat, precum și măsuri pentru a evita scumpiri în facturi. Între întrebările punctuale adresate se află: care va fi impactul prețului de 48,752 euro/MWh asupra facturii finale a consumatorilor casnici în 2027–2034; ce se întâmplă cu bugetul de stat și cu prețul energiei electrice dacă prețul de piață al gazului va fi sub cel din lege; care este pierderea potențială pentru stat și impactul asupra investițiilor; de ce România ar cumpăra gaze de la OMV Petrom, în condițiile în care Romgaz (companie de stat) deține jumătate din gazele ce vor fi exploatate în Neptun Deep; de ce a fost ales prețul de 48,752 euro/MWh, în condițiile în care BNS menționează estimări pentru 2027 la bursa TTF din Olanda de 45 euro/MWh. Solicitarea către CSAT vizează, în esență, o evaluare instituțională a unei decizii cu efecte bugetare și de preț pe termen lung; în material nu este precizat dacă Administrația Prezidențială a răspuns sau dacă o astfel de dezbatere a fost programată. [...]
Hidroelectrica a transmis Metrorex un preaviz de deconectare pentru restanțe de 11,52 milioane lei , iar operatorul metroului face acum plăți parțiale zilnice și discută o soluție de stingere a datoriei, potrivit Profit . Miza este una operațională: evitarea întreruperii alimentării cu energie electrică, care ar afecta direct funcționarea transportului subteran din București. Hidroelectrica confirmă existența unui „sold restant” cu scadența depășită și precizează că preavizul de deconectare vizează suma de 11.521.602,22 lei . După transmiterea notificării, Metrorex a început să achite „plăți parțiale zilnice”, iar în discuțiile cu furnizorul a invocat inclusiv sezonalitatea încasărilor (perioada concediilor) și „restanțe de încasat de la bugetul de stat” ca factori care au afectat disponibilitățile. Negociere pentru regularizare, fără formulă finală Furnizorul spune că sunt analizate mai multe opțiuni pentru regularizarea situației, însă negocierile nu sunt încheiate. Hidroelectrica arată că, în acest stadiu, nu poate confirma existența unei formule concrete de eșalonare și nici eventuale garanții. În același timp, compania reamintește că, după notificări și preavize, poate iniția măsurile prevăzute contractual și de reglementări, inclusiv deconectarea, dacă sunt îndeplinite condițiile, și avertizează asupra costurilor de deconectare/reconectare, suportate de client. Mesajul Metrorex și intervenția Ministerului Transporturilor Metrorex a transmis ulterior că efectuează zilnic plăți către Hidroelectrica pentru reducerea progresivă a obligațiilor restante și susține că, „la acest moment”, valoarea obligațiilor de plată către furnizor „este mai mică decât valoarea consumului aferent unei luni”. În paralel, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a cerut conducerii Metrorex explicații privind cauzele neachitării la termen, situația detaliată a restanțelor și un calendar de stingere a debitului, invocând riscul și consecințele unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie. Potrivit publicației, ministrul a declarat ulterior că „nu suntem în situația în care Metrorex să fie deconectat”, ci se încearcă negocierea unei eșalonări, și că a extins misiunea Corpului de Control la Metrorex. Context contractual și antecedente Metrorex a semnat pe 28 iunie un nou contract de furnizare cu Hidroelectrica, pe 12 luni, în valoare totală de aproape 133 milioane lei plus TVA , în urma unei licitații la care a mai participat Tinmar Energy. Cantitatea prevăzută este între minimum 175.000 MWh și maximum 195.000 MWh . Profit amintește și un precedent: Metrorex a avut și în 2022 o factură restantă către Hidroelectrica, de peste 7,8 milioane lei , litigiu câștigat de furnizor în noiembrie 2023. Într-un alt caz de companie de stat (Romaero), o situație similară a dus la ipotecarea unor active și vânzarea lor la licitație, ca efect al executării pentru facturi restante la Hidroelectrica. [...]
România poate acoperi fără sincope oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă , pe baza capacităților interne și a importurilor disponibile, iar autoritățile nu anticipează probleme de alimentare cel puțin în această săptămână, potrivit Economedia . Concluzia a fost prezentată marți, după reuniunea Comandamentului Energetic, desfășurată la sediul Dispecerului Energetic Național și coordonată de secretarul de stat Cristian Bușoi. Evaluarea autorităților are un unghi operațional: dacă sistemul energetic național își poate menține echilibrul producție–consum în condițiile indisponibilizării unei capacități nucleare importante. În analiză au intrat situația curentă a producției și consumului, prognoza pentru următoarele 10 zile, condițiile meteo și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Ce surse compensează lipsa producției nucleare Ministerul Energiei indică faptul că, în acest moment, capacitățile disponibile funcționează la niveluri ridicate și acoperă lipsa producției Reactorului 2 de la Cernavodă. Contribuie mai multe componente: cărbune : au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a crescut energia disponibilă în sistem; gaze naturale : centralele pe gaze produc la un nivel ridicat; fotovoltaic : vremea favorabilă susține o producție bună din panouri solare; importuri : capacitățile pentru schimburile cu țările vecine sunt, potrivit autorităților, în parametri normali. La ce se uită autoritățile în perioada următoare Pe baza situației actuale și a prognozelor, Ministerul Energiei estimează că România nu va avea, cel puțin în această săptămână, probleme deosebite în asigurarea necesarului de energie electrică. Autoritățile spun că monitorizează permanent producția, consumul și evoluția vremii, iar situația Reactorului 2 rămâne un punct de urmărire. La reuniunea Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica , Dispecerului Energetic Național, producători și distribuitori de energie, precum și ANRE; au fost consultați și reprezentanți ai „Apelor Române” și ai Administrației Naționale de Meteorologie. [...]
Proiectul SMR de la Doicești rămâne în așteptare , deși Rusia și China sunt, deocamdată, singurele țări care operează comercial reactoare nucleare modulare mici (SMR), potrivit unei analize Economedia . Pentru România, miza este una economică și operațională: un proiect de „miliarde de euro” are finanțări identificate, dar a intrat în stand-by după ce Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Cine are SMR-uri în funcțiune și ce înseamnă asta în practică Conform datelor World Nuclear Association citate în analiză, doar două proiecte sunt în exploatare comercială: Rusia – Akademik Lomonosov , o centrală nucleară plutitoare, funcțională comercial din mai 2020 în regiunea Ciukotka, care furnizează electricitate și căldură pentru comunități izolate din zona arctică. China – HTR-PM (Shidao Bay) , conectată la rețea în 2021 și intrată în exploatare comercială completă; folosește un reactor modular de generația IV, răcit cu gaz, cu o capacitate de aproximativ 200 MW . În paralel, există proiecte avansate în licențiere, dezvoltare sau construcție în SUA, Canada, Argentina și încă unul în China, iar planuri concrete sunt menționate și pentru Anglia și Cehia (grupul Rolls-Royce). Doicești: proiect „pe hârtie”, dar cu reevaluare de fezabilitate România are propriul plan, SMR Doicești , realizat în parteneriat cu compania americană NuScale . Deși proiectul are identificate unele surse de finanțare pentru o investiție de miliarde de euro, acesta este „încă în stand-by”, în condițiile în care Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Analiza indică faptul că, în lumea occidentală, SMR-urile comerciale sunt încă în faze de avizare și pregătire a șantierelor, cu termene de punere în funcțiune spre finalul acestui deceniu sau începutul anilor 2030. În SUA și Canada sunt menționate proiecte susținute de companii precum GE Hitachi sau NuScale , însă ar mai fi „cel puțin patru ani (2030)” până la intrarea în funcțiune a unuia dintre ele. De ce contează: costul inițial și riscurile de licențiere pot decide viabilitatea Dincolo de promisiunea tehnologică, analiza punctează că CAPEX-ul (costul inițial de capital) rămâne „extrem de ridicat” pentru primele modele industriale, inclusiv pentru NuScale Doicești, la care se adaugă dependența de combustibil avansat și riscurile de licențiere. Viabilitatea economică ar depinde direct de scalarea producției în serie , astfel încât costul pe MWh să ajungă competitiv. În același timp, SMR-urile sunt prezentate ca o sursă de energie „în bandă” (producție constantă), cu flexibilitate de amplasare pe suprafețe mici, inclusiv pentru înlocuirea centralelor pe cărbune și pentru alimentarea centrelor de date pentru inteligență artificială din proximitate. Comparativ cu eolianul și solarul, necesită investiții mai mari și termene mai lungi de implementare, dar pot susține stabilitatea rețelei fără dependență de vreme. [...]
