Știri
Știri din categoria Energie
Europa riscă măsuri de reducere a consumului de combustibili, pe fondul presiunilor de aprovizionare, iar guvernele ar putea ajunge să aplice politici comparabile cu restricțiile din pandemie, potrivit unei analize publicate de Economedia. Miza economică este directă: o eventuală penurie fizică ar forța limitări de consum și ar pune presiune pe transport, industrie și bugetele publice prin măsuri de compensare.
Expertul în energie Boyan Rashev, citat de Novinite, spune că Europa s-ar putea îndrepta către un „lockdown energetic” dacă presiunile asupra aprovizionării cu combustibil continuă să se agraveze. El a comparat scenariul cu restricțiile din perioada Covid-19 și a sugerat că guvernele ar putea fi împinse să introducă măsuri precum munca de acasă și chiar transport public gratuit, dacă penuria se intensifică.
Rashev susține că autoritățile ar trebui să pregătească planuri de urgență pentru o posibilă lipsă fizică de combustibil. În evaluarea sa, dacă situația actuală persistă până la finalul lunii aprilie, constrângerile de aprovizionare deja vizibile în părți ale Asiei ar putea începe să afecteze și Europa.
El a indicat și o scădere a producției, afirmând că nivelurile actuale sunt cu aproximativ 13 milioane de barili pe zi mai mici față de sfârșitul lunii februarie.
Expertul a avertizat împotriva intervenției administrative în stabilirea prețurilor la carburanți, argumentând că încercările de a reglementa sau suprima prețurile pot ascunde presiunile reale ale pieței și, în final, pot agrava penuria.
În schimb, el consideră mai eficientă limitarea consumului, în special pentru:
În opinia sa, benzina ar urma să fie mai puțin afectată în Europa.
Rashev a dat ca exemplu măsuri deja introduse în Germania, inclusiv o reducere temporară a taxelor pe energie cu 17 cenți pe litru pentru benzină și motorină, dar a menționat și restricțiile privind frecvența cu care pot fi ajustate prețurile la pompă, despre care spune că nu au produs rezultatele dorite.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, deocamdată, nu există mari probleme de aprovizionare cu combustibil în statele membre, însă situația s-ar putea deteriora rapid dacă blocarea Strâmtorii Ormuz va continua.
„În prezent nu există dovezi ale unei penurii de combustibil în Uniunea Europeană, dar ar putea apărea probleme de aprovizionare în viitorul apropiat. Aprovizionarea cu țiței a rafinăriilor europene rămâne stabilă, fără a fi nevoie de eliberări suplimentare de stocuri în prezent. Totuși, aceasta rămâne principala noastră preocupare”, a spus oficialul citat.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește amânarea aplicării regulilor UE pentru emisiile de metan , o decizie care ar relaxa temporar obligațiile de conformare pentru importatorii de gaze și petrol și ar putea influența fluxurile de aprovizionare pe termen scurt, potrivit Agerpres . Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat intenția de a propune amânarea intrării în vigoare a normelor privind emisiile de metan, fără să precizeze durata. Într-un interviu acordat vineri Bloomberg, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen , a indicat că este analizată o amânare cu un an, în condițiile în care regulile ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2027. Ce obligații ar fi vizate Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește reguli pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Conform cadrului actual, importatorii de gaze și petrol din UE ar urma ca, din ianuarie 2027, să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate aprovizionării lor, cu obiectivul de a limita scurgerile. De ce ia în calcul Bruxelles-ul o pauză Potrivit lui Dan Jorgensen, discuția despre amânare este legată de riscul unei „ierni potențial foarte dificile”, pe fondul incertitudinilor privind situația din Strâmtoarea Ormuz și al prețurilor ridicate la energie. În același context, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând modificarea unor reglementări europene și solicitând, în mod specific, amânarea cu un an a normelor privind metanul. Presiune externă și relaxări deja operate Regulamentul este contestat de mai multe țări, în special producători de hidrocarburi precum Statele Unite, care îl consideră o constrângere și avertizează că ar putea duce la scăderea exporturilor către UE. Comisia Europeană a relaxat deja în iulie o parte din mecanismul de aplicare, renunțând pentru trei ani la amenzile care ar fi trebuit plătite de companiile de hidrocarburi pentru nerespectarea regulilor. Reacția ONG-urilor de mediu Organizațiile de mediu se opun slăbirii regulamentului. Kim O’Dowd, de la Environmental Investigation Agency, a susținut că amânarea nu va reduce prețurile la energie și că reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide modalități de a limita efectele încălzirii globale. Metanul este al doilea cel mai mare contributor la încălzirea globală, după dioxidul de carbon. În acest moment, Comisia nu a indicat oficial cât ar urma să dureze amânarea, iar calendarul exact rămâne neclar. [...]
Franța și Germania vor livra motorină din angajamente mai vechi, nu din stocuri noi , ceea ce reduce substanța promisiunii făcute recent administrației Trump și lasă neclar dacă piața va primi, efectiv, volume suplimentare în următoarele săptămâni, potrivit Politico . Într-o reuniune cu ușile închise a oficialilor europeni din energie, cele două țări au indicat că „eliberarea” de motorină va veni din cantități deja asumate în martie, în cadrul unui angajament mai amplu coordonat prin Agenția Internațională a Energiei (AIE), au declarat doi diplomați familiarizați cu discuțiile. Mesajul contrastează cu impresia creată săptămâna trecută, când Europa i-a transmis președintelui SUA, Donald Trump, că va elibera „milioane de barili” de combustibil pentru transport. Contextul este presiunea Washingtonului: statele G7 au convenit vineri să elibereze o cantitate „substanțială” de motorină în următoarele 20 de zile, pentru a tempera prețurile globale, după ce oficiali de rang înalt din administrația Trump au amenințat cu o interdicție la exporturile americane de motorină dacă europenii nu își deblochează rezervele. Ce se știe despre volume și ce rămâne neclar Politico notează că nu este clar câte cantități vor pune efectiv pe piață Germania și Franța, însă acestea ar reprezenta o parte din stocurile rămase din angajamentele din martie. Câteva repere din datele menționate: Din cele 2,65 milioane de tone de petrol, motorină și combustibil de aviație promise, Germania a eliberat până acum 600.000 de tone . Pentru Franța , nu este clar cât a contribuit din angajamentul de 14,6 milioane de barili de produse petroliere. Totuși, Parisul ar fi indicat în privat că mai are 8 milioane de barili neutilizați din angajamentul din martie, care ar urma să fie folosiți în actualul demers, potrivit altor doi diplomați. Germania și Franța, care au unele dintre cele mai mari rezerve europene de produse petroliere rafinate, au fost criticate de administrația Trump pentru că nu ar fi livrat integral partea asumată în martie. Berlinul pune acest lucru pe seama unei cereri slabe pentru volumele oferite, potrivit unui document văzut de publicație. Riscul: promisiune „reîmpachetată” și tensiuni în interiorul UE Rămâne deschisă întrebarea dacă vor exista barili „proaspeți” peste angajamentele din martie. Un oficial european declara luni pentru Politico că noul angajament „implica în mod necesar” o eliberare nouă. Franța ar fi semnalat miercuri că ar putea elibera 2 milioane de barili de motorină peste cantitățile din martie, ca parte a angajamentului G7 de a prioritiza motorina în următoarele 20 de zile, dar fără o asumare fermă, potrivit a doi diplomați. În paralel, mai multe state membre au fost confuze cu privire la cine se angajează cu ce volume și în ce calendar. Unele țări din Europa de Est, inclusiv Bulgaria , și-au exprimat îngrijorarea că reducerea rezervelor pentru a combate prețurile le-ar putea lăsa expuse în cazul unei crize de aprovizionare, potrivit persoanelor familiarizate cu discuțiile. O reuniune extraordinară a AIE urma să aibă loc „astăzi”, conform sursei, în încercarea de a clarifica implementarea. Poziția Germaniei: fără cantități suplimentare O purtătoare de cuvânt a ministerului german al economiei și energiei a confirmat că Berlinul nu va elibera barili noi, dincolo de obligațiile deja stabilite pentru martie. „În acest context, și ținând cont de angajamentele deja îndeplinite, obligațiile urmează să fie implementate printr-o eliberare coordonată de 100 de milioane de barili prin intermediul AIE.” Aceasta a adăugat că, „în acest moment”, nu vor fi eliberate cantități suplimentare. Pentru piață, miza imediată este dacă „promisiunea” către SUA se traduce în volume nete noi care să apese prețurile în jos sau doar în reetichetarea unor livrări deja asumate — diferență care poate influența atât credibilitatea coordonării G7, cât și tensiunile comerciale legate de un posibil embargo american la exporturile de motorină. [...]
Olanda cere eliminarea obligației UE de umplere a depozitelor de gaze, după ce a plătit circa 1 miliard de euro (aprox. 5 mld. lei) în 2026 pentru a-și face stocurile , pe fondul unui efect de piață care ar fi împins prețurile în sus, potrivit Focus . Miza este una economică: regulile de stocare, introduse după criza gazelor, ar fi ajuns să schimbe stimulentele comerciale și să transfere costuri către guverne. De ce contestă Olanda regula de stocare Publicația arată că Olanda vrea eliminarea cerințelor privind nivelurile minime din depozite în cadrul unei revizuiri a regulilor UE pentru securitatea aprovizionării cu energie. Conform unei relatări Bloomberg citate de Focus, Olanda a cheltuit în 2026 „circa un miliard de euro” pentru a-și umple rezervele. Regulile UE au fost introduse prin Regulamentul 2022/1032 , ca reacție la criza de aprovizionare cu gaze și la creșterile „fără precedent” ale prețurilor după invazia Rusiei în Ucraina. Ținta stabilită la nivel european este de 90% grad de umplere până la 1 noiembrie, în fiecare an. Olanda susține că, odată cu expirarea actualei obligații, nu ar trebui introduse noi ținte de umplere. Efectul de piață invocat: prețuri mai mari vara, costuri pentru stat Explicația prezentată este legată de modul în care funcționează, în mod obișnuit, comerțul cu gaze: traderii cumpără mai ieftin vara și vând mai scump iarna, când cererea crește. Dacă gazul devine scump vara, acest stimulent dispare, iar depozitele riscă să rămână goale. Focus notează că în 2025 și 2026 s-a întâmplat exact acest lucru: comercianții ar fi ținut prețurile mai sus știind că guvernele europene trebuie să atingă anumite niveluri de stocare la date fixe. În plus, în ambii ani, iar în 2026 „mult mai puternic”, criza cu Iranul ar fi menținut prețurile ridicate. În acest context, guvernul olandez ar fi fost nevoit să suporte costul pentru a umple depozitele într-un ritm suficient. Ce se discută la nivelul UE și ce cere Olanda în plus Un proiect de document văzut de Bloomberg ar indica faptul că Executivul european nu ar intenționa să prelungească obligațiile la nivel UE după expirare. În loc, Comisia ar vrea să comaseze unele reguli existente într-un cadru mai larg pentru securitatea aprovizionării cu gaze și electricitate, iar regula actuală pentru gaze ar urma să fie eliminată. Pe lângă eliminarea țintelor, Olanda mai cere ca firmele să fie obligate să stocheze gaze pentru a-și îndeplini propriile obligații de livrare, inclusiv către „clienți protejați” (de exemplu gospodăriile). Totodată, țara critică faptul că reglementarea UE ar forța guvernele să preia sarcini care, în mod normal, revin utilizatorilor depozitelor (companii care cumpără gaze). Implicații pentru Germania: riscul intervenției și calendarul regulilor Focus menționează că problema nivelurilor de umplere afectează și Germania. În exemplul dat, pentru Germania sunt indicate praguri de 80% la 1 noiembrie și 30% la 1 februarie, iar guvernul german ar fi relaxat deja ușor cerințele inițiale. În prezent, Germania nu ar fi ajuns în situația de a interveni direct, prin instrucțiuni către Trading Hub Europe să cumpere mai mult gaz, însă există temeri în piață. Publicația amintește și un episod recent legat de Sefe, care ar fi arătat cât de repede pot urca prețurile en-gros dacă apare suspiciunea unei implicări guvernamentale — suspiciune care, în acel caz, s-ar fi dovedit nefondată. Pe calendar, Focus notează că reglementarea germană de ajustare a cerințelor pentru depozitele de gaze ar urma să înceteze după 31 martie 2027. Rămâne de văzut, în următoarele luni, dacă eliminarea obligațiilor va face gazul mai ieftin vara — un efect pe care sursa îl prezintă ca incert. [...]
România intră în iarnă cu risc de deficit de putere la vârf și importuri scumpe , pe fondul opririi reactoarelor de la Cernavodă, al secetei care reduce producția hidro și al întârzierilor la capacități pe gaz, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza nu este doar „câtă energie există” în total, ci dacă sistemul poate acoperi orele de consum maxim fără să lovească limitele tehnice ale importurilor. România se apropie de o criză energetică „mai ales dacă” se cumulează trei condiții: Centrala Nucleară de la Cernavodă nu pornește, iarna este geroasă, iar importurile de electricitate ajung la limita rețelei (capacitatea maximă pe care interconexiunile o pot transporta în siguranță). Într-un astfel de scenariu, țara ar urma să importe masiv curent la prețuri mari, iar marja de siguranță a sistemului s-ar reduce puternic în orele de vârf. De ce contează: problema e „puterea” disponibilă, nu energia în ansamblu Analiza susține că riscul imediat este deficitul de putere în vârfurile de consum, când și statele vecine au nevoie de electricitate. Cu alte cuvinte, chiar dacă există energie pe parcursul zilei, sistemul poate rămâne vulnerabil în intervalele în care cererea urcă rapid, iar producția internă nu poate fi crescută suficient de repede. În acest context, oprirea reactoarelor de la Cernavodă și producția hidro afectată de secetă reduc capacitatea internă tocmai în perioadele critice, împingând România spre importuri mai mari și mai scumpe. Decizii și întârzieri care au blocat investiții și capacități noi Materialul indică lipsa unei strategii energetice pe termen lung și enumeră cinci decizii/derapaje care au contribuit la vulnerabilitatea actuală: Legea offshore din 2018 , asociată în text cu Liviu Dragnea, care a introdus taxe suplimentare și condiții comerciale considerate descurajante de investitori, întârziind proiectul Neptun Deep . ExxonMobil s-a retras, iar Romgaz a preluat participația cu 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Șefa OMV Petrom, Christina Verchere, este citată cu ideea că fără întârzierea din 2018 producția ar fi început în 2022. Centrale pe gaz construite/refăcute prea târziu : termocentrala Iernut (unitate strategică) trebuia finalizată în 2020, dar este așteptată să pornească pe 31 decembrie 2026 și ar urma să acopere 5%–7% din consumul României. La Mintia , a fost pusă în funcțiune prima turbină de 135 MW dintr-un total planificat de 1.700 MW; testările sunt descrise ca prelungite. Renunțarea la cărbune înainte ca alternativele să fie gata , în baza calendarului din PNRR , cu închideri de mine înainte de finalizarea centralelor pe gaz. România ar fi cerut amânări „prea târziu”. În text este menționată poziția ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, care apreciază că lignitul rămâne indispensabil iernii următoare și are valoare strategică. Stocarea energiei rămasă în urmă față de regenerabile , ceea ce a dus la un sistem care produce mult când cererea e mică și insuficient când cererea e maximă. Sunt menționate ținte de creștere a stocării: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Întârzieri la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă , estimate pentru punere în funcțiune în 2030 și 2031. Cernavodă: opriri, secetă și o retehnologizare care complică 2027 Analiza arată că cele două reactoare de la Cernavodă acoperă circa 20% din necesarul de electricitate al României, dar sunt oprite din cauza secetei. În plus, Unitatea 1 (în funcțiune din 1996) ar urma să fie oprită anul viitor pentru retehnologizare, pe o durată de 32 de luni (aproape trei ani). Textul notează explicit că nu este clar cum va fi compensată oprirea Reactorului 1 și că nu există încă proiecte pentru situațiile în care scăderea Dunării împiedică funcționarea reactoarelor. Ca element de comparație, sunt menționate centralele de la Kozlodui (Bulgaria) și Paks (Ungaria), tot pe Dunăre, care au continuat să producă; diferența ar ține, potrivit analizei, de proiectarea captării apei și amplasament. În perioada descrisă, Bulgaria ar fi exportat energie la niveluri record, iar România ar fi fost principalul cumpărător. Gazele: stocuri mai mici și importuri „pe ușile laterale” Pe partea de gaze, directorul Transgaz, Ion Sterian, este citat cu ideea că stocurile sunt cu peste 300 de milioane de metri cubi sub nivelul de anul trecut, iar o iarnă geroasă ar putea împinge România spre importuri la final de ianuarie și în februarie. În paralel, populația rămâne protejată de schema de plafonare până în primăvara anului viitor, conform textului. Ministerul Energiei afirmă că România nu importă gaz din Rusia și că nu a avut contracte directe cu Gazprom, însă analiza susține că aprovizionarea poate veni indirect prin Bulgaria și Ungaria (țări care importă gaz rusesc), inclusiv prin TurkStream, conductă în care „sunt multe molecule de gaz rusesc”. Sunt menționate și evoluții regionale: creșterea ponderii gazului rusesc în importurile Ungariei între 2021 și 2025 și existența unui contract pe 15 ani cu Gazprom semnat în 2021, fără o decizie formală de reziliere anunțată. La ce să ne așteptăm în următoarele luni Concluzia analizei este că urmează „trei-patru luni complicate”, cu Sistemul Energetic Național în stare de alertă la nivel guvernamental, în condițiile opririi de la Cernavodă, ale secetei și ale întârzierilor la Iernut și Mintia. Dacă repornirea Cernavodă întârzie și iarna este severă, marja de siguranță se îngustează, iar România riscă să depindă de importuri scumpe exact în momentele în care și vecinii au nevoie de energie. [...]
România a înregistrat cele mai mari scumpiri din UE la electricitate și gaze pentru gospodării , în prima jumătate din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Eurostat citate de Biziday . Creșterile sunt calculate în moneda națională: +51,6% la energia electrică și +9,3% la gaze naturale, într-un context în care media UE indică, per ansamblu, ieftiniri. Electricitate: România, pe primul loc la creșteri, în timp ce media UE scade La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii la energia electrică plătite de gospodării au scăzut cu 2,2% în prima jumătate a anului, până la 0,28 euro/kWh. Ponderea taxelor și contribuțiilor în factura finală s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, la 28,4%. În schimb, exprimate în moneda națională, cele mai mari creșteri au fost: România: +51,6% Irlanda: +19,8% Finlanda: +18,4% Gaze naturale: scădere la nivelul UE, dar majorare în România Și la gaze naturale, media UE arată o scădere: prețurile medii plătite de gospodării au coborât cu 3,5% față de prima jumătate din 2025, la 0,11 euro/kWh. Eurostat explică evoluția prin revenirea fluctuațiilor sezoniere la tiparul de dinaintea crizei din 2022 . În moneda națională, cele mai mari majorări au fost: România: +9,3% Croația: +8,9% Slovacia: +6,6% Miza pentru consumatori și pentru economie este că România se decuplează de tendința medie europeană de temperare a costurilor la energie pentru gospodării, ceea ce poate menține presiunea pe bugetele populației și pe consum, în special în sezonul rece. [...]
Rosatom își extinde ofensiva comercială în Africa, cu discuții pentru centrale nucleare mari în patru țări , într-un demers care poate redesena pe termen lung piața de infrastructură energetică de pe continent și influența fluxurile de investiții în proiecte strategice, potrivit HotNews . Șeful companiei nucleare de stat Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat că Rusia este pregătită să furnizeze centrale nucleare „de diverse dimensiuni și configurații” pentru țările africane. El a precizat că Rosatom discută cu Uganda, Ghana, Etiopia și Egipt pentru construirea de centrale nucleare mari , informație atribuită de HotNews agenției Reuters. „Abordare adaptată” și extinderea relațiilor economice Lihacev a descris „principiul” pe care îl invocă Rosatom în relația cu statele africane: „Parteneriatul nostru se bazează pe principiul că Africa este diversă, iar pentru fiecare țară avem o abordare adaptată, care depășește cadrul unui singur proiect.” Cooperarea nucleară a fost unul dintre subiectele discutate la al treilea Summit Rusia–Africa , organizat la Moscova în această săptămână, cu participarea reprezentanților din aproximativ 50 de țări africane , inclusiv șefi de stat și de guvern. Forumul, lansat în 2019, este prezentat ca parte a eforturilor Rusiei de a-și aprofunda legăturile politice și economice cu Africa. Miza: proiecte mari, dar și „nuclear la scară mică” și centrale plutitoare După summit, Vladimir Putin a spus că statele africane ar fi arătat interes pentru: centrale nucleare, tehnologii nucleare la scară mică, aplicații nucleare în medicină și agricultură. Separat de discuțiile pentru centrale mari, Lihacev a afirmat că nouă țări africane au exprimat un „interes semnificativ” pentru centralele nucleare plutitoare promovate de Rosatom, ca soluție pentru țările de coastă care vor să intre în sectorul nuclear. Potrivit oficialului, ar exista negocieri detaliate cu Egipt, Tanzania, Togo și Namibia . Context: Africa are o singură centrală nucleară funcțională În prezent, continentul are o singură centrală nucleară în funcțiune : Koeberg din Africa de Sud, construită cu tehnologie franceză și pusă în exploatare la mijlocul anilor 1980. În Egipt , Rosatom construiește prima centrală nucleară a țării, El Dabaa , cu patru reactoare , iar compania discută și o posibilă extindere la șase reactoare . HotNews nu oferă detalii despre calendar, valoarea investițiilor sau stadiul negocierilor pentru celelalte state menționate. [...]
