Știri
Știri din categoria Politică
Victor Negrescu cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova prin deschiderea „clusterelor”, un pas care ar muta procesul într-o etapă mai aplicată și ar putea fi decis chiar din iunie, dacă există acord politic la nivelul UE, potrivit Mediafax.
Europarlamentarul PSD spune că a trimis o scrisoare către președintele Consiliului European, António Costa, solicitând „deschiderea negocierilor pe clustere” pentru aderarea Republicii Moldova. Negrescu afirmă că demersul vine în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar.
În mesajul public, Negrescu leagă această evoluție politică de la Budapesta de o posibilă deblocare a deciziilor la nivel european, invocând faptul că regula unanimității și opoziția guvernului „anti-european și pro-rus” din Ungaria au întârziat decizia.
Deschiderea negocierilor „pe clustere” înseamnă, în termeni practici, organizarea negocierilor de aderare pe pachete tematice de politici și reguli europene, nu doar la nivel de declarații politice. Negrescu susține că un astfel de pas ar „oferi un nou imbold reformelor necesare” și ar consolida colaborarea cu România.
„Republica Moldova a făcut progrese reale și a demonstrat că își asumă drumul european. Începerea negocierilor pe clustere ar oferi un nou imbold reformelor necesare și ar consolida inclusiv colaborarea cu România. Este momentul ca Uniunea Europeană să confirme acest parcurs printr-o decizie clară.”
Potrivit lui Negrescu, o decizie a Consiliului European „ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie” sau „poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori”.
Materialul nu precizează dacă există, în acest moment, un răspuns oficial din partea Consiliului European sau a Comisiei Europene la solicitarea transmisă.
Recomandate
Republica Moldova introduce „planul B” al unirii cu România dacă aderarea la UE se blochează după 2028 , pe fondul riscului ca procesul de extindere să intre în impas și al presiunilor crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul, formulat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu , mută discuția din zona simbolică în cea a costurilor și a opțiunilor de politică publică, inclusiv pentru România și Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Euractiv , unde Osmochescu a spus că unirea ar deveni un scenariu posibil dacă parcursul european al Chișinăului ar fi „îngreunat sau blocat”. El a descris această variantă drept „planul B”, subliniind însă că obiectivul oficial rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE până la finalul lui 2028. Miza: semnal politic intern și presiune pentru progrese la Bruxelles În același interviu, vicepremierul a argumentat că Republica Moldova are nevoie de „progrese tangibile” din partea UE, inclusiv pentru a menține sprijinul public pentru integrare în contextul „operațiunilor hibride rusești” care ar viza subminarea acestui sprijin. Tot în acest cadru, el a susținut că extinderea UE ar trebui să rămână „bazată pe merite”, întrebat fiind despre riscul ca dosarul Moldovei să fie încetinit de legarea cererii sale de cea a Ucrainei. Calendarul negocierilor și opțiuni intermediare Potrivit materialului, Euractiv a relatat că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE ar putea avea loc pe 16 iunie. Osmochescu a spus că deschiderea negocierilor ar reprezenta un „semnal clar” și „obiectivul” Chișinăului. Vicepremierul a susținut și ideea unor formule de integrare treptată, inclusiv conceptul de „membru asociat” propus recent de cancelarul german Friedrich Merz , care ar permite participarea la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot. În viziunea sa, astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar putea „liniști electoratul”. „Există un preț”: costuri și sprijin public Osmochescu a recunoscut explicit că o eventuală unificare ar avea costuri: „Există un preț.” El a spus că acest cost „va trebui suportat de România și de UE”, adăugând că, în opinia sa, nu ar fi comparabil cu cel al reunificării Germaniei de Est cu Germania de Vest. În plan social și politic, vicepremierul a invocat legăturile culturale și familiale cu România și faptul că mulți cetățeni moldoveni au cetățenie română. Conform datelor citate în articol, aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova dețin pașapoarte românești, iar sprijinul pentru reunificare ar fi în jur de 40% în Republica Moldova, față de aproximativ 70% în România. Context de securitate: vulnerabilități și presiune regională Declarațiile sunt plasate și în contextul presiunilor din partea Rusiei și al vulnerabilităților Republicii Moldova. Osmochescu a afirmat că țara sa nu are capacitatea Ucrainei de a rezista unei presiuni militare prelungite, invocând lipsa unei industrii și producții militare și a unei armate comparabile. Articolul menționează și un incident din martie, când un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice ucrainene de la Nistru ar fi provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru, sursă de apă importantă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei. Ce urmează În logica prezentată de viceprim-ministru, anul 2028 ar putea deveni un moment de „reevaluare” a opțiunilor, dacă obiectivul semnării tratatului de aderare nu se materializează și procesul intră în impas. Până atunci, miza imediată rămâne deschiderea negocierilor și obținerea unor pași vizibili în relația cu UE. [...]
Eugen Tomac spune că va cere votul Parlamentului pentru un guvern tehnic , mizând pe o formulă de „specialiști” care să reducă blocajul politic și să păstreze credibilitatea României pe angajamentele externe și pe disciplina bugetară, potrivit News . Premierul desemnat a făcut anunțul joi, la Palatul Cotroceni , unde a descris desemnarea drept „o onoare și responsabilitate” și a invocat „contextul dificil” prin care trece România. Tomac a spus că își asumă misiunea de a propune „o echipă guvernamentală, profesionistă”, cerând „deschidere și un dialog sincer” din partea forțelor „democratice și pro-occidentale” din Parlament. Miza: un Executiv „tehnic”, cu sprijin parlamentar, într-un context de presiune pe buget și pe angajamente În centrul mesajului său, Tomac a plasat ideea că România are nevoie de „responsabilitate” și de „proiecte naționale duse până la capăt”, iar pentru asta va merge în Parlament cu o formulă nepolitică: „De aceea voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic.” În același registru, el a afirmat că echipa pentru care va cere votul Legislativului „va acționa cu maximă responsabilitate față de bugetul public” și „va respecta absolut toate angajamentele asumate de România” în relația cu partenerii internaționali. Direcții anunțate: securitate, PNRR și OCDE, competitivitate economică Tomac a spus că va menține direcția de politică externă „trasată de președinte”: apartenența la „familia europeană”, consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și relevanța României în NATO, pe care a numit-o „o prioritate”. Pe plan intern, a indicat drept teme-cheie competitivitatea economică și obiective precum fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), subliniind că acestea depind de seriozitatea și credibilitatea statului. În același timp, a legat prosperitatea de securitate, invocând „războiul la graniță” și impactul acestuia. În materialul News nu sunt oferite detalii despre componența viitorului cabinet sau un calendar pentru prezentarea echipei în Parlament. [...]
Parlamentul European a votat să mențină imunitatea a patru eurodeputați vizați de o anchetă de corupție legată de Huawei , blocând astfel posibilitatea procurorilor belgieni de a-i audia și de a strânge probe-cheie fără autorizarea legislativului, potrivit The Next Web . Decizia vine la peste un an după ce anchetatorii belgieni au cerut ridicarea imunității pentru patru membri ai Parlamentului European suspectați că ar fi primit mită de la lobbyiști Huawei. În lipsa ridicării imunității, procurorii nu îi pot obliga pe eurodeputați să dea declarații și nu pot avansa pe una dintre liniile centrale ale investigației, ceea ce reprezintă un recul important pentru una dintre cele mai sensibile anchete de corupție de la Bruxelles de după Qatargate. Ce investighează procurorii belgieni În martie 2025, poliția belgiană a percheziționat locuințe și birouri ale unor lobbyiști Huawei și ale unor asistenți parlamentari suspectați că ar fi mituit eurodeputați cu bani și cadouri în schimbul influenței politice. Patru persoane au fost puse sub acuzare pentru mită și participare la o organizație criminală, iar o a cincea pentru spălare de bani. Cea mai gravă acuzație, conform articolului, este că apropiați ai lui Valerio Ottati (fost lobbyist Huawei și principal suspect în anchetă) ar fi plătit eurodeputați pentru a semna o scrisoare favorabilă intereselor Huawei, în special privind implementarea tehnologiei 5G în UE. Potrivit mandatului de arestare citat, autorul scrisorii ar fi putut primi 15.000 euro (aprox. 75.000 lei), iar fiecare co-semnatar 1.500 euro (aprox. 7.500 lei). Autoritățile belgiene au cerut ridicarea imunității pentru patru eurodeputați: Salvatore De Meo (Italia) Fulvio Martusciello (Italia) Nikola Minchev (Bulgaria) Daniel Attard (Malta) Un al cincilea nume, Giusi Princi (Italia), a fost retras a doua zi, după ce procurorii au constatat o confuzie. De ce contează votul: un blocaj instituțional cu efect direct asupra anchetei Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) ar fi tergiversat luni la rând cererile de ridicare a imunității, invocând îndoieli privind soliditatea probelor și solicitând justificări mai detaliate din partea procurorilor. Membrii comisiei au argumentat că trebuie să verifice dacă solicitările ar putea fi motivate politic, rol pe care regulile îl permit formal. Procurorul federal belgian Ann Fransen a contestat această abordare, avertizând că solicitarea de detalii poate compromite investigația și poate alerta suspecții. În același timp, cadrul UE obligă procurorii să ceară ridicarea imunității imediat ce există suspiciuni credibile, tocmai pentru că nu pot audia eurodeputații și nu pot obține probe esențiale fără acordul Parlamentului — un „cerc vicios” în care Parlamentul cere dovezi înainte de a permite accesul la dovezi. În acest context, votul de menținere a imunității prelungește un conflict între puterea legislativă și cea judiciară și reduce capacitatea anchetatorilor de a avansa rapid într-un dosar cu miză mare. Ce urmează Cu imunitatea păstrată, cei patru eurodeputați nu pot fi constrânși să răspundă întrebărilor anchetatorilor belgieni. Ancheta nu este închisă, însă, potrivit articolului, cea mai promițătoare direcție — obținerea de mărturii directe de la cei acuzați — rămâne blocată atât timp cât aceștia își păstrează mandatul. Separat, Huawei a transmis că „regretă” că procedurile privind imunitatea „trenează” și că autoritățile nu pot adresa întrebări relevante eurodeputaților presupus implicați, o poziție neobișnuită în contextul în care compania este legată de investigație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Tomac de excluderea PSD inclusiv din eșaloanele 2 și 3 , ceea ce poate complica rapid formarea unei majorități și numirile în aparatul guvernamental, potrivit Antena 3 . Robert Sighiartău, membru al Biroului Executiv Național al PNL, a spus că partidul nu și-a stabilit încă poziția finală față de guvernul condus de Eugen Tomac , premierul care urmează să fie desemnat de președintele Nicușor Dan. PNL așteaptă programul de guvernare și lista de miniștri, dar transmite că nu va susține o formulă în care PSD are „o influență importantă”, inclusiv prin numiri în eșaloanele doi și trei. În logica PNL, aceste niveluri de conducere din ministere contează „extrem de” mult, mai ales într-un scenariu cu miniștri tehnocrați (specialiști fără afiliere politică), care „nici măcar nu știu cotloanele puterii și ale ministerelor”, după cum a argumentat Sighiartău. Ce opțiuni lasă PNL deschise la votul din Parlament Sighiartău afirmă că liberalii nu au decis încă dacă vor vota guvernul Tomac și că toate variantele rămân pe masă: vot pentru învestire; vot împotrivă; neparticipare la vot. În același timp, PNL își exprimă rezervele față de un guvern de tehnocrați, invocând experiențe recente despre care spune că „nu prea funcționează”. Decizia ar urma să fie luată în Biroul Executiv al partidului, după ce PNL va avea „toate elementele” legate de program, miniștri și soluția politică de susținere în Parlament. „Planul B” invocat: Ilie Bolojan , dacă guvernul nu trece Sighiartău confirmă și scenariul în care, dacă guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, PNL ar putea veni cu o propunere proprie de premier, numele avansat fiind Ilie Bolojan. Argumentul invocat este că, în situația în care PSD „nu vine cu o soluție” și „nu vrea să guverneze”, PNL ar putea ajunge să își asume guvernarea, „pentru că, până la urmă, este vorba de țară”. Întrebat despre consultările informale dintre Ilie Bolojan, Nicușor Dan și liderul USR Dominic Fritz, deputatul PNL a refuzat să ofere detalii, susținând că partidul comunică doar „oficial” și că discuțiile relevante vor fi clarificate în ședința internă în care se va stabili poziția față de noul guvern. [...]
Camera Reprezentanților a votat să limiteze puterile de război ale lui Trump în Iran , într-o mișcare cu miză de reglementare care readuce în prim-plan controlul Congresului asupra angajării militare și pune presiune pe Casa Albă să obțină autorizare legislativă, potrivit CNN . Rezoluția a trecut miercuri cu 215 la 208, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Măsura mai are nevoie de aprobarea Senatului, însă, fiind o „rezoluție concurentă”, nu ar ajunge la președinte pentru semnare; potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au forță de lege. Un consilier democrat din Cameră implicat în demers a spus totuși pentru CNN că echipa sa consideră rezoluția „obligatorie”, urmând ca disputa să fie tranșată juridic. De ce contează: disputa despre War Powers Act și pragul de 60 de zile Votul vine pe fondul unei controverse legate de War Powers Act (legea care limitează durata operațiunilor militare fără aprobarea Congresului). Inspectorii generali de la Pentagon, Departamentul de Stat și USAID au anunțat o evaluare comună a războiului SUA cu Iranul, precizând într-un comunicat că au mandat legal să investigheze operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile. Semnalul este relevant deoarece sugerează că „organismele de control” consideră că, din punct de vedere legal, conflictul a depășit 60 de zile de la debutul său, pe 28 februarie. În acest cadru, War Powers Act interzice menținerea trupelor americane în ostilități active mai mult de 60 de zile fără aprobarea Congresului. Administrația nu a cerut o astfel de aprobare pentru „ Operation Epic Fury ”, numele campaniei militare americane împotriva Iranului. Presiune politică și argumentul costurilor Președintele Camerei, Mike Johnson, a avertizat că rezoluția ar putea slăbi negocierile, susținând că ar reduce „capacitatea de a negocia” a administrației și ar afecta „pârghiile” SUA. Johnson a mai spus că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că obiectivele SUA au fost „bine definite” și „atinse”, deși unii congresmeni, inclusiv republicani, au cerut informații suplimentare de la administrație. De cealaltă parte, unii republicani care au trecut linia partidului au invocat explicit presiunea din teritoriu, inclusiv scumpiri asociate războiului. Tom Barrett a vorbit despre frustrarea alegătorilor, iar Thomas Massie a legat votul de costurile resimțite de populație, menționând prețuri ridicate la carburanți și impactul asupra agriculturii. Rezoluția a fost introdusă de democratul Gregory Meeks, liderul minorității din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei, care a subliniat că democrații au votat în bloc și că legislativul își exercită rolul de „check and balance” atunci când administrația nu respectă Constituția. Ce urmează Următorul pas este votul din Senat. În paralel, evaluarea comună a inspectorilor generali poate amplifica presiunea instituțională asupra administrației în chestiunea respectării pragului de 60 de zile și a necesității unei autorizări explicite din partea Congresului pentru continuarea ostilităților. [...]
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României , după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării. La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil. Cine este Eugen Tomac Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu. Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără: consilier și colaborator în administrația prezidențială a lui Traian Băsescu; secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni; deputat în Parlamentul României; europarlamentar din 2019; președinte al Partidului Mișcarea Populară din 2022; consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu diaspora, din 2025. În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene. Ce urmează Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar. [...]
