Știri
Știri din categoria Energie
Ponderea regenerabilelor în producția de electricitate din UE rămâne dominantă, dar scăderea ușoară a volumelor și creșterea producției pe fosili indică o tranziție încă volatilă, potrivit Economedia, care citează date Eurostat preluate de Agerpres. În 2025, sursele regenerabile au asigurat 47,2% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene.
Regenerabilele au generat 1,33 milioane GWh, în ușoară scădere (minus 0,5%) față de 2024, în timp ce producția de electricitate din combustibili fosili a crescut cu 3,2% și a ajuns la 0,83 milioane GWh, adică 29,6% din total. Energia nucleară a contribuit cu 0,65 milioane GWh (23,2% din total), în creștere cu 0,2% față de anul anterior.
Dincolo de menținerea regenerabilelor pe primul loc, combinația dintre scăderea ușoară a producției „verzi” și avansul producției pe fosili sugerează că mixul energetic rămâne sensibil la factori precum disponibilitatea resurselor (de exemplu, hidro), cererea și condițiile de piață.
În paralel, datele preliminare indică o creștere a aprovizionării cu gaze naturale și energii regenerabile în UE față de 2024, în timp ce aprovizionarea cu cărbune și produse petroliere a continuat să scadă.
Aprovizionarea cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. În 2025, a urcat cu 2,3% față de 2024, până la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ).
Aprovizionarea cu energii regenerabile a crescut cu 1,4% față de 2024, până la 11,5 milioane TJ, chiar dacă generarea de energie hidro a scăzut. A crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, cu 0,2%, la 650.648 GWh.
Pe partea de cărbune, declinul a continuat și a atins noi minime în seriile statistice: aprovizionarea cu lignit a scăzut cu 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar cea cu huilă a coborât cu 3,2%, la 107,072 milioane tone — cele mai reduse niveluri de când se publică datele (1990). La produse petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, în scădere cu 2,8% față de 2023.
Recomandate
NEPI Rockcastle începe să reducă vârfurile de consum din mall-uri prin reglaje la climatizare , într-un moment în care sistemul energetic românesc este sub presiune, potrivit Economedia . Primele măsuri au fost aplicate la Promenada București și Mega Mall, unde funcționarea instalațiilor de climatizare a fost ajustată în funcție de disponibilitatea energiei pe parcursul zilei. Compania spune că urmărește o utilizare mai echilibrată a energiei și reducerea consumului în intervalele de vârf, fără să afecteze confortul clienților. Temperaturile din interior sunt monitorizate permanent, iar intervențiile sunt adaptate fiecărei proprietăți. Efectul operațional: minus 4 MW pe zi la Mega Mall, prin mutarea consumului spre orele cu solar La Mega Mall, optimizarea consumului ar fi redus solicitarea rețelei cu aproximativ 4 MW pe zi, prin corelarea consumului cu intervalele în care producția de energie solară este mai ridicată. „NEPI Rockcastle implementează, în centrele comerciale din portofoliul local, măsuri de optimizare a consumului de energie, adaptate fiecărei proprietăți”, transmite compania. De ce contează: stres în sistem, importuri și limitări pe producția internă Măsurile de reducere sau decalare a consumului în orele de vârf sunt prezentate ca relevante în contextul unei perioade de stres pentru sistemul energetic, pe fondul temperaturilor ridicate, al consumului crescut pentru climatizare și al producției hidro afectate de nivelul foarte scăzut al Dunării. În acest cadru, reducerea consumului în anumite intervale poate diminua presiunea asupra rețelei, mai ales atunci când diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri. Extindere și legătura cu investițiile în energie regenerabilă NEPI Rockcastle spune că va extinde măsurile în funcție de profilul de consum al fiecărei proprietăți, de capacitatea sistemelor tehnice și de disponibilitatea energiei regenerabile. Inițiativa este susținută și de investițiile în infrastructură proprie de energie regenerabilă, inclusiv instalarea de panouri fotovoltaice la centrele comerciale. Într-un interviu anterior pentru Economedia, compania a descris și primul parc fotovoltaic amenajat lângă Chișineu-Criș (județul Arad), o investiție de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei), cu alte două proiecte planificate în județul Prahova, destinate consumului propriu al mall-urilor. NEPI Rockcastle are un portofoliu de aproximativ 8,2 miliarde de euro (aprox. 41 miliarde lei), cu 60 de proprietăți în opt țări din Europa Centrală și de Est, România și Polonia fiind cele mai mari piețe ale grupului. [...]
PPC își accelerează expansiunea regională prin preluarea unor platforme de dezvoltare cu peste 2 GW în lucru potrivit Ziarul Financiar , care notează că grupul elen a semnat un acord strategic cu compania germană ABO Energy pentru achiziția filialelor din Polonia și Ungaria, împreună cu un portofoliu de proiecte din surse regenerabile (RES) de peste 2 GW. Tranzacția vizează ABO Energy Polska z.o.o. și ABO Energy Hungary Kft. și aduce în PPC două echipe locale „complet funcționale”, specializate în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Miza este operațională: PPC cumpără nu doar proiecte, ci și capacitatea de a le duce de la identificarea amplasamentelor și securizarea terenurilor până la obținerea licențelor, conectarea la rețea și etapa „Ready-to-Build” (gata de construit), plus supravegherea construcției și operarea. Ce include portofoliul cumpărat Portofoliul menționat în acord include 29 de vehicule de proiect (SPV-uri), care dețin: 99 MW proiecte fotovoltaice aflate în exploatare sau aproape de finalizare; peste 2 GW proiecte în diverse stadii de dezvoltare, în fotovoltaic, eolian și stocare (stocarea înseamnă, în practică, baterii care pot echilibra producția variabilă din regenerabile). Context: o serie de achiziții în regiune Acordul vine după alte două intrări recente ale PPC în regiune, tot prin achiziții: un parc solar de 57,5 MW în Ungaria și un portofoliu RES de 277,3 MW în Polonia. Potrivit publicației, aceste mișcări sunt parte din planul strategic 2026–2030, care combină creșterea organică (dezvoltare internă) cu achiziții. Calendar și condiții de închidere Finalizarea tranzacțiilor este programată etapizat: pentru subsidiara din Polonia : septembrie 2026 ; pentru subsidiara din Ungaria : trimestrul IV 2026 . Închiderea depinde de condițiile uzuale pentru astfel de tranzacții, inclusiv obținerea aprobărilor necesare de la autoritățile relevante de supraveghere. Ținta până în 2030: dublarea capacității instalate PPC își propune să își dubleze capacitatea totală instalată la 24,3 GW până în 2030, de la 12,4 GW în 2025, prin adăugarea a 2,4 GW pe an , în principal în regenerabile, generare flexibilă și stocare. În același orizont, grupul estimează că 45% din capacitatea instalată va fi în afara Greciei, pe fondul extinderii în piețe precum Polonia și Ungaria, dar și Italia, Bulgaria și Croația. [...]
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara , ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet . La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica . Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună. Context: nuclear oprit, solarul cântărește mai mult în mix Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului. „Prânz vs. seară”: problema operațională care rămâne Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor. Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei). În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată. [...]
Centrala nucleară de la Kozlodui operează cu măsuri suplimentare din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării , iar autoritățile bulgare tratează situația ca pe un risc operațional care poate afecta stabilitatea regională a sistemului energetic, potrivit Economica . Ministerul bulgar al Energiei a anunțat că centrala funcționează „conform programului”, însă sunt implementate în continuare măsuri tehnice și organizatorice, pe fondul unor condiții hidrologice dificile. În paralel, au fost identificate și analizate măsuri preventive suplimentare pentru a menține funcționarea în siguranță. Ce se schimbă operațional la Kozlodui La nivelul centralei a fost înființat un grup de lucru care analizează opțiunile pentru menținerea funcționării, cu accent pe instalațiile stației de pompare de pe malul Dunării. Echipele lucrează la soluții tehnice pentru optimizarea: funcționării pompelor de pe malul râului; sistemelor de răcire ale reactoarelor; instalației de depozitare a combustibilului uzat; întregului complex hidraulic, cu monitorizare și control permanent al instalațiilor. Separat, un grup de lucru din cadrul Ministerului Energiei sprijină echipele de la Kozlodui și coordonează acțiunile între instituții, în timp ce sunt analizate opțiuni și pregătite din timp măsuri suplimentare pentru a asigura cantitățile de apă necesare. De ce contează pentru regiune Kozlodui este descrisă de minister drept cel mai mare producător de energie electrică din Bulgaria, cu „importanță esențială” pentru menținerea în parametri adecvați a sistemelor energetice din țările balcanice. În acest context, autoritățile bulgare spun că sunt în comunicare permanentă atât cu miniștri bulgari și regionali, cât și cu instituțiile europene, pe tema necesității unor acțiuni coordonate de răspuns. Informațiile sunt atribuite Ministerului bulgar al Energiei, într-o relatare transmisă de BTA și preluată pentru publicare de AGERPRES, conform sursei. [...]
Intervențiile pentru creșterea nivelului Dunării au amânat cu o săptămână oprirea reactorului 2 de la Cernavodă , ceea ce a menținut în sistem producția „în bandă” a unității, potrivit Economedia . Declarațiile îi aparțin ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , care a vorbit despre efectul operațional al măsurilor aplicate pe Dunăre. Miruță a spus că, după soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 „a funcționat încă șapte zile”. El a indicat și nivelul de producție asociat unității, afirmând că reactorul „injectează 680 de megawați-oră în bandă” și că prelungirea cu încă o săptămână este „un câștig enorm”. Măsură punctuală, nu soluție definitivă Ministrul a respins ideea că intervenția ar fi rezolvat structural problema nivelului Dunării, insistând că a fost o acțiune punctuală, menită să câștige timp. Potrivit acestuia, situația inițială era ca reactorul să fie oprit „joia trecută”, iar măsurile au permis funcționarea încă o săptămână. „Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește.” În același context, Miruță a susținut că Guvernul a ajuns să intervină punctual „în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor”, despre care a afirmat că ar fi fost blocat de unii foști miniștri. El a descris intervențiile ca „puncții” realizate în câteva locații indicate de specialiști, cu scopul de a prelungi funcționarea, nu de a rezolva definitiv problema. Ce urmează și ce semnal dă regiunea Miruță a calificat intervenția drept un succes, prin prisma celor șapte zile suplimentare de funcționare. Totodată, a invocat exemplul Ungariei, afirmând că și acolo ar exista în plan măsuri similare, pe baza unor soluții tehnice comparabile. [...]
La prânz, fotovoltaicele au acoperit peste 82% din consumul din rețea , un vârf care arată cât de mult s-a schimbat mixul de producție în România și cât de dependent rămâne sistemul de importuri în orele de seară, potrivit Economica . La ora 12.00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică din rețea era de 2.984 MW. Rezultatul: fotovoltaicele au asigurat peste 82% din consumul național (din rețea) la acel moment. Capacitatea instalată în fotovoltaic în România este de peste 4.000 MW. În același interval, România exporta „masiv” energie electrică, la o putere de peste 1.800 MW, chiar și cu celelalte surse de generare „mai coborâte”, notează publicația. De ce contează: vârf la prânz, vulnerabilitate seara Economica precizează că nu a inclus în calcul prosumatorii (consumatori care produc energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), care au și ei o capacitate instalată de 4.000 MW. În orele însorite, aceștia consumă din producția proprie, ceea ce reduce consumul din rețea și poate amplifica ponderea fotovoltaicelor în consumul „văzut” de sistem. Spre seară, sistemul poate trece din nou pe import Situația „se va schimba spre seară”, avertizează sursa. România nu beneficiază în prezent de energie nucleară, deoarece cele două reactoare sunt oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă și un aport redus al energiei hidro. În vârful de consum de seară, când nu mai este soare, sistemul „trece aproape mereu pe import”, în condițiile în care centralele pe gaze, cele pe cărbune și capacitatea actuală de stocare în baterii nu pot acoperi integral consumul din orele de vârf. Publicația estimează că „cel mai probabil” așa se va întâmpla și azi, chiar dacă este week-end și consumul este mai mic. Pentru context suplimentar, Economica trimite la analiza: „Cifre mai bune în energie înainte de problemele de acum: La șase luni, au crescut exporturile și producția de electricitate, deficitul este mult mai mic” . [...]
