Știri
Știri din categoria Companii
Peste 6.700 de firme și-au suspendat activitatea în primele patru luni din 2026, un semnal de presiune operațională care se vede cel mai puternic în marile centre economice și în câteva județe cu accelerări peste medie, potrivit datelor prezentate de Economica.
Bucureștiul a avut cele mai multe suspendări de activitate: 835 de companii, în creștere cu 10,01% față de perioada ianuarie–aprilie 2025. Urmează Cluj (399, în scădere cu 2,92%), Bihor (360, +19,6%), Iași (350, +16,28%), Brașov (282, +6,42%), Timiș (268, +7,2%) și Sibiu (266, +0,38%).
La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în Giurgiu (32, -43,86% față de primele patru luni din 2025), Tulcea (33, -36,54%), Ialomița (33, -25%), Brăila (39, -26,42%), Covasna (48, +11,63%) și Caraș-Severin (53, +39,47%).
Ca dinamică, cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări au fost raportate în Caraș-Severin (+39,47%), Teleorman (+23,91%) și Ilfov (+21,33%). Cele mai mari scăderi au fost în Giurgiu (-43,86%), Tulcea (-36,54%) și Vrancea (-31,82%).
Pe sectoare, cele mai multe suspendări s-au înregistrat în:
În aprilie 2026 au fost consemnate 1.362 de suspendări de activitate, cele mai multe în București (169) și în județele Cluj (84), Bihor (77), Brașov (76) și Iași (70).
Datele sunt atribuite Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), conform informațiilor preluate și de Economedia, care citează Agerpres.
Recomandate
Dizolvările de firme au urcat cu 12,95% în S1 2026, semnalând o presiune mai mare pe mediul de afaceri , mai ales în marile centre economice, potrivit datelor ONRC citate de Agerpres . În primele șase luni din 2026 au fost dizolvate 29.818 firme, față de 26.400 în perioada similară din 2025. Bucureștiul a concentrat cel mai mare număr de dizolvări: 6.402 firme, în creștere cu 23,81% față de ianuarie–iunie 2025. Urmează județele Cluj (1.740, +17,65%), Ilfov (1.552, +15,39%), Timiș (1.325, +20,56%), Constanța (1.320, +2,48%), Iași (1.070, +11,92%) și Brașov (1.036, +2,37%). Unde s-au văzut cele mai mari variații La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost consemnate în Mehedinți (146, -20,22%), Ialomița (178, +42,4%), Covasna (178, +14,1%), Teleorman (220, +1,85%), Giurgiu (228, +6,54%), Harghita (229, +14,5%) și Călărași (231, +47,13%). Cele mai mari creșteri procentuale au fost raportate în: Călărași: +47,13% Ialomița: +40,4% Mureș: +33,18% Cele mai mari scăderi procentuale au fost în: Mehedinți: -20,22% Brăila: -9,85% Bistrița-Năsăud: -7,36% Ce sectoare au avut cele mai multe dizolvări Ca volum, cele mai multe dizolvări au fost în comerț (cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor): 5.371 la nivel național, însă cu o scădere de 13,5% față de S1 2025. Alte domenii cu multe dizolvări au fost: activități profesionale, științifice și tehnice: 2.091 (-8,05%) construcții: 1.950 (-15,03%) transport și depozitare: 1.732 (-8,6%) Dinamica din iunie În iunie 2026, ONRC a înregistrat 4.394 dizolvări de firme, cele mai multe în București (1.022), urmat de Ilfov (262), Cluj (257), Timiș (184), Constanța (174) și Brașov (145). [...]
AROBS își asigură un proiect public de circa 70 milioane lei, care poate susține veniturile pe următorii doi ani , după ce a semnat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un contract de achiziție publică pentru digitalizarea sistemului informatic, potrivit Economedia . Contractul, în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei, fără TVA, este încheiat prin subsidiara Arobs Systems și vizează dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat pentru APIA. Proiectul include, între altele, furnizarea și configurarea licențelor software, componente de securitate cibernetică și echipamente TIC, dezvoltarea și instalarea aplicațiilor, testarea și operaționalizarea sistemului, precum și instruirea utilizatorilor. Un element relevant pentru impactul financiar este că, deși valoarea totală a contractului este cea menționată, partea care revine efectiv AROBS Systems reprezintă aproximativ 61% din sumă, diferența urmând să fie încasată de partenerii și subcontractanții implicați în implementare, conform informării companiei publicate la Bursa de Valori București . Calendarul proiectului și condițiile de extindere Durata contractului este de cel mult 24 de luni de la data semnării, cu posibilitatea extinderii în situația prelungirii duratei contractului de finanțare. În practică, asta înseamnă că livrarea și încasările asociate proiectului se pot întinde pe parcursul a până la doi ani, cu potențial de prelungire în funcție de finanțare. Context financiar: rezultate în T1 2026 și evoluția pe segmente În primul trimestru din 2026, Arobs a raportat afaceri de 144 milioane de lei și un profit net de 7 milioane de lei, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe segmente de business, compania a raportat: Servicii Software : venituri de 91 milioane de lei în T1 2026, în creștere cu 28% față de T1 2025 și cu 8% față de T4 2025, evoluție pusă pe seama integrării achizițiilor și a extinderii pe piețe internaționale, în special SUA și Europa de Vest; Produse Software : venituri de 26,6 milioane de lei, în creștere cu 21% față de T1 2025, cu o marjă brută de 55% (față de 53% în T1 2025), pe fondul orientării către produse proprii și verticale cu valoare adăugată mai ridicată. Informația despre semnarea contractului a fost comunicată de companie printr-o informare publicată la BVB, disponibilă aici . [...]
Tim Cook predă conducerea Apple pe 1 septembrie 2026, într-o tranziție care pune accent pe producție și lanțul de aprovizionare din SUA , potrivit Mobilissimo . După aproape 15 ani ca CEO, Cook va rămâne „executive chairman”, iar funcția de director general va fi preluată de John Ternus . Miza pentru companie nu este doar schimbarea de nume de pe ușă, ci continuitatea unei strategii operaționale: extinderea treptată a capacităților de producție și a rețelei de furnizori în Statele Unite, într-un moment în care presiunile politice și economice pentru „relocalizare” (mutarea unor etape de producție mai aproape de piața finală) rămân ridicate. Tranziția de la „CEO de produs” la „CEO de operațiuni” În material, Cook este descris ca un lider care nu a încercat să reproducă stilul lui Steve Jobs, ci a consolidat Apple ca organizație „mai greu de destabilizat”, cu disciplină de execuție și accent pe profit. Mobilissimo notează și reversul: o Apple uneori „excesiv de prudentă”, cu lansări percepute ca incrementaliste. Producția în SUA, piesa centrală a finalului de mandat Interviul invocat de Mobilissimo, acordat CBS News și realizat la Houston, are loc în contextul deschiderii unui „ Advanced Manufacturing Center ” de aproximativ 20.000 de picioare pătrate (aprox. 1.860 mp), destinat instruirii companiilor, angajaților și studenților în producție avansată. În aceeași locație ar urma să fie produse servere pentru inteligență artificială, iar până la finalul lui 2026 Apple ar urma să înceapă acolo și producția de Mac mini în SUA. Publicația mai menționează un angajament de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru cheltuieli și investiții în SUA pe patru ani, printr-un program care include parteneri precum Corning, TSMC, Texas Instruments, GlobalFoundries, Broadcom și Amkor, subliniind că nu este vorba despre bani investiți exclusiv în fabrici Apple, ci într-un lanț extins de furnizori. Ce urmează după 1 septembrie John Ternus devine CEO de la 1 septembrie 2026, în timp ce Tim Cook rămâne executive chairman, cu implicare inclusiv în relația cu factorii politici. Mobilissimo prezintă această schimbare ca o retragere controlată, în linie cu stilul lui Cook: tranziții „fără zgomot”, cu accent pe continuitate operațională, nu pe rupturi spectaculoase. [...]
Băuturile cola locale au rămas o nișă viabilă, deși Coca-Cola domină global , iar unele branduri lansate chiar în comunism continuă să se vândă și astăzi, arătând că rețetele „adaptate” și identitatea locală pot susține afaceri pe termen lung într-o piață ultra-concurențială, potrivit G4Media . Materialul pornește de la ideea că prezența aproape universală a Coca-Cola nu a eliminat rivalii regionali. Dimpotrivă, în mai multe țări au apărut băuturi de tip cola fie prin inițiative ale statului, fie prin antreprenoriat privat, cu poziționări diferite față de „cola clasică”. De ce contează pentru companii: diferențierea de produs ține loc de buget Selecția prezentată de G4Food indică o strategie recurentă pentru jucătorii mici: diferențierea prin rețetă și poveste, nu prin forță de distribuție sau bugete de marketing comparabile cu ale multinaționalelor. În loc să copieze strict profilul standard, unele rețete includ ingrediente neobișnuite pentru segment: plante medicinale; măceșe; ghimbir; citrice rare; prebiotice (ingrediente care susțin flora intestinală). Această abordare mută competiția din zona „preț și volum” către „gust distinct și identitate”, ceea ce poate susține loialitatea pe piețe locale, chiar și atunci când liderul global este omniprezent. România: Quik Cola a existat, dar a dispărut În cazul României, articolul notează că pe piață s-a vândut Quik Cola, însă produsul nu mai este disponibil în prezent. Textul nu oferă detalii despre perioada exactă, producător sau motivele retragerii, astfel că nu se poate concluziona din sursă dacă ieșirea a fost cauzată de distribuție, cerere, costuri sau concurență. În ansamblu, mesajul economic al selecției este că segmentul băuturilor de tip cola rămâne deschis pentru formule locale, dar supraviețuirea depinde de o diferențiere credibilă și de capacitatea de a rămâne relevant în timp, nu doar de a replica liderul global. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după ce Romsilva a atribuit contracte de 28,25 milioane de lei fără licitație în 2025 , iar conducerea regiei urmează să fie convocată „de urgență”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și control: raportul ANAP a fost transmis și către Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Ce arată raportul ANAP despre achizițiile Romsilva Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a anunțat că Romsilva a derulat anul trecut 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei, menținându-se pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc acest tip de procedură. Potrivit datelor citate, 82,75% dintre aceste proceduri au fost justificate prin „extremă urgență”. ANAP amintește că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, dar poate fi utilizată doar în situații expres și limitativ prevăzute de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. De ce contează: procedură „de excepție”, sub monitorizare Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că negocierea fără publicare prealabilă este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în sfera competențelor legale ale acestor instituții. Ce a anunțat ministra Mediului și ce urmează Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la minister pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse „pentru a îndrepta această realitate”, în contextul concluziilor ANAP privind contractele atribuite fără licitație. În paralel, Buzoianu a indicat și o tensiune mai veche cu managementul Romsilva, criticând modul în care a fost negociat contractul colectiv de muncă cu sindicatul. Într-o postare anterioară, ea a susținut că în noul contract ar fi fost introdusă o clauză privind asigurarea de mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, inclusiv la proteste, potrivit unei relatări anterioare a HotNews. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după atribuiri de 28 mil. lei fără publicare la Romsilva în 2025 , iar miza este una de guvernanță și control al cheltuirii banilor publici într-o regie de stat cu rol economic major, potrivit G4Media . Diana Buzoianu , ministra interimară a Mediului, a anunțat că va convoca „de urgență” conducerea Romsilva la minister pentru a da explicații în legătură cu atribuirea, în 2025, a unor contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei prin „proceduri fără publicare” (proceduri de achiziție în care anunțul nu este publicat). Ce arată datele ANAP despre achizițiile Romsilva Conform informațiilor transmise de ministră, bazate pe o analiză realizată de ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice), Romsilva: a atribuit contracte de 28 de milioane de lei în 2025 prin proceduri fără publicare; se află pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc aceste proceduri; a justificat 82,75% dintre aceste proceduri prin motivul de „extremă urgență”. Ce urmează: convocarea conducerii și posibile măsuri Ministra a indicat că întâlnirea convocată la Ministerul Mediului are ca obiect stabilirea măsurilor pe care reprezentanții Romsilva le vor dispune „pentru a îndrepta această realitate”. „O să convoc de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse de reprezentanții Romsilva pentru a îndrepta această realitate.” În acest moment, articolul nu oferă detalii despre ce măsuri concrete ar putea fi adoptate sau un calendar al deciziilor; singura informație certă este convocarea anunțată și datele din analiza ANAP invocate de ministră. [...]
