Știri
Știri din categoria Energie
Războiul din Ucraina a forțat România să accelereze decizii strategice pentru independența energetică, susține fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu. Potrivit Mediafax, acesta afirmă că invazia rusă a reprezentat un punct de cotitură, impunând măsuri rapide pentru stabilitatea sistemului energetic.
Virgil Popescu, aflat la conducerea ministerului în perioada declanșării conflictului, spune că România era într-o poziție mai bună decât alte state europene, având producție proprie de gaze, energia nucleară de la Cernavodă și capacități hidro, însă a resimțit presiunea creșterii prețurilor la nivel global.
Printre măsurile adoptate, fostul ministru amintește schema de plafonare și compensare introdusă prin OUG 27/2022, care a stabilit un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanisme de protecție pentru companii. El susține că deciziile au fost luate rapid, într-un context de criză fără precedent la nivel european.
În paralel, au fost accelerate mai multe proiecte considerate strategice:
Fostul oficial consideră că direcția adoptată în urmă cu patru ani a redus vulnerabilitatea României într-un moment în care mai multe state europene depindeau masiv de gazele rusești. La patru ani de la începutul conflictului, dezbaterea privind securitatea și independența energetică rămâne centrală în contextul regional tensionat.
Recomandate
Xi Jinping a cerut accelerarea construirii unui nou sistem energetic pentru a întări securitatea energetică a Chinei, pe fondul șocurilor globale apărute după războiul din Iran, relatează G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Potrivit postului de televiziune de stat CCTV, Xi a pus accent pe dezvoltarea energiei hidroelectrice și pe protecția mediului, cerând totodată extinderea „în siguranță și ordonată” a energiei nucleare. Declarațiile vin la câteva săptămâni după ce conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat volatilitatea pe piețele energetice. „Comitetul Central al partidului a ajuns la o profundă înțelegere a tendințelor de dezvoltare energetică globală și a luat decizii majore promovând noua strategie de securitate energetică”, a afirmat Xi. În același timp, liderul chinez nu a făcut o trimitere directă la războiul din Orientul Mijlociu în declarațiile citate de CCTV. Analiștii citați în material arată că China ar fi relativ mai bine poziționată să absoarbă scumpirile petrolului, în condițiile în care cărbunele reprezintă peste jumătate din mixul energetic, țara are stocuri mari de petrol, iar importurile prin Strâmtoarea Ormuz ar reprezenta circa 5% din consumul energetic total. Xi a susținut că investițiile timpurii în eolian și solar s-au dovedit „vizionare”, dar a reafirmat rolul cărbunelui ca bază a sistemului energetic. China operează peste jumătate din capacitatea mondială de producere a energiei pe bază de cărbune, ceea ce o menține principalul emițător de carbon, în timp ce autoritățile continuă să trateze cărbunele ca element de fiabilitate și rezervă flexibilă, chiar dacă accelerează dezvoltarea regenerabilelor. Pe componenta de investiții, China a început în iulie 2025 construcția a ceea ce ar urma să fie cel mai mare baraj hidroelectric din lume, la marginea estică a Platoului Tibetan. Tot luni, a început și construcția unei centrale termice solare de către China General Nuclear Power Group, la altitudinea de 4.550 de metri în Tibet, potrivit agenției de stat Xinhua, menționată în articol. [...]
Clienții PPC vor primi cu întârziere factura la gaze pe martie, iar scadența se decalează corespunzător , pe fondul unor actualizări legislative și tehnice care impun modificări în sistemele informatice ale furnizorului, potrivit Profit . PPC Energie , parte a grupului grec PPC și al doilea cel mai mare furnizor de profil din România, le-a transmis clienților că facturile de gaze naturale pot fi emise cu întârziere „ca urmare a actualizărilor legislative și tehnice din piața gazelor naturale”. Ce se schimbă pentru factura din martie Concret, factura la gaze naturale aferentă consumului din martie 2026 ar urma să fie emisă spre finalul lunii aprilie, adică cu aproximativ două săptămâni mai târziu decât în mod obișnuit, conform mesajului văzut de publicație. În același timp, PPC precizează că termenul de plată va fi decalat „în mod corespunzător”, astfel încât întârzierea emiterii să nu se transforme într-o presiune suplimentară pentru clienți. Motivul invocat: adaptarea sistemelor la modificări din piață Compania indică drept cauză un proces de actualizare a sistemelor informatice pentru a integra „recentele modificări legislative” din piața gazelor naturale, ceea ce afectează calendarul de facturare în această perioadă. [...]
Scumpirea energiei electrice a împins din nou inflația în sus în martie , după ce tariful a fost cu 57,20% mai mare decât în urmă cu un an, pe fondul eliminării schemei de sprijin care plafona prețurile , potrivit Economedia , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 9,87% (comparativ cu martie 2025), după ce în februarie coborâse la 9,3%. INS indică faptul că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală rămâne peste 9%. Pentru primul trimestru din 2026, inflația (T1 2026 față de T1 2025) a fost de 9,6%. Energia, principalul factor de scumpire la nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică a rămas în martie în fruntea scumpirilor, cu un avans anual de 57,20%. În același timp, au fost consemnate și alte creșteri de prețuri, inclusiv la energia termică (13,41%). Combustibilii au accelerat, gazele au fost pe minus Pe lângă energie, combustibilii s-au scumpit în martie cu 12,93% față de martie 2025, ceea ce înseamnă o creștere cu 8,74 puncte procentuale față de ritmul din februarie 2026 (raportat la perioada de comparație). În intervalul martie 2026 – martie 2025, INS a consemnat o singură ieftinire în zona energetică: gazele, cu -7,08%. În același tablou al scumpirilor la nealimentare, INS mai indică majorări la cărți, ziare și reviste (10,11%), detergenți (9,89%), tutun și țigări (7,42%), respectiv medicamente (4,13%). [...]
Restaurarea scutului de la Cernobîl este estimată la 500 mil. euro, iar întârzierile cresc riscul operațional , în condițiile în care funcția structurii de izolare a reactorului 4 nu a fost „pe deplin restabilită” după avariile provocate în 2025, potrivit Agerpres , care citează un raport Greenpeace și informații transmise de France Presse. Vestigiile reactorului nr. 4, avariat în catastrofa din 1986, sunt acoperite de un sarcofag din oțel și beton construit atunci „în grabă”, peste care a fost montat ulterior un înveliș exterior modern („noul scut de protecție”), instalat în 2016 pentru a izola reactorul explodat. În februarie 2025, această structură metalică a fost perforată de o dronă rusească. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că a vizat situl de la începutul invaziei din 2022 și că l-a lovit în 2025, avariind structura care protejează vechiul sarcofag. De ce contează: risc tehnic și costuri mari într-un proiect critic de siguranță Greenpeace avertizează că, în pofida lucrărilor de reparații, funcția noii structuri de izolare „nu a putut fi pe deplin restabilită”, ceea ce ar crește riscul de emisii radioactive în mediul ambiant, mai ales în scenariul unei prăbușiri necontrolate a învelișului intern de protecție. „Ar fi catastrofal, întrucât în interiorul sarcofagului se află 4 tone de praf extrem de radioactiv, granule de combustibil și cantități enorme de particule radioactive”, a declarat Shaun Burnie, specialist în domeniul nuclear în cadrul Greenpeace Ukraina. Organizația susține că este necesară demontarea elementelor instabile ale învelișului intern pentru a evita o prăbușire necontrolată. Blocaj operațional: lucrările sunt temporizate de război Potrivit expertului citat, intervențiile sunt întârziate din cauza războiului, deoarece „rachetele rusești sunt lansate în continuare deasupra Cernobîlului”. Directorul centralei, Serghi Tarakanov , a descris situația drept „extrem de periculoasă” și a avertizat că o rachetă care ar cădea chiar și la 200 de metri ar putea genera un impact extern comparabil cu cel al unui cutremur. În plan financiar, costurile restaurării structurii de deasupra vechiului sarcofag, avariată în 2025, au fost estimate în martie de ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot la aproximativ 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei). [...]
Prețul energiei electrice a urcat cu 57,2% în martie 2026 față de martie 2025 , după eliminarea schemei de plafonare, iar scumpirea se vede deja în coșul de consum, unde cresc și alimentele, combustibilii și o parte din servicii, potrivit Wall-Street , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres. Creșterea de 57,2% la electricitate este cea mai mare din rândul mărfurilor nealimentare menționate în statistică și este pusă în legătură cu încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost luată în considerare încetarea schemei instituită prin OUG nr. 6/2025 , cu modificările și completările ulterioare. Unde se mai văd scumpirile: alimente și produse nealimentare La alimente, cele mai mari majorări din ultimul an (martie 2026 vs martie 2025) au fost consemnate la: cafea: +23,29%; fructe proaspete: +14,23%; ouă: +14,63%; produse din zahăr, produse zaharoase și miere: +11,16%; carne de bovine: +11,47%; pâine: +9,86%; lapte de vacă: +9,69%. În zona produselor nealimentare, pe lângă energia electrică (+57,2%), INS mai indică majorări la: energie termică: +13,41%; cărți, ziare, reviste: +10,11%; detergenți: +9,89%; tutun și țigări: +7,42%. Combustibili, gaze și medicamente: evoluții mixte În martie, medicamentele s-au scumpit cu 4,13% față de aceeași lună a anului trecut. Combustibilii au înregistrat o creștere de 12,93%, ceea ce înseamnă un avans cu 8,74 puncte procentuale față de creșterea din februarie 2026 (raportată la aceeași perioadă de comparație). În același interval (martie 2026 vs martie 2025), INS notează și o scădere de preț la gaze, de 7,08%. Serviciile: biletele CFR și utilitățile locale, în topul creșterilor La servicii, cele mai mari creșteri de prețuri au fost raportate la: bilete CFR: +24,40%; apă, canal și salubritate: +15,49%; alte servicii cu caracter industrial: +15,68%; igienă și cosmetică: +14,12%; reparații auto: +13,55%; confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte: +13,91%. Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar asistența medicală cu 12,26%. INS mai consemnează o scădere la tarifele serviciilor aeriene, de 7,49%, în timp ce serviciile poștale au revenit pe creștere, cu +9,79%. Există și ieftiniri la alimente INS menționează reduceri de preț, în martie 2026 față de martie 2025, la: cartofi: -11,08%; fasole boabe și alte leguminoase: -5,01%; făină: -3,38%; mălai: -1,78%; zahăr: -0,52%. [...]
Forțele Aeriene ale SUA au ales două baze pentru microreactoare nucleare , într-un demers care urmărește să reducă dependența de rețeaua civilă de electricitate și să asigure continuitatea unor misiuni critice chiar și în scenarii de întrerupere a alimentării, potrivit Interesting Engineering . Buckley Space Force Base și Malmstrom Air Force Base au fost identificate ca „locații preferate” pentru desfășurarea unor microreactoare până în jurul anului 2030. Selecția a fost făcută în cadrul programului Advanced Nuclear Power for Installations, dezvoltat cu sprijinul Defense Innovation Unit . Modelul propus este unul în care reactoarele vor fi deținute și operate de companii private, iar furnizorii comerciali vor gestiona amplasarea, licențierea, construcția, operarea și, la final, dezafectarea. Ce urmează: avize de mediu și licențiere nucleară Proiectul nu este încă „bătut în cuie”. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene, Laurel Falls, a declarat pe 8 aprilie că rezultatul depinde de finalizarea evaluărilor de mediu și de obținerea aprobărilor de licențiere nucleară, pași necesari înainte de orice construcție. Înaintea desemnării celor două baze, experți ai Forțelor Aeriene și ai Pacific Northwest National Laboratory au realizat studii tehnice și vizite la fața locului, analizând condițiile de mediu, siguranța nucleară și integrarea cu sistemele energetice existente. De ce Buckley și Malmstrom: misiuni care nu pot fi întrerupte Autoritățile au indicat drept criterii principale infrastructura, disponibilitatea terenului și importanța misiunilor. Buckley Space Force Base găzduiește comandamentul Space Delta 4, responsabil de avertizare timpurie privind lansări de rachete și supraveghere spațială pentru SUA și aliați. Malmstrom Air Force Base găzduiește 341st Missile Wing, unitate care menține în alertă continuă rachete balistice intercontinentale Minuteman III în facilități subterane din Montana. Logica operațională invocată este instalarea unor surse independente de energie care să mențină funcționarea acestor misiuni chiar dacă rețeaua civilă cade. Ce sunt microreactoarele și cum ar funcționa pe baze Microreactoarele sunt sisteme nucleare compacte, concepute pentru flexibilitate și funcționare îndelungată. Conform Departamentului Energiei al SUA, ele pot fi transportate cu camionul, trenul sau avionul. Publicația notează câteva caracteristici-cheie menționate în contextul programului: pot genera până la 50 MW de electricitate, deși „cele mai multe” produc sub 20 MW; sunt proiectate să funcționeze până la 10 ani sau mai mult fără realimentare; sunt gândite să ofere energie pe termen lung fără dependență de rețele externe. Fiecare bază ar urma să fie asociată cu un design de reactor potrivit nevoilor sale energetice, iar desfășurarea este estimată în jurul anului 2030. Context: presiune federală pentru energie „rezilientă” în apărare Inițiativa se înscrie într-un efort mai larg al Pentagonului de a reduce dependența de rețelele civile. Interesting Engineering menționează că, în mai 2024, Donald Trump a semnat un ordin executiv care cere Departamentului Apărării să aibă un reactor nuclear operațional pe o bază din SUA până la 30 septembrie 2028, invocând nevoia de surse „fiabile” și cu densitate mare de putere pentru sisteme militare, inclusiv infrastructură de inteligență artificială. În paralel, Armata SUA avansează planuri similare prin Project Janus, iar un proiect pilot separat continuă la Eielson Air Force Base. Publicația mai notează un test logistic din februarie, când un Boeing C-17 Globemaster III a transportat un microreactor nealimentat de la March Air Reserve Base la Hill Air Force Base, pentru evaluare într-un laborator energetic din Utah. Dacă va primi toate aprobările, proiectul ar putea face din cele două baze unele dintre primele din SUA continentală care operează cu energie nucleară la fața locului, cu accent pe continuitatea alimentării pentru misiuni de apărare considerate critice. [...]
