Știri
Știri din categoria Energie
Războiul din Ucraina a forțat România să accelereze decizii strategice pentru independența energetică, susține fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu. Potrivit Mediafax, acesta afirmă că invazia rusă a reprezentat un punct de cotitură, impunând măsuri rapide pentru stabilitatea sistemului energetic.
Virgil Popescu, aflat la conducerea ministerului în perioada declanșării conflictului, spune că România era într-o poziție mai bună decât alte state europene, având producție proprie de gaze, energia nucleară de la Cernavodă și capacități hidro, însă a resimțit presiunea creșterii prețurilor la nivel global.
Printre măsurile adoptate, fostul ministru amintește schema de plafonare și compensare introdusă prin OUG 27/2022, care a stabilit un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanisme de protecție pentru companii. El susține că deciziile au fost luate rapid, într-un context de criză fără precedent la nivel european.
În paralel, au fost accelerate mai multe proiecte considerate strategice:
Fostul oficial consideră că direcția adoptată în urmă cu patru ani a redus vulnerabilitatea României într-un moment în care mai multe state europene depindeau masiv de gazele rusești. La patru ani de la începutul conflictului, dezbaterea privind securitatea și independența energetică rămâne centrală în contextul regional tensionat.
Recomandate
Nuclearelectrica avertizează că, după 2030, proiectele nucleare riscă să fie frânate de lipsa de personal specializat , într-o piață globală a muncii deja foarte competitivă, iar mesajele și deciziile politice pot influența direct capacitatea companiei de a recruta și păstra oameni, potrivit Ziarul Financiar . Compania spune că are nevoie de „sute de specialiști” pentru portofoliul de investiții aflat în dezvoltare, care acoperă atât retehnologizare, cât și extindere de capacitate și proiecte de reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de dimensiuni mai reduse, construite modular). Într-o postare pe LinkedIn, reprezentanții Nuclearelectrica susțin că resursa umană „atrasă, formată și înalt specializată” este o condiție esențială pentru un operator nuclear și că specialiștii sunt „o resursă rară la nivel global”. De ce contează: recrutarea depinde și de semnalele din zona politică În poziția publică citată, Nuclearelectrica pune accent pe faptul că una dintre capabilitățile pe termen lung ale unui operator nuclear este „flexibilitatea” de a-și stabili și implementa strategia de resurse umane în concordanță cu nevoile și cu timpul necesar formării. Mesajul vine într-un context tensionat în jurul proiectului SMR de la Doicești , care, potrivit ZF, a intrat „pe radarul” fostului premier Ilie Bolojan. Acesta a pus public sub semnul întrebării fezabilitatea proiectului și a afirmat că investițiile realizate până acum la Doicești ar fi dus la „tocarea unor bani”. Publicația notează că astfel de declarații pot avea impact inclusiv asupra procesului de recrutare în care compania este implicată. Unde sunt nevoile de personal: trei proiecte în paralel ZF enumeră proiectele pentru care Nuclearelectrica are nevoie de oameni: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă; extinderea centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4; proiectul SMR de la Doicești. Compania arată că dezvoltarea în paralel a trei proiecte de investiții pentru extinderea capacităților nucleare „necesită în primul rând expertiză”, iar această expertiză se formează în ani, de la momentul recrutării. Nuclearelectrica indică trei condiții de bază pentru formare: transferul de cunoștințe și aptitudini, pregătirea continuă și asimilarea culturii de securitate nucleară. În plus, compania amintește că, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu plecarea unor specialiști cu înaltă calificare către centrale nucleare din străinătate, „exclusiv din motive financiare”. [...]
AGA Hidroelectrica a aprobat bugetul și un plan de investiții de 1,539 miliarde lei, în timp ce compania intră într-o nouă etapă de tensiuni de guvernanță , după ce Ilie Bolojan a girat bugetul deși condiționase anterior aprobarea de introducerea în contractele directorilor a unor obligații explicite privind realizarea de capacități de stocare, potrivit Profit . În același timp, în ședința AGA de astăzi a fost aprobată suspendarea contractului de mandat al președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram , trimis în judecată pentru luare de mită. Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului. Buget aprobat, deși condiția privind stocarea fusese anunțată public Bolojan declarase recent că le-a transmis directorilor Hidroelectrica că nu va aproba bugetul „dacă în contractele lor de mandat (…) nu se introduc clauze” care să prevadă realizarea, într-un interval de „un an, un an și jumătate”, a „1.500 MWh de stocare”. Publicația notează că acesta a atacat conducerea companiei de mai multe ori în ultima perioadă. În replică, directorul general interimar, Bogdan Badea, a anunțat public că se retrage din cursa pentru postul de CEO cu mandat definitiv, acuzând presiuni politice. Ce prevede bugetul: profit în creștere, investiții mai mari cu 76% Hidroelectrica anticipează pentru anul în curs o creștere cu 8% a profitului net față de anul trecut, la circa 3,596 miliarde lei. Producția proprie și vânzările totale de energie (inclusiv energia achiziționată de la terți) sunt prognozate în creștere cu 15%, la 13,67 TWh, respectiv 16,22 TWh. Compania se așteaptă la un an hidrologic 2026 mai bun, mai apropiat de mediile multianuale, după seceta gravă de anul trecut. În 2025, Hidroelectrica a consemnat o scădere cu 20% a profitului net, în condițiile reducerii cu 14% a producției nete de electricitate. La elaborarea prognozei de producție pe 2026 s-a ținut cont și de stadiul lucrărilor de retehnologizare de la hidrocentrala Vidraru, așteptată să reînceapă să producă în decembrie. Pe partea financiară, veniturile totale sunt estimate în creștere cu 18%, la 11,139 miliarde lei, inclusiv pe fondul unui preț mediu de vânzare anticipat a fi superior celui de anul trecut. Cheltuielile totale sunt prognozate să urce cu 23%, la 7,615 miliarde lei, compania indicând drept principală cauză dezvoltarea segmentului de furnizare, unde o parte din costuri sunt refacturate și se regăsesc și în creșterea veniturilor. Pentru 2026, Hidroelectrica își propune investiții totale de aproape 1,539 miliarde lei, cu 76% peste nivelul realizat în 2025 (874,2 milioane lei). [...]
China împinge transportul energiei regenerabile la scară industrială printr-o nouă magistrală HVDC (curent continuu de înaltă tensiune) de 2.370 km, proiectată să ducă 8 GW din vestul țării spre est, iar pentru asta a fost nevoie de echipamente care nu existau până acum la această putere, potrivit PiataAuto . Linia, numită Gansu–Zhejiang , este gândită să transporte electricitatea produsă în special din parcuri fotovoltaice din zona deșertului Gobi și din parcuri eoliene amplasate în zone montane, către regiunile dens populate și industrializate din estul Chinei. Miza operațională este reducerea pierderilor pe distanțe foarte mari, unde curentul alternativ devine tot mai ineficient. De ce HVDC și de ce acum: pierderi mai mici pe distanțe foarte lungi Publicația explică faptul că, istoric, rețelele au fost construite preponderent pe curent alternativ, fiindcă producția era mai aproape de consum. La distanțe de ordinul sutelor de kilometri, pierderile erau considerate acceptabile, însă peste aproximativ 600–800 km transportul pe curent alternativ devine „împovărător” din cauza pierderilor, inclusiv a componentei de „rezistență reactivă” (legată de schimbarea direcției curentului de 50 de ori pe secundă) și a descărcării „prin coroană” (ionizarea aerului din jurul conductorului). La curent continuu, aceste efecte nu apar în aceeași formă, ceea ce face HVDC mai potrivit pentru distanțe foarte mari. Ce e diferit la această linie: 8 GW din regenerabile fără o rețea locală puternică Linia este proiectată pentru 8 GW la 800 kV , o putere pe care PiataAuto o compară cu „întreg consumul României la orele de vârf”. China are deja linii HVDC de parametri similari sau chiar mai mari (inclusiv la 800 kV și 1.100 kV, cu 8 GW și 12 GW), însă elementul nou aici este sursa: energia vine preponderent din regenerabile, într-o zonă nepopulată, fără o rețea locală suficient de mare care să stabilizeze parametrii electrici. Asta schimbă tehnologia necesară în stațiile de conversie: LCC (convertoare comutate de rețea, pe bază de tiristoare) funcționează foarte bine când rețelele de curent alternativ din amonte și aval sunt puternice și stabile (de exemplu, hidrocentrale). Pentru surse precum eolian și solar, unde parametrii pot oscila, este nevoie de VSC (convertoare cu sursă de tensiune), bazate pe semiconductori IGBT, care pot fi comandați „pornit/oprit” și pot „forma” parametrii curentului alternativ de după ele. Potrivit articolului, nu exista precedent pentru utilizarea VSC la o stație de conversie de 8 GW : aplicațiile tipice ajungeau până la circa 2 GW, iar exemplele mai mari menționate erau de maximum 5 GW în configurații care nu sunt direct comparabile. Blocajul tehnic: transformatoare și convertoare care nu existau la această scară Pentru a face posibil proiectul, au fost implicați ingineri elvețieni și suedezi de la Hitachi Energy , care au proiectat stațiile de conversie și echipamentele necesare. PiataAuto notează că un singur transformator la această scară ar fi depășit 10.000 de tone, motiv pentru care sarcina a fost împărțită în mai multe transformatoare VSC identice, de 750 mVA și 800 kV fiecare — un tip de transformator care „n-a existat până acum” și a trebuit proiectat. Echipamentele sunt în proces de fabricare în Elveția și Suedia, cu o mică parte din componentele mai simple, deja existente, produse în China. Ce urmează și ce înseamnă ca volum de energie Conform sursei, linia ar urma să devină operațională până la sfârșitul acestui an , fiind prezentată ca prima din lume de 8 GW care preia electricitate preponderent din regenerabile și o transportă la această putere pe o asemenea distanță. China estimează un transport anual de 36 TWh , iar comparația din articol indică un consum anual al României de 50–52 TWh , ceea ce plasează proiectul la o scară rar întâlnită pentru o singură conexiune de transport. [...]
Rusia va finanța parțial, printr-un credit de export, construcția primei centrale nucleare din Kazahstan, un proiect de 16,5 miliarde de dolari (aprox. 75,9 miliarde lei) , potrivit Agerpres . Acordul semnat la Astana consolidează legătura energetică dintre cele două țări, în condițiile în care Kazahstanul acoperă insuficient cererea internă și importă electricitate, în special din Rusia. Lucrările ar urma să înceapă în 2027, iar prima unitate să fie pusă în funcțiune în 2034. Contractul și finanțarea: Rosatom , în fața rivalilor Contractorul principal pentru centrala cu două reactoare va fi compania de stat rusă Rosatom, selectată în detrimentul Corporației Nucleare Naționale a Chinei (CNNC), al francezilor de la EDF și al sud-coreenilor de la Korea Hydro & Nuclear Power, conform informațiilor furnizate de agenția kazahă pentru energia atomică. Președintele agenției, Almasadam Satkaliev, a indicat costul total de 16,5 miliarde de dolari, din care două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) sunt alocate pentru securitate și infrastructură. Reactoarele ar urma să fie de tip VVER-1200 III+. De ce contează: securitatea aprovizionării și dependența de importuri Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, discută de cel puțin două decenii despre producția de energie nucleară, deși are și rezerve considerabile de gaze naturale. În prezent, producția de electricitate se bazează în principal pe cărbune, cu aport din hidroenergie și un sector al regenerabilelor în creștere, însă cererea internă nu este acoperită suficient, ceea ce menține nevoia de importuri, în special din Rusia. Acordul a fost semnat în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Astana, unde omologul său kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a mulțumit pentru înțelegere. Context: validare politică prin referendum și un al doilea proiect În 2024, construcția unei centrale nucleare la Ulken, pe malul lacului Balhaș, a fost aprobată prin referendum, pe fondul unei istorii sensibile legate de testele nucleare din perioada sovietică. Separat, la Astana a fost aprobată și construcția celei de-a doua centrale nucleare, pentru care contractor general va fi CNNC. [...]
AIE avertizează că relaxarea sancțiunilor pe energia rusească ar crește riscul strategic al UE , chiar dacă Europa caută soluții rapide pentru a tempera un nou șoc al prețurilor la energie, potrivit G4Media . Mesajul vine de la directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , care spune că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut. Într-un interviu acordat Euronews, Birol susține că o eventuală întoarcere la energia rusească ar fi o „greșeală majoră”, în condițiile în care UE este afectată de un al doilea șoc energetic în patru ani, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz — rută prin care trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Șocul Ormuz: presiune pe prețuri, dar fără „soluția” Rusia UE analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor din statele membre, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz în luna martie a anului trecut, arată articolul. Conform estimărilor Comisiei Europene, tulburările din Orientul Mijlociu au dus la: o creștere de 65% a prețurilor petrolului; dublarea prețurilor gazelor. Chiar și în acest context, Bruxelles-ul a exclus relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul țărilor terțe, pe motiv că finanțarea Moscovei prin energie ar prelungi războiul împotriva Ucrainei. AIE: dependența energetică e o vulnerabilitate de securitate Birol leagă explicit deciziile energetice de securitatea economică și de apărare a UE și avertizează că revenirea la dependența de Rusia ar repeta costurile suportate în 2022. „Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol. El spune că Europa are „multe alte opțiuni” mai sigure din perspectiva politicilor energetice, externe și de apărare. Divergențe între aliați și tensiuni în interiorul UE Articolul notează că, la începutul lunii, SUA au anunțat prelungirea cu 30 de zile a derogării de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar reduce povara costurilor pentru unele dintre cele mai sărace țări. Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări, invocând creșterea prețurilor și riscurile de penurie, dar a insistat că nu este o derogare de la sancțiunile de bază. În paralel, scumpirea energiei alimentează tensiuni între statele membre: premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să trateze criza energetică la fel de important ca apărarea și a solicitat ca măsurile energetice să fie scutite de regulile privind datoria și deficitul. Investiții: AIE vede accelerarea diversificării și electrificării AIE avertizează, într-un raport publicat joi, că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările din criza petrolului din anii 1970 și anticipează un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie. În raportul anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari (aprox. 15,3 trilioane de lei) în acest an, din care: aproximativ 2,2 trilioane de dolari (aprox. 9,9 trilioane de lei) pentru rețele, stocare, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, regenerabile și electrificare; aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,4 trilioane de lei) pentru petrol, gaze naturale și cărbune. Birol afirmă că, pentru UE, „viitorul energetic” este electrificarea economiilor, iar energia nucleară va fi necesară ca soluție de tranziție de la combustibilii fosili. [...]
Absorbția foarte scăzută a banilor din Fondul de Modernizare la companiile energetice de stat riscă să blocheze investiții-cheie și să pună presiune pe prețurile la energie , avertizează Ilie Bolojan într-o postare citată de Economica . Acesta susține că, deși finanțarea este disponibilă și „banii sunt în conturi”, implementarea proiectelor se mișcă „cu mare greutate”, ceea ce poate duce inclusiv la pierderea fondurilor europene. Bolojan (premier demis și ministru interimar al Energiei, potrivit sursei) leagă direct problema investițiilor de competitivitatea economică: scumpirea energiei a afectat firmele, în special industriile cu pondere mare a energiei în costuri, iar „scăderea prețului energiei electrice” depinde de investiții în producție, stocare și rețele, plus eliminarea întârzierilor la proiectele deja finanțate. Miza: 12 miliarde de euro aprobate, dar execuție lentă În postare, Bolojan indică Fondul de Modernizare drept principala sursă de finanțare, alimentată din veniturile din certificatele de emisii. România are, potrivit lui, investiții aprobate nerambursabile de 12 miliarde de euro, din care 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei (și 2,7 miliarde de euro pentru proiecte de eficiență în transporturi etc.). Proiectele finanțate din acest fond trebuie finalizate cel târziu în 2030. Exemple invocate: CE Oltenia, Transelectrica, ELCEN Bolojan oferă trei exemple de proiecte de aproape 2 miliarde de euro, unde gradul de decontare/realizare este foarte redus: Complexul Energetic Oltenia : 11 investiții aprobate, de aproape 900 de milioane de euro (parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz). Lucrările decontate reprezintă „sub 10%”, iar Bolojan avertizează asupra unui „risc mare” ca centralele pe gaz să nu fie finalizate, deși „ar fi trebuit să fie gata anul acesta”. El leagă întârzierea de riscuri pentru jaloanele de decarbonizare și de posibilitatea pierderii fondurilor europene. Transelectrica : 11 contracte, de peste 530 de milioane de euro (linii noi, interconexiuni, retehnologizări). După patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, „adică sub 4%”. Consecința indicată: întârzieri în accesul la rețele și interconexiuni, cu „pierderi pentru producători” și „distorsiuni în piața de energie”. ELCEN București : trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna lui 2024, de peste 360 de milioane de euro. „Nu s-a decontat nimic până acum”, proiectele fiind încă în licitație. Bolojan avertizează că, pe fondul uzurii centralelor vechi, există riscul de avarii și întreruperi ale încălzirii. Ce schimbare anunță: indicatori de performanță legați de investiții În explicația sa, Bolojan pune o parte din responsabilitate pe modul în care sunt evaluate conducerile companiilor de stat: în contractele de mandat nu ar exista indicatori care să lege evaluarea de realizarea investițiilor, utilizarea fondurilor și respectarea termenelor. El spune că a convenit cu responsabilii din Energie să lucreze la modificarea indicatorilor de performanță pentru companiile care nu își realizează investițiile, criticând „indicatorii formali” (de tipul unor obligații administrative, precum elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli). „Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță.” În logica prezentată, performanța managerială și accelerarea investițiilor devin condiții pentru creșterea capacităților și modernizarea rețelelor, cu efect final asupra prețurilor la energie și asupra competitivității economiei. Sursa nu oferă un calendar sau un proiect concret de act normativ pentru schimbarea indicatorilor, ci doar intenția de lucru la aceste modificări. [...]
