Știri
Știri din categoria Energie
Războiul din Ucraina a forțat România să accelereze decizii strategice pentru independența energetică, susține fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu. Potrivit Mediafax, acesta afirmă că invazia rusă a reprezentat un punct de cotitură, impunând măsuri rapide pentru stabilitatea sistemului energetic.
Virgil Popescu, aflat la conducerea ministerului în perioada declanșării conflictului, spune că România era într-o poziție mai bună decât alte state europene, având producție proprie de gaze, energia nucleară de la Cernavodă și capacități hidro, însă a resimțit presiunea creșterii prețurilor la nivel global.
Printre măsurile adoptate, fostul ministru amintește schema de plafonare și compensare introdusă prin OUG 27/2022, care a stabilit un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanisme de protecție pentru companii. El susține că deciziile au fost luate rapid, într-un context de criză fără precedent la nivel european.
În paralel, au fost accelerate mai multe proiecte considerate strategice:
Fostul oficial consideră că direcția adoptată în urmă cu patru ani a redus vulnerabilitatea României într-un moment în care mai multe state europene depindeau masiv de gazele rusești. La patru ani de la începutul conflictului, dezbaterea privind securitatea și independența energetică rămâne centrală în contextul regional tensionat.
Recomandate
Ministrul Energiei cere urgent creșterea producției stabile de energie , mesaj transmis la Washington în cadrul întâlnirilor cu oficiali americani, potrivit Agerpres . Bogdan Ivan a discutat cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, și cu secretarul pentru interne, Doug Burgum, despre consolidarea securității energetice a României. Aflat la Washington, ministrul a susținut că România are nevoie „urgentă de mai multă energie în bandă”, adică producție stabilă și controlabilă, în special din surse precum nuclearul și gazele naturale. Potrivit acestuia, în ultimii zece ani România a pierdut aproximativ 7.000 MW din capacitatea de producție, iar efectele se resimt în competitivitatea economiei și în presiunea asupra prețurilor. Bogdan Ivan a subliniat că, în perioadele de consum ridicat sau în situații extreme, sistemul energetic rezistă doar prin capacități care nu depind de condiții imprevizibile. În acest context, România și Statele Unite ar urma să își consolideze cooperarea în domeniul nuclear și al gazelor, cu obiectivul de a transforma țara într-un furnizor regional de stabilitate energetică. Printre proiectele considerate strategice se află: Neptun Deep , exploatarea gazelor din Marea Neagră; Cernavodă , prin extinderea capacităților nucleare; Doicești , proiectul noii centrale nucleare cu tehnologie modernă. Ministrul a precizat că România face parte din inițiativa „Friends of Nuclear” și susține extinderea cooperării europene și în domeniul gazelor. În opinia sa, parteneriatul cu Statele Unite este esențial pentru acces la tehnologie, finanțare și accelerarea implementării proiectelor. Mesajul transmis la Washington vine într-un moment în care tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor de tip inteligență artificială cresc presiunea asupra cererii de electricitate. Potrivit ministrului, deciziile privind marile investiții trebuie luate acum, pentru ca România să își consolideze poziția strategică în regiune și să își asigure o bază solidă pentru economia viitorului. [...]
România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani. Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze. „Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența. Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep , ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție. Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie. [...]
Comisia Europeană cere României dovezi clare că a închis definitiv centralele pe cărbune asumate prin PNRR, altfel riscă să piardă un miliard de euro , potrivit Economica.net , care a intrat în posesia unei părți din corespondența oficială dintre Bruxelles și Guvern. Miza este jalonul 119 din PNRR , care prevede dezafectarea unor capacități de producție pe cărbune. Comisia arată că simpla reducere a capacității din licență la zero megawați nu echivalează cu o închidere definitivă, dacă licența rămâne valabilă și centralele rămân conectate la rețea. În interpretarea Bruxelles-ului, „închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea, confirmată prin documente emise de Transelectrica. România a raportat dezafectarea a 695 MW și reducerea altor 360 MW la mai multe centrale, inclusiv Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. Însă Comisia solicită clarificări privind caracterul permanent al acestor măsuri, întrebând explicit ce bariere juridice și tehnice împiedică repornirea capacităților în baza aceleiași licențe. În cazul centralei Craiova, Bruxelles-ul consideră că limitarea producției la 130 MW pare o restricție operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. De asemenea, sunt cerute dovezi că alte unități, precum Iași 2 sau grupuri de la Govora, au avut licențele formal încetate și au fost deconectate definitiv. Comisia avertizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar reprezenta o abatere substanțială de la descrierea jalonului și ar putea fi luată în considerare doar în circumstanțe excepționale. Dacă explicațiile nu vor convinge, România riscă să piardă circa un miliard de euro din fondurile PNRR . [...]
La Feldioara se discută un acord pentru tratarea mineralelor rare cu Nuclearelectrica , potrivit Economedia , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan din 17 februarie 2026. Șeful statului a spus că o „mare companie americană” ar putea trata în România, la Feldioara, minerale rare, într-un parteneriat cu compania de stat Nuclearelectrica. Tema Feldioara a apărut în contextul unei întrebări despre posibilitatea ca România să preia, pentru procesare, minerale rare exploatate în Groenlanda. Președintele a plasat discuția într-un cadru mai larg, legat de „materialele critice” (materii prime considerate strategice pentru industrie și apărare), menționând că există o inițiativă de cooperare între Statele Unite, parteneri europeni și Uniunea Europeană pentru coordonare pe această zonă. „Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală a Nuclearelectrica în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara, va fi foarte interesant pentru România”, a precizat Nicușor Dan. Din declarațiile președintelui reiese că proiectul este, deocamdată, în faza de discuții, iar Feldioara este indicată drept punctul unde Nuclearelectrica are deja infrastructură și know-how pentru tratarea minereului de uraniu și a metalelor asociate. Nicușor Dan a mai spus că „discuțiile sunt demarate” și că sunt coordonate de compania privată americană, atât cu partea română (Nuclearelectrica), cât și cu „locația de exploatare”, fără a oferi detalii despre calendar, volume sau investiții. Pe de altă parte, Economedia notează că, potrivit surselor G4Media , în spatele companiei americane ar fi omul de afaceri Frank Timiș. Publicația arată că informația a plecat de la Newsweek, care a citat surse, și ar fi fost confirmată pentru G4Media de surse din domeniul energetic industrial. Compania implicată în proiect este indicată ca fiind Critical Metals Corp, iar cel mai mare acționar ar fi European Lithium Limited, listată la Bursa din Frankfurt, despre care sursele citate susțin că ar avea legătură cu Frank Timiș. În același material este menționat și un raport al Ningi Research, care pune sub semnul întrebării soliditatea tehnică și economică a unor proiecte asociate companiei, descriind Critical Metals Corp drept un „vehicul promoțional” și contestând ipotezele de bază din evaluările vehiculate. În acest context, miza pentru România rămâne dublă: pe de o parte, potențialul de a valorifica la Feldioara o capacitate industrială existentă într-un domeniu strategic; pe de altă parte, necesitatea de clarificare a structurii de acționariat, a credibilității partenerului și a parametrilor concreți ai unui eventual acord, înainte ca proiectul să treacă de stadiul de discuții. [...]
Statele Unite și Ungaria au semnat un acord interguvernamental privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile , într-un context de apropiere politică accentuată între administrația Trump și guvernul condus de Viktor Orbán, relatează Fox News . Documentul a fost parafat la Budapesta de secretarul de stat american Marco Rubio , alături de ministrul ungar de externe Péter Szijjártó. În declarațiile susținute la ceremonia de semnare, Rubio a subliniat că relația dintre cele două state este „la cel mai înalt nivel posibil”, făcând referire și la legătura personală dintre președintele Donald Trump și premierul Viktor Orbán . Oficialul american a afirmat că „succesul Ungariei este succesul nostru”, subliniind că programul nuclear civil convenit la Budapesta reprezintă un pilon al unei posibile „epoci de aur” în relațiile bilaterale, perspectivă pe care a corelat-o indirect cu realegerea lui Viktor Orban; Marco Rubio a sugerat totodată că, în eventualitatea unor dificultăți economice sau a unor amenințări la adresa stabilității naționale, administrația de la Washington ar fi pregătită să identifice soluții concrete de sprijin pentru guvernul ungar. Acordul vizează cooperarea în domeniul nuclear civil, un sector strategic pentru Ungaria, care își bazează o parte importantă a producției de energie pe centrala de la Paks. Deși detaliile tehnice nu au fost prezentate public, astfel de acorduri facilitează schimbul de tehnologie, expertiză și investiții în proiecte energetice. Semnarea documentului vine într-un moment în care Donald Trump și-a reafirmat sprijinul pentru realegerea lui Viktor Orbán, pe care l-a descris drept un lider „puternic și eficient”. Relațiile bilaterale par să se fi consolidat sub actuala administrație americană, în contrast cu perioadele anterioare marcate de tensiuni legate de statul de drept și politicile interne ale Budapestei. Acordul nuclear adaugă o dimensiune strategică suplimentară parteneriatului americano-ungar, într-un context european sensibil din punct de vedere energetic și geopolitic. [...]
Ministerul Energiei a lansat un proiect de HG pentru supravegherea companiilor Lukoil , potrivit HotNews.ro . Documentul, pus miercuri în dezbatere publică, vizează instituirea unei „supravegheri extinse” asupra firmelor controlate de grupul rusesc în România și include propunerea de numire a lui Ion Bogdan Bugheanu ca supraveghetor; publicația notează că nu există informații publice despre acesta (CV sau biografie), singura mențiune fiind pe o listă de candidați la Consiliul Local Mioveni în 2020, ca membru ALDE. Măsura ar urma să se aplice pentru Lukoil România SR L, Petrotel-Lukoil S.A., Lukoil Lubricants East Europe SRL și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam – Sucursala București. Actul normativ este elaborat în baza unei ordonanțe de urgență adoptate la finalul anului trecut, iar contextul invocat este că activele Lukoil din străinătate, inclusiv din România, se află sub sancțiuni impuse de SUA din 21 noiembrie 2025. În nota de fundamentare, Ministerul Energiei argumentează importanța economică și de securitate a activelor: rafinăria Petrotel-Lukoil ar asigura aproximativ 23% din piața produselor petroliere din România și circa 18% din obligația națională de stocare de urgență. Oprirea activității ar putea produce perturbări majore în aprovizionarea cu carburanți, iar pierderea cotei de piață ar trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului la pompă și cu riscul unor insuficiențe locale sau regionale de benzină și motorină; în plus, Lukoil România operează 321 de stații de distribuție și cinci depozite regionale, iar întreruperea activității ar afecta fluxurile logistice și capacitatea de import prin porturi și terminale petroliere. Documentul semnalează și un risc strategic legat de asocierea dintre Lukoil Overseas Atash B.V. și Romgaz în perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil este operator și acționar majoritar. Guvernul apreciază că situația amplifică riscurile de dependență energetică și expune juridic și geopolitic o companie strategică a statului, motiv pentru care este menționată necesitatea consultării CSAT. Separat, HotNews.ro mai arată că Lukoil a anunțat că a acceptat să vândă cea mai mare parte a activelor sale străine, estimate la circa 22 de miliarde de dolari, către Carlyle Group, tranzacție condiționată de aprobări de reglementare, inclusiv permisiunea OFAC, în condițiile în care Trezoreria SUA a acordat termen până la 28 februarie pentru vânzarea portofoliului global. [...]
