Știri
Știri din categoria Energie
Nuclearelectrica avertizează că, după 2030, proiectele nucleare riscă să fie frânate de lipsa de personal specializat, într-o piață globală a muncii deja foarte competitivă, iar mesajele și deciziile politice pot influența direct capacitatea companiei de a recruta și păstra oameni, potrivit Ziarul Financiar.
Compania spune că are nevoie de „sute de specialiști” pentru portofoliul de investiții aflat în dezvoltare, care acoperă atât retehnologizare, cât și extindere de capacitate și proiecte de reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de dimensiuni mai reduse, construite modular). Într-o postare pe LinkedIn, reprezentanții Nuclearelectrica susțin că resursa umană „atrasă, formată și înalt specializată” este o condiție esențială pentru un operator nuclear și că specialiștii sunt „o resursă rară la nivel global”.
În poziția publică citată, Nuclearelectrica pune accent pe faptul că una dintre capabilitățile pe termen lung ale unui operator nuclear este „flexibilitatea” de a-și stabili și implementa strategia de resurse umane în concordanță cu nevoile și cu timpul necesar formării.
Mesajul vine într-un context tensionat în jurul proiectului SMR de la Doicești, care, potrivit ZF, a intrat „pe radarul” fostului premier Ilie Bolojan. Acesta a pus public sub semnul întrebării fezabilitatea proiectului și a afirmat că investițiile realizate până acum la Doicești ar fi dus la „tocarea unor bani”. Publicația notează că astfel de declarații pot avea impact inclusiv asupra procesului de recrutare în care compania este implicată.
ZF enumeră proiectele pentru care Nuclearelectrica are nevoie de oameni:
Compania arată că dezvoltarea în paralel a trei proiecte de investiții pentru extinderea capacităților nucleare „necesită în primul rând expertiză”, iar această expertiză se formează în ani, de la momentul recrutării. Nuclearelectrica indică trei condiții de bază pentru formare: transferul de cunoștințe și aptitudini, pregătirea continuă și asimilarea culturii de securitate nucleară.
În plus, compania amintește că, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu plecarea unor specialiști cu înaltă calificare către centrale nucleare din străinătate, „exclusiv din motive financiare”.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării fezabilitatea financiară a proiectului SMR de la Doicești , avertizând că investiția ar necesita „câteva miliarde de euro” pe care România „nu-i are” și că energia produsă ar ieși la un preț peste piață, ceea ce ar afecta rentabilitatea, potrivit Economica . În acest context, Bolojan spune că a informat Ambasada SUA despre problemele proiectului, pentru a evita ridicarea pe agenda bilaterală a unui subiect cu „probleme serioase de fezabilitate”. În declarațiile la B1TV, Bolojan a indicat că, din fondurile puse la dispoziție de Nuclearelectrica, „peste 240 de milioane de dolari” (aprox. 1,1 miliarde lei) au fost deja cheltuiți, iar rezultatul ar fi, în esență, un teren achiziționat și documentații (inclusiv studiu de fezabilitate). El a susținut că studiul arată atât nevoia unei investiții de ordinul „câtorva miliarde de euro”, cât și un cost al energiei care ar depăși prețul de piață. „Analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.” Ce înseamnă, practic, pentru proiect: presiune pe finanțare și pe modelul de preț Mesajul premierului mută discuția din zona de ambiție tehnologică în zona de sustenabilitate economică: dacă energia ar fi mai scumpă decât piața, proiectul ar avea nevoie de o formulă de sprijin sau de contracte care să asigure recuperarea investiției. Într-o declarație anterioară, citată de Economica, Bolojan a făcut referire explicită la întrebarea dacă statul ar garanta un preț minim prin mecanismul „contractelor pentru diferență” (CfD) – adică un instrument prin care, dacă prețul de piață scade sub un nivel agreat, diferența este acoperită pentru a susține investiția. Tot în intervenția de la B1TV, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA, iar răspunsul ar fi fost că „a luat act de aceste date”, în ideea verificării lor pentru o decizie „corectă”. Acuzații către Nuclearelectrica și riscul de a nu recupera banii deja cheltuiți Bolojan a acuzat, „în premieră”, conducerea Nuclearelectrica, afirmând că ar fi trebuit să se asigure că proiectul și sumele alocate au un rezultat și că „acele contracte” și modul de derulare sunt „în bună regulă”. În același timp, el a invocat riscul ca banii cheltuiți să nu fie recuperați și a susținut că șansa de a duce proiectul până la capăt este „mică”, din cauza dificultății de finanțare și a costurilor. Context: cum este construit proiectul și care sunt reperele de calendar Proiectul de la Doicești presupune o centrală modulară cu o capacitate instalată de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, folosind tehnologia NuScale Power : șase module de câte 77 MW fiecare. Economica notează că, în februarie, RoPower Nuclear (compania de proiect, cu Nuclearelectrica și Nova Power and Gas în acționariat) a luat o decizie finală de investiție condiționată, care prevede contractarea și amplasarea inițială a unui singur modul de 77 MWe, urmând ca restul să fie achiziționate dacă primul funcționează conform parametrilor. Conform informațiilor citate, operarea comercială pentru primul modul ar urma să înceapă în iulie 2033, iar pentru întreaga centrală în decembrie 2034, în funcție de acordurile comerciale pentru celelalte cinci module. În plus, sunt menționate măsuri necesare de „prevenire, monitorizare și mitigare” a riscurilor potențial legate de emanarea gazelor naturale identificate în zonă. În paralel, Bolojan a reiterat că România ar trebui să se concentreze pe proiectele de la Cernavodă: retehnologizarea Unității 1 și finalizarea Unităților 3 și 4. [...]
România renunță la grantul UE de 600 milioane euro pentru retehnologizarea Unității 1 Cernavodă, ceea ce împinge Nuclearelectrica spre mai multă datorie și presiune pe cash-flow în anii opririi reactorului , potrivit Profit . Decizia apare într-un memorandum guvernamental analizat de publicație, prin care Executivul a aprobat ca Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) să distribuie anul acesta dividende de 50% din profit. Documentul arată că, în mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) că renunță la măsura de ajutor de stat sub formă de grant din Fondul de Modernizare (600 milioane euro), urmând ca această sursă să fie înlocuită cu extinderea împrumuturilor și cu o contribuție mai mare din surse proprii ale SNN, ceea ce „crește semnificativ gradul de îndatorare” al companiei. Finanțarea se mută spre împrumuturi, cu BEI în prim-plan În același memorandum se menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei). Conform documentului, BEI a finalizat la începutul lunii mai 2026 analiza financiară și de risc a proiectului, iar în iulie 2026 ar urma să aprobe contractul de împrumut. Costul proiectului și efectul opririi reactorului asupra veniturilor Memorandumul indică o valoare totală a proiectului de retehnologizare de peste 20,8 miliarde lei. Până în 2025 inclusiv s-ar fi cheltuit aproximativ 3,02 miliarde lei, iar necesarul de finanțare pentru 2026 este de 2,84 miliarde lei. Documentul avertizează și asupra impactului operațional cu efect direct în finanțe: oprirea Unității 1 pe perioada retehnologizării, programată pentru 2027–2030, ar urma să ducă la o producție de energie electrică cu 50% mai mică și, implicit, la reducerea proporțională a veniturilor. În același timp, cheltuielile nu ar putea scădea în același ritm, deoarece o parte sunt fixe și vor fi menținute pe durata opririi, ceea ce ar diminua performanța financiară a SNN – sursă importantă pentru finanțarea proiectelor în derulare. Lucrările sunt deja în derulare, iar recent a fost realizată prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale proiectului, mai notează publicația. Context de reglementare: investigație a Comisiei Europene pe ajutorul de stat În paralel, Comisia Europeană a deschis luna trecută o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 este conform cu regulile UE privind ajutoarele de stat. La momentul deschiderii investigației, România avea în vedere patru măsuri de sprijin: grantul de 600 milioane euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani (mecanism care urmărește stabilizarea veniturilor printr-un preț de referință) și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. Renunțarea la grant schimbă însă mixul de finanțare în favoarea datoriei, într-un moment în care compania se pregătește pentru o perioadă cu venituri mai mici pe fondul opririi planificate a reactorului. [...]
Proiectul SMR Doicești intră într-o fază în care licențierea și achizițiile devin critice pentru calendar și costuri , pe măsură ce RoPower Nuclear pregătește trecerea către Etapa 3, care include contracte pre-EPC (înainte de proiectare–achiziții–construcție) și achiziții de materiale cu termen lung de fabricație, potrivit Economedia . Nuclearelectrica arată, într-un comunicat publicat la Bursa de Valori București, că proiectul se află în etapa premergătoare Etapei 3, cu o listă de activități care urmează să fie derulate de RoPower Nuclear, compania de proiect în care SNN are o participație de 50%. Ce se întâmplă acum: licențiere, pre-EPC și „long lead items” În perioada curentă, activitățile vizate înainte de Etapa 3 includ: finalizarea investigațiilor geotehnice pe amplasament; continuarea procesului de licențiere; finalizarea negocierii contractului pre-EPC; finalizarea negocierii contractelor de achiziție pentru materiale cu ciclu lung de fabricație; definirea lanțurilor de aprovizionare pentru materiale și echipamente; pregătirea companiei pentru etapele pre-EPC și EPC. Miza operațională este că, odată ce proiectul intră în zona de contractare și aprovizionare pentru componente cu timp mare de livrare, riscurile de întârziere și de creștere a costurilor se mută din zona de studii în zona de execuție și piață (furnizori, capacități de producție, condiții contractuale). Condițiile din decizia de investiție și rolul autorităților Compania reamintește că, prin hotărârea acționarilor SNN din 12 februarie 2026, decizia de investiție (FID) a fost aprobată cu „o serie de condiții suplimentare” menite să creeze un cadru de sprijin și cooperare între parteneri și autorități. Potrivit comunicatului, echipele RoPower și SNN lucrează la îndeplinirea acestor condiții, unele fiind în sarcina companiilor, iar altele în sarcina autorităților guvernamentale. În practică, această împărțire contează pentru ritmul de avansare: o parte din pașii necesari nu depind exclusiv de compania de proiect. Context: critici privind cheltuielile și valoarea sitului În spațiul public au apărut recent critici legate de cheltuielile din proiect. Economedia amintește că Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru Hotnews că Nuclearelectrica ar fi cheltuit 240 de milioane de dolari pentru proiect, iar România ar rămâne „cu un teren și niște hârtii”. Ca reacție, Nova Power & Gas a susținut că tranzacția privind situl energetic de la Doicești a fost realizată în iunie 2025 la o valoare de aproximativ 24 milioane euro (aprox. 120 milioane lei) și a inclus, între altele, 50 de hectare de teren, o stație nouă de transformare 110 kV/MT, linii electrice aeriene de 110 kV, transformatoare și echipamente, clădire de birouri și infrastructură internă. Ce mai spune compania despre parcursul proiectului Nuclearelectrica plasează proiectul într-un calendar mai larg: programul SMR a fost inițiat în 2019, iar proiectul de la Doicești a fost demarat efectiv în septembrie 2022, după selecția tehnologiei și amplasamentului și aprobarea strategiei de implementare de către AGA. În 2023 și 2024 au fost parcurse etapele FEED 1 și FEED 2 (analize tehnice preliminare), iar compania afirmă că obiectivele FEED 2 au fost finalizate conform graficului și la un buget redus față de cel estimat. Compania susține, de asemenea, că proiectul ar aduce flexibilitate sistemului energetic și complementaritate cu resursele regenerabile și că, odată implementat, ar putea deveni un reper pentru proiecte similare. „În acest context, cu accent particular pe cazul României, Proiectul SMR Doicești prezintă un potențial enorm de dezvoltare a industriei nucleare românești, a Nuclearelectrica, a lanțului de furnizare, a sistemului educațional asociat, al atragerii de investiții.” La ce să ne așteptăm în continuare Următorul reper operațional este închiderea pachetului de activități premergătoare Etapei 3, în special pe două fronturi: avansarea licențierii și închiderea negocierilor pentru pre-EPC și achizițiile de materiale cu termen lung de fabricație. Sursa nu indică termene calendaristice sau valori contractuale pentru aceste etape, astfel că ritmul și costurile rămân, deocamdată, greu de cuantificat public. [...]
Proiectul SMR de la Doicești a consumat peste 240 mil. dolari (aprox. 1,1 mld. lei) fără un rezultat concret , iar România riscă să rămână „cu un teren și cu niște hârtii”, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de news.ro . Declarația pune presiune pe modul în care sunt selectate și administrate investițiile mari din energie, într-un moment în care statul invocă nevoia de prețuri mai mici și de disciplină în cheltuirea banilor. Bolojan a folosit exemplul proiectului de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești ca ilustrare a risipei și a investițiilor „încheiate în mod prost” sau fără analiză, susținând că astfel de decizii nu se traduc în beneficii pentru populație, inclusiv în facturi mai mici la energie. „Știți cât a consumat nuclear, electric acolo? Peste 240 de milioane de dolari și vom rămâne cu un teren și vom rămâne cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta?” Miza economică: costuri fără efect în piață În intervenția sa, premierul interimar a legat direct administrarea defectuoasă din energie de efecte economice mai largi: dacă accesul în rețele este blocat, „le permiți unora să speculeze să facă bani” în loc să fie reduse prețurile pentru toți consumatorii. În acest context, a invocat și problema ATR-urilor (avize tehnice de racordare), sugerând că „dacă nu faci ordine aici (…) n-ai făcut nimic”, indiferent de eforturile de colectare sau economisire bugetară. Unde este proiectul, oficial În același material este menționat că Nuclearelectrica SA a aprobat în februarie aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici de la Doicești, astfel încât proiectul a intrat în a treia etapă de dezvoltare. Obiectivul indicat anterior era ca proiectul să devină operațional la începutul următorului deceniu, cu respectarea aprobărilor corporative și a cadrului de reglementare aplicabil. Declarațiile lui Bolojan introduc însă un semn de întrebare asupra eficienței cheltuielilor deja făcute și asupra modului în care vor fi justificate, mai departe, costurile și pașii următori ai proiectului. [...]
Guvernul spune că proiectul SMR de la Doicești nu se oprește, dar intră într-o reevaluare de fezabilitate și încearcă să limiteze riscurile financiare deja semnalate, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine la o zi după declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan, care a vorbit despre „probleme” ale proiectului și despre bani cheltuiți fără rezultate pe măsura așteptărilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin Dogioiu, a susținut că nu există „nicio intenție și nicio acțiune” la nivel guvernamental care să pună în pericol Parteneriatul strategic româno-american. În același timp, acesta a indicat că au fost constatate deficiențe „nu de intenție, ci de derulare” a programului SMR, iar subiectul a fost discutat încă din martie, la prima întâlnire a premierului cu noul ambasador al SUA la București, Darryl Nirenberg. Ce riscuri invocă Guvernul: solvabilitate, amplasament, fezabilitate Din declarațiile citate, reevaluarea are la bază probleme punctuale: solvabilitatea partenerului american NuScale , descrisă ca fiind „cunoscută în Statele Unite”; amplasamentul terenului , aflat în vecinătatea unui teren „care are o pungă de gaze”; limitarea rezultatelor de până acum la un studiu de fezabilitate , care ar semnala riscuri și „probleme majore” pentru proiect. Dogioiu a afirmat că „nu s-a pus problema opririi acestui proiect”, ci a analizării lui, inclusiv de partea americană, în urma discuțiilor începute în martie. Bolojan: peste 240 milioane dolari cheltuiți, dar proiectul ar cere „câteva miliarde de euro” Potrivit News.ro, Ilie Bolojan a indicat că responsabilitatea pentru „banii pierduți” ar aparține conducerii Nuclearelectrica, care ar fi trebuit să se asigure că sumele alocate au rezultate și că derularea contractelor este „în bună regulă”. În aceeași intervenție, premierul interimar a spus că din „peste 240 de milioane de dolari” alocați de Nuclearelectrica există un teren achiziționat „la o valoare destul de mare”, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, însă acesta ar arăta că proiectul ar necesita „câteva miliarde de euro” investiție. Bolojan a mai afirmat că analiza prețului energiei produse ar indica un nivel mai mare decât prețul pieței , ceea ce ridică probleme de rentabilitate. „Dacă este un proiect fezabil, el trebuie ținut și mers mai departe, dacă nu e fezabil, e mai corect să spui aşa: acestea sunt problemele.” Context: ce presupune proiectul și ce finanțare a fost anunțată Proiectul SMR de la Doicești vizează 6 reactoare modulare mici , fiecare cu 77 MW , pentru o capacitate totală de 462 MW „în bandă”, la un factor de capacitate de peste 95% , conform informațiilor din material. La finalul lui 2025, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a declarat că proiectul a intrat în ultima etapă de studii de design și fezabilitate și că ar urma să creeze peste 2.000 de locuri de muncă în construcție și peste 230 permanente pentru operare. Tot în context, fosta ambasadoare a SUA în România, Kathleen Kavalec, anunța în martie 2024 că SUA ar urma să finanțeze construcția cu 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) . România ar urma să fie prima țară din Europa și printre primele din lume care implementează o centrală SMR terestră cu tehnologia NuScale; în prezent, doar Rusia și China folosesc astfel de mini-reactoare în scopuri civile, potrivit aceleiași surse. [...]
Guvernul fixează la 50% dividendele Nuclearelectrica , păstrând restul profitului pentru investițiile de la Cernavodă , potrivit Economica . Decizia a fost adoptată prin memorandum, iar Ministerul Energiei va mandata reprezentanții statului în AGA Nuclearelectrica să aprobe repartizarea de dividende în cotă de 50% din profitul repartizabil. Miza este echilibrul dintre încasările la buget și finanțarea proiectelor mari ale companiei: retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă și dezvoltarea Unităților 3 și 4. Guvernul susține că menținerea cotei de 50% este „esențială” pentru obiectivele pe termen scurt și mediu și pentru planul de investiții inclus în bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe 2026. Cât se distribuie și cât rămâne pentru investiții Pentru anul 2025, Nuclearelectrica a raportat un profit net de aproximativ 2,40 miliarde lei. Pe baza situațiilor financiare la 31 decembrie 2025, compania estimează că la o cotă de 50% din profitul distribuibil: va distribui 1.179 milioane lei către acționari; din această sumă, 973 milioane lei ar urma să ajungă la bugetul de stat . Conform aceleiași surse, suma estimată pentru distribuire este cu 163 milioane lei peste distribuirea conform BVC 2025 rectificat (și cu 135 milioane lei mai mult către bugetul de stat). Profitul nedistribuit este indicat ca sursă de finanțare pentru programul de investiții din 2026–2027, estimat la aproximativ 8,5 miliarde lei cumulat în cei doi ani. De ce 50% devine plafon și prin obligații legale Executivul arată că măsurile sunt aliniate cu O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la companiile cu capital integral sau majoritar de stat. În plus, Guvernul invocă Acordul de sprijin dintre statul român și Nuclearelectrica pentru proiectul Unitățile 3 și 4, aprobat prin Legea nr. 74/2023, care prevede obligația statului de a asigura, pe durata proiectului, că profitul contabil rămas după impozitul pe profit se repartizează ca dividende în cuantum de maximum 50% . În practică, decizia consolidează o regulă de distribuție care lasă companiei o parte semnificativă din câștiguri pentru a-și susține investițiile, în timp ce statul își asigură, totodată, o încasare consistentă din dividende. [...]
