Știri
Știri din categoria Energie
Nuclearelectrica avertizează că, după 2030, proiectele nucleare riscă să fie frânate de lipsa de personal specializat, într-o piață globală a muncii deja foarte competitivă, iar mesajele și deciziile politice pot influența direct capacitatea companiei de a recruta și păstra oameni, potrivit Ziarul Financiar.
Compania spune că are nevoie de „sute de specialiști” pentru portofoliul de investiții aflat în dezvoltare, care acoperă atât retehnologizare, cât și extindere de capacitate și proiecte de reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de dimensiuni mai reduse, construite modular). Într-o postare pe LinkedIn, reprezentanții Nuclearelectrica susțin că resursa umană „atrasă, formată și înalt specializată” este o condiție esențială pentru un operator nuclear și că specialiștii sunt „o resursă rară la nivel global”.
În poziția publică citată, Nuclearelectrica pune accent pe faptul că una dintre capabilitățile pe termen lung ale unui operator nuclear este „flexibilitatea” de a-și stabili și implementa strategia de resurse umane în concordanță cu nevoile și cu timpul necesar formării.
Mesajul vine într-un context tensionat în jurul proiectului SMR de la Doicești, care, potrivit ZF, a intrat „pe radarul” fostului premier Ilie Bolojan. Acesta a pus public sub semnul întrebării fezabilitatea proiectului și a afirmat că investițiile realizate până acum la Doicești ar fi dus la „tocarea unor bani”. Publicația notează că astfel de declarații pot avea impact inclusiv asupra procesului de recrutare în care compania este implicată.
ZF enumeră proiectele pentru care Nuclearelectrica are nevoie de oameni:
Compania arată că dezvoltarea în paralel a trei proiecte de investiții pentru extinderea capacităților nucleare „necesită în primul rând expertiză”, iar această expertiză se formează în ani, de la momentul recrutării. Nuclearelectrica indică trei condiții de bază pentru formare: transferul de cunoștințe și aptitudini, pregătirea continuă și asimilarea culturii de securitate nucleară.
În plus, compania amintește că, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu plecarea unor specialiști cu înaltă calificare către centrale nucleare din străinătate, „exclusiv din motive financiare”.
Recomandate
Negocierile pentru proiectul SMR de la Doicești rămân blocate pe împărțirea riscurilor , după ce NuScale ar fi refuzat să semneze acorduri cu caracter angajant și ar fi propus, ca alternativă, doar un mecanism de tip „warrants” (drepturi de subscriere de acțiuni la un preț prestabilit), potrivit unui document al Nuclearelectrica analizat de Profit . Miza economică este majoră: România ar urma să plătească inițial un singur modul, iar restul doar după validarea funcționării acestuia. Documentul citat indică drept „cea mai importantă” condiție faptul că România ar urma să plătească un singur mini-reactor de 77 MW din cele 6 preconizate pentru Doicești, iar pentru celelalte 5 module plata să fie făcută doar după ce se dovedește că primul funcționează corespunzător. Blocaj la „FID” și refuzul unui acord obligatoriu În document se arată că, deși propunerile companiei de proiect (RPN) ar fi aliniate practicilor de piață pentru proiecte „FOAK” (First of a Kind – primele proiecte de acest tip, cu riscuri mai mari), NuScale ar fi refuzat semnarea unui acord „binding” (obligatoriu). Conform aceleiași surse, abordarea ar fi „condiționată și restrictivă” din perspectiva unei asumări echilibrate a riscurilor și nu ar oferi o soluție concretă pentru îndeplinirea condiției „FID” (decizia finală de investiție). Tot în document se menționează că propunerile NuScale ar include „limitări și exonerări extinse”, prin care s-ar evita asumarea unor obligații privind rambursarea costurilor pentru cele cinci module și garanții de performanță. „NuScale a încetat a mai da curs acestor discuții”, se arată în documentul Nuclearelectrica citat de Profit. „Framework Agreement”, înlocuit cu o propunere de acțiuni la preț prestabilit O altă condiție descrisă ca esențială pentru SNN (Nuclearelectrica) este încheierea unui acord-cadru („Framework Agreement”), văzut ca instrument pentru o alocare corectă a riscurilor („risk sharing”) și pentru obținerea de beneficii strategice proporționale cu implicarea și riscurile asumate. Potrivit documentului, nu există în prezent o formă agreată a acestui acord sau un mecanism alternativ angajant, iar întârzierile ar fi fost generate de partenerul NuScale, care ar fi renunțat treptat la elemente angajante. În acest context, NuScale ar fi adus în discuție o alternativă bazată pe „warrants” – dreptul SNN de a subscrie acțiuni NuScale la un preț de exercitare prestabilit. Din perspectiva SNN, mecanismul nu ar fi suficient, în forma propusă, pentru îndeplinirea condiției FID, iar solicitarea exprimată este revenirea la „Framework Agreement”. Amplasamentul: condiție neîndeplinită privind riscul de gaze naturale A treia condiție menționată vizează clarificarea/soluționarea situației privind existența gazelor naturale pe amplasament, inclusiv clasificarea puțului Soceram și lucrări de abandonare a puțului – element considerat esențial pentru evaluarea acceptabilității amplasamentului din perspectiva hazardului asociat gazelor naturale. Documentul indică faptul că această condiție este neîndeplinită, nefiind confirmat un cadru procedural pentru măsuri de diminuare a riscurilor, în linie cu cerințele autorităților și bunele practici aplicabile proiectelor nucleare, inclusiv standarde ale AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Se mai arată că lipsa suportului instituțional ar fi afectat calendarul proiectului, prin întârzierea unor studii necesare pentru obținerea autorizației de amplasament. RPN ar fi încheiat un acord pentru o evaluare independentă; rezultatele preliminare indicative ar urma să fie disponibile din martie 2027, iar studiul final ar urma să fie emis în octombrie 2027, conform documentului citat. [...]
Raportul Corpului de control cere Ministerului Energiei să verifice riscuri de legalitate și piață în asocierea Nuclearelectrica–NPG pentru proiectul SMR de la Doicești , după ce acționarii Nuclearelectrica au votat publicarea documentului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și guvernanță: recomandările vizează evitarea unei posibile invalidări ulterioare a asocierii și clarificarea responsabilităților pentru decizii și costuri legate de amplasamentul de la Doicești. Acționarii au aprobat publicarea raportului la a doua convocare a Adunării Generale Extraordinare, cu unanimitate din partea celor prezenți, care au reprezentat 93% din capitalul social și 93% din drepturile de vot. La prima convocare, statul român – acționar majoritar prin Ministerul Energiei – a lipsit, astfel că ordinea de zi nu a fost dezbătută. Statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni. Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului a rezultat în urma unei acțiuni de control derulate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026 și a fost introdus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, pentru AGEA din 10/11 septembrie 2026. Recomandări pentru Ministerul Energiei: risc de invalidare și răspunderi În calitate de autoritate publică tutelară, Ministerului Energiei i se recomandă, între altele: să analizeze demersurile care au dus la asocierea SNN cu NPG și derularea acesteia „din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”, pentru „eliminarea riscului” ca asocierea să fie ulterior invalidată de autoritatea competentă, „care nu a fost notificată în prealabil”; să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare proiectul Acordului investitorilor, inclusiv oportunitatea revocării „cu justă cauză” a directorului general și a membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și a persoanelor din autoritatea tutelară care au evaluat și promovat acordul; să verifice modificarea competențelor la nivelul companiei de proiect (RPN), în baza hotărârii AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, inclusiv dacă era necesar mandatul/aprobarea acționarului majoritar, invocând „principiul simetriei actelor juridice”; să analizeze răspunderea reprezentanților SNN care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, nu ar fi făcut demersuri de evaluare a legalității și economicității operațiunilor care au dus la dobândirea amplasamentului de la Doicești, în condițiile în care existau drepturi de auditare/evaluare prevăzute în Acordul investitorilor. Raportul menționează, în acest context, aspecte precum dispoziții inițiale „contrare legii” privind dobândirea amplasamentului, precum și faptul că, în forma modificată, anumite prevederi „doar creează aparența” unei tranzacții la preț de piață, în condițiile refacturării unor costuri care au suplimentat prețul din contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, se indică o repartizare disproporționată a riscurilor în defavoarea SNN și existența unui drept de retragere pentru partenerul privat, fără o disproporție similară în controlul decizional. Recomandări pentru Nuclearelectrica: controlul costurilor și opțiuni juridice Pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA, raportul recomandă: evaluarea costurilor refacturate de NPG către RPN , inclusiv analiza oportunității inițierii unui demers în instanță pentru anularea Acordului de refacturare, pe motiv că nu ar fi parcurs circuitul de aprobare corporativă prevăzut de actul constitutiv al companiei de proiect; instituirea unui sistem de monitorizare mai detaliat și mai eficace privind angajarea și efectuarea cheltuielilor companiei de proiect, în condițiile în care finanțarea s-a realizat și se realizează din împrumuturi acordate de întreprinderea publică, iar implicarea în finanțare a asociatului privat „nu a fost identificată” nici pentru destinațiile prevăzute în Acordul investitorilor (inclusiv împrumutul pentru achiziția terenului). Ce urmează: transmiterea raportului și contextul de guvernanță Conform propunerilor de informare/valorificare din raport (art. 13 din OUG nr. 87/2020), documentul ar urma să fie transmis către: prim-ministru (spre informare), Ministerul Energiei (spre analiză și valorificare), Nuclearelectrica (spre analiză și valorificare) și ANAF, „în extras”, spre analiză și valorificare. Raportul integral, cu pasaje anonimizate, este disponibil în documentul publicat de companie, la linkul indicat în material. În cronologia prezentată, informarea de la BVB este semnată de directorul general Cosmin Ghiță , care a anunțat pe 25 august că renunță la funcție; ulterior a fost comunicat că mandatul devine efectiv, iar directorul general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, preia funcția din 3 octombrie. Materialul mai arată că raportul Corpului de control a identificat întârzieri și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. [...]
Prelungirea opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiunea pe sistemul energetic , mai ales seara, însă autoritățile spun că au evitat până acum limitarea consumului la marii clienți industriali, potrivit Profit . Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Cristian Bușoi , la conferința Profit Energy.Forum. În intervenția sa, Bușoi a spus că oprirea prelungită a celor două reactoare „creează o presiune pe sistemul energetic național” și „o problemă de adecvanță” (capacitatea sistemului de a acoperi cererea), în special în orele de seară. Cu toate acestea, oficialul a susținut că România a trecut perioada fără să ajungă la limitări pentru marii consumatori industriali, fiind pus „doar cadrul legal” pentru un scenariu considerat puțin probabil în practică. „Până acum România a reușit să treacă cu bine toată această perioadă fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali.” De ce nu există un termen public pentru repornire Bușoi a afirmat că redeschiderea reactoarelor este necesară „cât mai urgent”, dar a explicat că un anunț public privind momentul repornirii nu poate fi făcut, invocând două motive: rezervele experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica , după ce prognozele anterioare „au fost infirmate de realitate”, pe fondul secetei prelungite; riscul ca un anunț să influențeze comportamente în piață și decizii de afaceri ale unor furnizori, traderi și producători, motiv pentru care autoritățile vor să evite „speculațiile”. „Orice anunț îl facem (...) generează niște comportamente în piață (...) și e foarte important să nu speculăm în această direcție.” Ce urmează: repornirea depinde de „nivelul minim” și de avizul specialiștilor Deși „prognozele încep să arate o creștere”, secretarul de stat a spus că România este încă „departe de nivelul minim de redeschidere”. În plus, ar fi nevoie de prognoze în creștere susținută, pentru a evita situația în care centrala ar fi repornită, iar apoi oprită din nou după scurt timp. Decizia finală va ține de specialiști, care „vor avea ultimul cuvânt” din perspectiva siguranței echipamentelor, a mai spus Bușoi. În paralel, el a indicat că piața regională a fost stabilă, dar a atras atenția că lucrări de mentenanță în regiune și episoade de cerere excepțională în economiile vestice pot reapărea ca factori de presiune. [...]
Oprirea a două reactoare la Cernavodă scoate din sistem circa 900 MW și împinge România spre achiziții mai scumpe din piață, ceea ce poate însemna facturi mai mari la energie în această toamnă , potrivit Mediafax , care îl citează pe secretarul de stat Cristian Bușoi. Bușoi spune că estimările exacte privind evoluția facturilor nu sunt încă finalizate, inclusiv pentru că nu este clar cât timp vor rămâne oprite cele două reactoare de la Cernavodă. În plus, el indică drept factor de presiune „ prețurile record la gazul natural ” la nivel european, care se reflectă și în costul electricității în întreaga Uniune Europeană. De ce se scumpește energia: 900 MW lipsă și prețuri mai mari în orele de vârf Oprirea reactoarelor înseamnă că aproximativ 900 MW, care făceau obiectul unor contracte bilaterale între Nuclearelectrica și furnizori sau mari consumatori, trebuie înlocuiți prin achiziții din piață. Bușoi afirmă că energia cumpărată astfel vine la „prețuri sensibil mai mari”, uneori chiar duble în orele de vârf, față de scenariul în care centrala ar fi funcționat. În același timp, România a înregistrat importuri record de energie electrică: potrivit secretarului de stat, sâmbătă s-a ajuns la 3.500 MW, aproape de capacitatea maximă de import, de aproximativ 4.000 MW. El susține însă că, în acest moment, nu există risc de lipsă de electricitate și nici perspectiva unor limitări de consum pentru marii consumatori industriali. Cât de mare ar putea fi creșterea: „nu avem date” pentru 50%, dar urmează scumpiri Întrebat despre un scenariu de scumpire de până la 50% a electricității, Bușoi spune că datele disponibile „nu susțin în prezent” o astfel de majorare, dar anticipează o creștere „semnificativă”, pe fondul complicațiilor din piața europeană. El mai afirmă că redeschiderea reactoarelor până la jumătatea lunii octombrie „nu mai este realistă”, iar autoritățile așteaptă prognoze pentru a doua parte a lunii. În paralel, speranța este ca unele capacități indisponibile de la Cernavodă să fie repuse în funcțiune spre sfârșitul acestei luni sau începutul lunii viitoare. Efecte în economie: risc de scumpiri în lanț și presiune pe buget pentru sprijin Bușoi avertizează că scumpirea energiei pentru marii consumatori industriali (electricitate și gaze) se poate transfera în prețurile produselor, cu efecte asupra inflației și puterii de cumpărare. Pentru consumatorii vulnerabili, el indică drept instrument existent voucherele de 50 de lei și spune că, dacă situația se deteriorează, un viitor guvern sau Parlamentul ar putea decide suplimentarea sprijinului. În acest moment, potrivit lui Bușoi, nu există discuții concrete, iar guvernul interimar nu poate lua astfel de decizii. Tot el subliniază că eventualele măsuri suplimentare depind de resursele bugetare ale viitorului Executiv. [...]
Nuclearelectrica își întărește baza tehnică pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă printr-un memorandum de cooperare cu operatorul argentinian Nucleoelectrica Argentina (NASA), într-un demers care vizează schimb de experiență și sprijin pe proiecte legate de tehnologia CANDU 6, potrivit Agerpres . SN Nuclearelectrica (SNN) și NASA au semnat joi un Memorandum de Înțelegere neangajant pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6. Miza imediată pentru compania românească este relevanța practică a experienței argentiniene în retehnologizare, în condițiile în care NASA a finalizat retehnologizarea centralei Embalse, iar Nuclearelectrica se află în faza a doua a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă . Compania românească susține că schimbul de experiență între cei doi operatori reprezintă un avantaj în derularea proiectului de retehnologizare a Unității 1, întrucât ambele părți au competențe în inginerie, operare, mentenanță, managementul proiectelor majore, extinderea duratei de viață și analize de securitate nucleară pentru reactoare CANDU 6. Ce acoperă cooperarea tehnică Conform comunicatului citat, părțile vor explora oportunități de cooperare în mai multe arii, între care: aspecte tehnice aferente tehnologiei CANDU 6; extinderea duratei de viață a reactoarelor; procese de retehnologizare și modernizare; inginerie de materiale și inginerie electrică, mecanică și civilă; procese și instrumente de control; analize de securitate nucleară; dinamica fluidelor și fizica reactorului. Cooperarea ar putea include și sprijin pentru construirea de noi unități, precum și schimb de experiență privind punerea în funcțiune. Cum va fi organizată colaborarea Cele două companii vor înființa un „Steering Committee” (comitet de coordonare) responsabil cu avansarea activităților de identificare a oportunităților și cu dezvoltarea ulterioară a cooperării. În comunicat este citat Mihai Gioară, director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, care descrie parteneriatul ca o „evaluare inter-pares” (între operatori comparabili) cu beneficii pe termen mediu și lung pentru operare, retehnologizare, implementare de proiecte și punerea în funcțiune de noi capacități. În același context, compania indică faptul că dezvoltarea bazelor de expertiză în domeniul nuclear are efecte pe termen lung, inclusiv prin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea economică. [...]
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea întârzia până la final de septembrie , ceea ce prelungește perioada în care sistemul energetic trebuie să acopere lipsa a circa 20% din producția internă prin importuri și prin aport mai mare din surse regenerabile, potrivit HotNews . Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus la Digi24 că o estimare mai exactă privind repornirea poate fi făcută după 15 septembrie. Comandamentul Energetic de la Dispecerul Energetic Național ar fi evaluat că repornirea ar putea fi posibilă abia spre sfârșitul lunii septembrie, cu condiția creșterii nivelului apelor Dunării. „Prognozele sunt rezervate. (...) După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne aşteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârşitul lunii septembrie”, a declarat Bușoi, citat de News.ro . Cum este acoperit deficitul până la repornire Bușoi a indicat că, în orele de vârf, deficitul de energie electrică va fi acoperit prin importuri, urmând ca producția eoliană din zilele următoare să reducă nevoia de import, care „ar urma să scadă cu mult sub 2.000 MW”. Într-o postare pe Facebook, oficialul a susținut că furnizarea energiei electrice poate fi menținută „în parametri normali” până la repornirea centralei, invocând contribuția producției fotovoltaice în special în orele de vârf din timpul zilei. Miza operațională: nivelul Dunării și răcirea reactoarelor Conform prognozelor menționate, debitul Dunării la intrarea în țară ar urma să rămână scăzut pe parcursul lunii septembrie, cu o posibilă creștere ușoară în jurul datei de 15 septembrie, însă „cu mult sub media ultimilor ani”. În aceste condiții, nivelul apei în zona Cernavodă ar fi insuficient, cel mai probabil toată luna septembrie, pentru răcirea reactoarelor. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă , care asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, a fost oprită complet în 13 august, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim istoric. Schimbare de management la Nuclearelectrica În paralel, Cosmin Ghiță a anunțat că renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica, iar Mihai Laurențiu Gioară urmează să preia funcția de director general provizoriu pentru maximum 5 luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu încă 2 luni, „pentru motive întemeiate”. [...]
