Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul vrea să scumpească drastic „rezervarea” accesului la rețea, prin garanții financiare mai mari la racordare, pentru a descuraja proiectele fictive care blochează investițiile reale în eolian și fotovoltaic, potrivit TVR Info.
Miza este una de reglementare cu efect economic direct: avizele tehnice de racordare (ATR) sunt folosite, în unele cazuri, ca instrument de speculă – firmele obțin autorizații pentru proiecte care nu se construiesc, apoi le vând mai departe „la suprapreț”, iar capacitatea din rețea rămâne blocată pentru investitori care chiar vor să pună în funcțiune centrale.
În prezent, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a propus creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, însă Guvernul consideră că nu este suficient, notează TVR Info.
La dezbaterea publică organizată de ANRE, Executivul a venit cu încă două variante:
Premierul Ilie Bolojan susține că accesul la rețele este blocat de un număr foarte mare de ATR-uri pentru parcuri eoliene și fotovoltaice care nu se concretizează.
„Avem proiecte aprobate de aproape 10 ori peste necesarul real, dar peste 90% dintre ele sunt speculative și nu se realizează. Acestea blochează investitorii serioși, care fie sunt obligați să cumpere proiecte, fie să suporte costuri suplimentare pentru racordare”, a transmis premierul pe Facebook.
Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, afirmă că există „puncte nevralgice” cunoscute „pe circuit intern” și indică ANRE și Transelectrica drept zone unde s-ar concentra problema.
În același timp, unii experți sunt sceptici că majorarea garanțiilor va opri fenomenul. Niculae Havrileț, expert în energie și fost președinte ANRE, spune că măsura „nu va stopa”, deoarece garanția „oricum s-a plătit”.
Potrivit analiștilor citați de TVR Info, specula cu avizele de racordare ar fi fost alimentată de:
Specialiștii mai arată că blocajul creat de aceste practici se reflectă și în costuri care ajung, în final, să fie resimțite și de consumatorii obișnuiți.
Recomandate
Guvernul vrea să înăsprească accesul la rețea pentru a debloca investițiile reale în energie , prin majorarea garanțiilor financiare cerute dezvoltatorilor care solicită racordarea, potrivit Știrile Pro TV . Miza este reducerea proiectelor „speculative” care rezervă capacitate în rețea fără să fie construite, ceea ce poate întârzia sau scumpi proiectele viabile. Cancelaria premierului a transmis către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) un punct de vedere în dezbaterea publică privind modificarea regulilor de stabilire a garanțiilor pentru racordare. Aceste garanții sunt depuse de dezvoltatori de parcuri fotovoltaice, eoliene și alte capacități de producție atunci când cer acces la rețea. De ce contează: capacitate blocată în rețea, investiții amânate Executivul susține că „doar o mică parte dintre proiectele aprobate ajung efectiv să fie construite”, ceea ce ar indica „un fenomen speculativ semnificativ”. În acest context, Guvernul consideră că majorarea propusă de ANRE – de la 5% la 20% din tariful de racordare – este necesară, dar insuficientă pentru a rezolva problema. În paralel, premierul Ilie Bolojan a criticat avizele tehnice de racordare care, în opinia sa, ajung să blocheze sau să scumpească accesul la rețele și a susținut că unele proiecte sunt obținute pentru a fi revândute, nu dezvoltate. Ce schimbări propune Cancelaria premierului Documentul citat de Guvern propune o creștere „mai consistentă” a garanției financiare, prin una dintre două variante: garanție fixă de 30 euro (aprox. 150 lei) pentru fiecare kW instalat ; formulă mixtă : 50% din tariful de racordare + 20 euro/kW (aprox. 100 lei/kW) instalat. Guvernul afirmă că ambele variante ar ridica garanția la un nivel care să descurajeze proiectele neserioase, fără să blocheze investițiile reale. Garanția, cerută mai devreme și cu reguli de executare/returnare Pe lângă nivelul garanției, Cancelaria propune ca aceasta să fie constituită mai devreme în proces, încă din faza depunerii cererii de racordare, pentru a evita consumul de resurse administrative pe proiecte fără susținere financiară. Totodată, sunt recomandate reguli „clare și transparente” privind gestionarea garanțiilor, inclusiv: executarea garanției dacă proiectul este abandonat nejustificat; returnarea treptată a sumelor pe măsură ce proiectul avansează; raportare publică periodică privind utilizarea acestor garanții. Modelul invocat: Spania, cu garanție înainte de cerere Guvernul invocă și experiența Spaniei, unde dezvoltatorii ar depune o garanție fixă de 40 euro/kW (aprox. 200 lei/kW) înainte de depunerea cererii de acces la rețea; fără garanție, cererea nu este luată în considerare. În modelul descris, garanțiile sunt administrate centralizat, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse. Ce urmează Propunerile Cancelariei sunt transmise în cadrul dezbaterii publice derulate de ANRE privind modificarea regulilor de garanții pentru racordare. Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea noilor reguli sau forma finală care ar urma să fie aprobată. [...]
Cancelaria premierului vrea garanții mai mari și mai devreme pentru racordare, ca să reducă blocajele din rețea : potrivit Agerpres , instituția a transmis către ANRE un set de propuneri în dezbaterea publică privind modificarea regulilor de stabilire a garanțiilor financiare pe care dezvoltatorii trebuie să le constituie când cer racordarea la rețeaua electrică. Miza este una de reglementare cu efect direct asupra pieței: Guvernul susține că actualul mecanism permite blocarea de capacitate în rețea de către proiecte care nu se mai construiesc, iar o garanție mai ridicată ar trebui să descurajeze comportamentele speculative fără să oprească investițiile „reale”. Ce schimbări propune Cancelaria premierului ANRE are în discuție creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, măsură menită să reducă numărul proiectelor care „blochează capacitate în rețea fără a fi realizate”. Cancelaria consideră însă, pe baza analizelor invocate în comunicatul Guvernului, că această creștere „nu este suficientă”. În acest context, Cancelaria propune o majorare „mai consistentă” a garanției, prin una dintre două variante: garanție fixă de 30 euro/kW instalat (aprox. 150 lei/kW), legată direct de dimensiunea proiectului; formulă mixtă : 50% din tariful de racordare + 20 euro/kW instalat (aprox. 100 lei/kW), pentru a reflecta atât mărimea proiectului, cât și costurile din rețea. Totodată, Cancelaria cere ca garanția să fie constituită mai devreme în proces , încă din faza depunerii cererii de racordare, pentru a evita consumarea de resurse administrative pe proiecte fără susținere financiară. Reguli de executare și transparență Propunerile includ și un set de reguli privind administrarea garanțiilor: executarea garanției dacă proiectul este abandonat nejustificat; returnarea treptată a sumelor pe măsură ce proiectul avansează; raportare publică periodică despre modul de utilizare a garanțiilor. Modelul invocat: Spania În argumentație este menționată experiența Spaniei , unde mecanismul este mai strict și aplicat mai devreme: dezvoltatorii depun o garanție fixă de 40 euro/kW (aprox. 200 lei/kW) înainte de depunerea cererii de acces la rețea; fără garanție, cererea nu este luată în considerare. În plus, garanțiile sunt administrate printr-un sistem centralizat, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse. Context: presiune pe „deparazitarea” ATR-urilor Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a spus că trebuie desființate avizele tehnice de racordare (ATR) care blochează sau scumpesc accesul la rețele și a susținut că 90% dintre proiecte ar avea caracter speculativ, urmând să fie făcute publice listele cu societățile care au obținut ATR-uri. În același registru, secretarul general al ANRE, Mircea Man, a declarat că au fost emise peste 78.000 de acorduri tehnice de racordare, însă sub 8.000 ar avea șanse reale să funcționeze. În etapa următoare, propunerile Cancelariei intră în procesul de consultare publică derulat de ANRE, care urmează să decidă forma finală a modificărilor de reglementare privind garanțiile de racordare. [...]
Reducerea taxelor pe combustibili nu este o soluție eficientă pentru scumpirea energiei , avertizează FMI, care le recomandă guvernelor europene să evite măsurile temporare și generalizate, deoarece sunt costisitoare și prost direcționate, potrivit Agerpres . Fondul Monetar Internațional susține, într-un briefing dedicat Europei, că tentația de a limita creșterea prețurilor prin plafonări sau reduceri de taxe la carburanți „nu este una înțeleaptă”. În analiza publicată vineri, instituția argumentează că sprijinul acordat „în masă” ajunge disproporționat la gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă, în medie, mai multă energie. De ce contează: cost bugetar mare, țintire slabă FMI își bazează evaluarea pe lecțiile crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina și le cere guvernelor să nu repete „greșeli costisitoare”. Instituția avertizează că măsurile largi, fără un termen clar de încetare, sunt greu de retras odată introduse. În plus, astfel de politici reduc stimulentele pentru gospodării și companii de a-și diminua consumul sau de a investi în alternative și în eficiență energetică, ceea ce poate prelungi presiunea asupra cererii și, implicit, asupra prețurilor. Cifrele FMI: cât a costat criza din 2022 și ce ar fi fost suficient Conform datelor FMI, guvernele europene au cheltuit, în medie, 2,5% din PIB pe pachete de ajutor energetic în timpul crizei din 2022. Mai mult de două treimi din aceste cheltuieli nu au fost țintite, subliniază instituția. Analiza arată că doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa complet creșterea costurilor energiei pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării. Exemplu din Germania: reducere propusă la carburanți, pe termen scurt În Germania, coaliția guvernamentală a propus reducerea taxelor la motorină și benzină, inclusiv TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru (aprox. 0,85 lei), pentru o perioadă de două luni, ca reacție la cea mai recentă criză de aprovizionare cu energie, pe fondul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul. Potrivit propunerii menționate, taxele reduse s-ar aplica între 1 mai și 30 iunie, iar Parlamentul de la Berlin analizează planul; o aprobare ar putea veni săptămâna viitoare. [...]
Europa riscă anulări de zboruri din cauza unei posibile penurii de combustibil pentru avioane în următoarele săptămâni , pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , avertizează șeful Agenției Internaționale pentru Energie , Fatih Birol, potrivit news.ro . Birol spune că Europa mai are „poate vreo șase săptămâni” de combustibil pentru avioane și că, dacă aprovizionarea cu petrol rămâne blocată din cauza războiului din Iran, „în curând” ar putea apărea anulări de zboruri. Impact operațional: presiune directă pe transportul aerian Avertismentul vizează un efect concret și rapid: epuizarea unor produse petroliere, inclusiv combustibilul pentru avioane, dacă ruta maritimă nu este redeschisă. Birol a indicat explicit riscul ca zboruri „de la orașul A la orașul B” să fie anulate din lipsă de combustibil, în condițiile în care fluxurile de petrol, gaze și alte resurse vitale sunt perturbate prin Strâmtoarea Ormuz. Context: „cea mai mare criză energetică” și efecte în lanț în economie Șeful AIE a descris situația drept „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”, cu implicații majore pentru economia globală, pe măsură ce blocajul se prelungește. În evaluarea sa, efectele se vor vedea în: prețuri mai mari la benzină; prețuri mai mari la gaze; prețuri ridicate la electricitate. Birol a mai spus că impactul economic va fi resimțit inegal, iar cele mai afectate ar urma să fie țările în curs de dezvoltare, însă a avertizat că „nicio țară” nu este imună dacă situația persistă. Strâmtoarea Ormuz și riscul unui precedent de „taxare” a tranzitului Birol s-a pronunțat împotriva unui așa-numit „sistem de taxare” aplicat de Iran unor nave pentru a traversa strâmtoarea, argumentând că permanentizarea unei astfel de practici ar putea crea un precedent ce s-ar putea extinde și la alte rute maritime strategice, inclusiv Strâmtoarea Malacca din Asia. „Aș dori să văd că petrolul curge necondiționat de la punctul A la punctul B.” De ce criza nu se încheie rapid nici cu un acord de pace Chiar și în scenariul unui acord de pace, Birol avertizează că revenirea la nivelurile de producție dinainte de război ar putea dura „multe luni”, din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice. El a afirmat că peste 80 de „active cheie” din regiune au fost avariate, iar „mai mult de o treime” ar fi afectate grav sau foarte grav, estimând că revenirea completă ar putea dura „până la doi ani”. Birol a mai spus că peste 110 petroliere încărcate cu petrol și peste 15 nave cu gaz natural lichefiat așteaptă în Golful Persic și ar putea contribui la atenuarea crizei dacă ar putea trece prin Strâmtoarea Ormuz, dar a adăugat că „nu este suficient”. [...]
România își leagă planul de dublare a producției nucleare de o finanțare de circa 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei), mizând inclusiv pe Banca Mondială , potrivit Euronews . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , spune că obiectivul este ca, prin investiții la Cernavodă, România să devină un „hub de electricitate” în Europa Centrală și de Sud-Est. Ținta anunțată este dublarea producției de energie nucleară în următorii cinci ani, prin modernizarea și extinderea capacităților de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ivan a făcut declarațiile în timpul unei vizite la Washington, unde a avut discuții cu conducerea Băncii Mondiale. Miza: finanțare internațională pentru proiectele de la Cernavodă Ministrul afirmă că „prioritatea zero” a vizitei a fost obținerea finanțării necesare pentru proiectele considerate esențiale la Cernavodă: unitățile 3 și 4 și modernizarea unității 1. Valoarea cumulată a proiectelor este estimată de el la aproximativ 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei). „Prioritatea zero [...] reprezintă finanțarea [...] unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, precum și modernizarea unității numărul 1, proiecte care în total ajung la aproximativ 15 miliarde de euro [...]” Ce proiecte sunt vizate și ce calendar indică ministrul Din declarațiile ministrului, planul include: finanțarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă; modernizarea unității 1; atragerea de finanțări „într-o formă transparentă”, inclusiv de la Banca Mondială; un posibil anunț oficial al Băncii Mondiale „în câteva luni” privind finanțarea modernizării reactorului 1. Ivan susține că România ar putea deveni prima țară pentru care Banca Mondială finanțează un astfel de proiect de modernizare nucleară, însă, la acest moment, este vorba despre o așteptare exprimată de ministru, nu despre o decizie confirmată public de instituție. De ce contează economic: prețul energiei și investițiile mari consumatoare Ministrul leagă proiectele de nevoia de mai multă energie electrică și de un „preț mai bun” în următorii 10–15 ani, argumentând că acest lucru ar necesita investiții masive. În același context, el menționează importanța energiei pentru „fabricile de inteligență artificială” și pentru atragerea investitorilor mari, pe ideea unei piețe predictibile și a unor prețuri sub media Uniunii Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre structura finanțării, termene contractuale sau etape de implementare, următorul reper concret rămâne potențialul anunț al Băncii Mondiale privind finanțarea modernizării unității 1, pe care ministrul îl plasează la un orizont de „câteva luni”. [...]
Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării pachetul de sprijin pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă , deschizând o investigație aprofundată care poate condiționa forma finală a ajutorului de stat și, implicit, finanțarea unui proiect critic pentru securitatea energetică a României, potrivit Agerpres . România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a sprijini retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului, menținând aceeași capacitate de producție, de 706 MW, astfel încât unitatea să poată funcționa încă 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în funcțiune în 1996 și acoperă în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al țării. Miza este calendarul: în 2027, reactorul ar urma să ajungă la finalul duratei de viață estimate, iar prelungirea operării este prezentată ca esențială pentru disponibilitatea pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul este legat atât de securitatea aprovizionării, cât și de obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica (SNN), proprietarul și operatorul centralei, companie deținută majoritar de statul român și singurul operator de energie nucleară din România. Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro (aprox. 15,9 miliarde lei). Ce include pachetul de ajutor notificat la Bruxelles România intenționează să susțină retehnologizarea prin patru instrumente, conform informațiilor transmise de Comisia Europeană: un grant de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei); garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani, adică un mecanism care stabilizează veniturile producătorului printr-un preț de referință; un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. De ce a deschis Comisia investigația Comisia spune că, la acest stadiu, evaluarea preliminară indică faptul că proiectul este necesar și că ajutorul poate facilita dezvoltarea unei activități economice, dar că există „îndoieli” privind conformitatea deplină cu regulile UE în materie de ajutor de stat. „În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat.” În investigația aprofundată, Comisia vrea să stabilească, între altele, dacă pachetul este adecvat și proporțional, ce impact are asupra concurenței și dacă respectă cerințele europene relevante pentru contractele bidirecționale pentru diferență, inclusiv principiile din Regulamentul privind energia electrică (articolul 19d alineatul (2)). Deschiderea investigației nu echivalează cu o decizie finală, dar prelungește procesul de aprobare și poate duce la modificarea structurii sprijinului, în funcție de concluziile Comisiei. [...]
