Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul vrea să scumpească drastic „rezervarea” accesului la rețea, prin garanții financiare mai mari la racordare, pentru a descuraja proiectele fictive care blochează investițiile reale în eolian și fotovoltaic, potrivit TVR Info.
Miza este una de reglementare cu efect economic direct: avizele tehnice de racordare (ATR) sunt folosite, în unele cazuri, ca instrument de speculă – firmele obțin autorizații pentru proiecte care nu se construiesc, apoi le vând mai departe „la suprapreț”, iar capacitatea din rețea rămâne blocată pentru investitori care chiar vor să pună în funcțiune centrale.
În prezent, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a propus creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, însă Guvernul consideră că nu este suficient, notează TVR Info.
La dezbaterea publică organizată de ANRE, Executivul a venit cu încă două variante:
Premierul Ilie Bolojan susține că accesul la rețele este blocat de un număr foarte mare de ATR-uri pentru parcuri eoliene și fotovoltaice care nu se concretizează.
„Avem proiecte aprobate de aproape 10 ori peste necesarul real, dar peste 90% dintre ele sunt speculative și nu se realizează. Acestea blochează investitorii serioși, care fie sunt obligați să cumpere proiecte, fie să suporte costuri suplimentare pentru racordare”, a transmis premierul pe Facebook.
Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, afirmă că există „puncte nevralgice” cunoscute „pe circuit intern” și indică ANRE și Transelectrica drept zone unde s-ar concentra problema.
În același timp, unii experți sunt sceptici că majorarea garanțiilor va opri fenomenul. Niculae Havrileț, expert în energie și fost președinte ANRE, spune că măsura „nu va stopa”, deoarece garanția „oricum s-a plătit”.
Potrivit analiștilor citați de TVR Info, specula cu avizele de racordare ar fi fost alimentată de:
Specialiștii mai arată că blocajul creat de aceste practici se reflectă și în costuri care ajung, în final, să fie resimțite și de consumatorii obișnuiți.
Recomandate
Centrala pe gaz de 1.700 MW de la Mintia a ajuns la 83% execuție, iar miza imediată este conectarea la rețelele de electricitate și gaze , etape fără de care investiția nu poate intra în funcțiune, potrivit Antena 3 . Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul, construit pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, este una dintre cele mai importante investiții energetice recente și ar urma să devină cea mai mare centrală pe gaz din UE realizată într-un singur loc. Proiectul vizează o centrală de 1.700 MW , realizată printr-o investiție privată de peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) . Bolojan afirmă că noua capacitate ar însemna „mai multă energie produsă în țară” și „mai puține importuri”, cu un rol important în acoperirea consumului în perioadele dificile, în special iarna. Ce trebuie rezolvat pentru punerea în funcțiune Dincolo de stadiul de execuție, calendarul tehnic și coordonarea instituțiilor devin critice în următoarele luni. Conform mesajului publicat de Ilie Bolojan, urmează: testele de interconectare dintre centrală și stația electrică, descrise ca o etapă tehnică importantă pentru punerea în funcțiune; finalizarea interconectărilor cu rețeaua electrică „în două etape”, din această lună până în octombrie ; asigurarea alimentării cu gaz pentru noua centrală până în august . De ce contează economic și operațional În evaluarea premierului, proiectul are un „rol strategic” pentru securitatea energetică, iar întârzierile în interconectare și în alimentarea cu gaz ar împinge în timp momentul în care capacitatea de 1.700 MW poate contribui efectiv la producția internă. Bolojan susține că, fără investiții în capacități noi și infrastructură modernă, România nu poate obține „competitivitate economică, stabilitate și prețuri corecte” pentru consumatori. [...]
Testele de interconectare ale centralei pe gaz de la Mintia încep în iunie , un pas operațional care condiționează intrarea în producție estimată pentru septembrie 2026 și, implicit, aportul unei noi capacități mari în sistemul energetic, potrivit Știrile Pro TV . Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă proiectul centralei pe gaze de la Mintia, descris de Palatul Victoria drept „obiectiv strategic de importanță națională” în energie. În discuțiile cu reprezentanții Mass Global Energy Rom , tema principală a fost stadiul lucrărilor și calendarul de implementare, într-un proiect în care ar fi fost investiți peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde de lei). Calendarul tehnic: interconectare, apoi gaz Potrivit comunicatului citat, în perioada următoare urmează să înceapă testele de interconectare dintre centrală și stația electrică, etapă necesară pentru punerea în funcțiune a capacităților de producție. Interconectările cu rețeaua electrică ar urma să fie finalizate în două etape, „din această lună și până în octombrie”, iar alimentarea cu gaz a noii centrale trebuie asigurată în luna august. „Este esențial ca toate instituțiile implicate să colaboreze eficient pentru ca aceste teste și etapele următoare să fie realizate fără întârzieri suplimentare.” În același mesaj, Bolojan leagă direct investițiile în capacități noi și infrastructură de competitivitatea economică și de „prețuri corecte” pentru consumatori. Ce se știe despre dimensiunea proiectului și stadiul execuției Proiectul de la Mintia are ca obiectiv atingerea, în acest an, a unei capacități instalate de 1.700 MW și ar urma să devină, la finalizare, „cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament”. Investiția a ajuns la un stadiu de realizare de 86%, iar testele de interconectare sunt programate să înceapă în iunie. Producția de energie electrică este estimată pentru septembrie 2026, conform aceleiași surse. [...]
Electrica a câștigat concesiunea pe 12 ani pentru producția de energie termică și electrică în cogenerare la Craiova , ceea ce mută serviciul de termoficare al orașului către un operator privat și deschide etapa de implementare a unei capacități noi, „modernă și verde”, după problemele acumulate la actualul producător aflat în insolvență, potrivit G4Media . Primăria Craiova a demarat încă din ianuarie procedura de licitație pentru concesionarea serviciului de producție a energiei termice și electrice în cogenerare, vizând externalizarea producerii de apă caldă și căldură pentru municipiu către un investitor privat. Contextul invocat este situația Electrocentrale Craiova SA, companie care a generat „probleme multiple” și care se află în insolvență „din cauza datoriilor uriașe”. Ce presupune concesiunea câștigată de Electrica Electrica SA a fost singurul ofertant și a câștigat licitația, informând Bursa de Valori București că a fost desemnată câștigătoare pentru „delegarea prin concesiune” a activității de producere a energiei termice și electrice, bazate pe cogenerare și/sau surse regenerabile, în municipiul Craiova. Concesiunea este pe 12 ani și presupune realizarea unui sistem nou de producere a energiei termice pentru rețeaua centralizată a orașului (SACET), pe o soluție bazată pe cogenerare de înaltă eficiență și/sau surse regenerabile. De ce contează: trecerea de la un producător în insolvență la un proiect nou, aliniat cerințelor UE Proiectul este prezentat ca răspuns atât la necesarul de energie termică al orașului, cât și la cerințele de eficiență energetică impuse de legislația europeană, fiind menționată Directiva 2023/1791. Primarul Lia Olguța Vasilescu a declarat că urmează „procedurile corporative necesare” pentru implementare și a susținut că, „în câteva luni”, orașul ar urma să intre „într-o nouă eră energetică”, adăugând că Primăria Craiova a obținut și ATR-ul (aviz tehnic de racordare) necesar implementării proiectului. „În cel mai scurt timp se vor demara procedurile corporative necesare în vederea implementării proiectului. Ce înseamnă acest lucru pentru Craiova? Că, în câteva luni, orașul va intra într-o nouă eră energetică: fără poluare, fără avarii! Sperăm ca proiectul să fie implementat cât mai rapid! Tot astăzi, Primăria Craiova a reușit să obțină și ATR-ul necesar implementării proiectului.” [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea reimpune în curând sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc , după ce riscurile de întrerupere a aprovizionării globale s-au redus odată cu reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz , relatează Kyiv Post . Mesajul, transmis la summitul G7 de marți, indică o posibilă întărire a presiunii economice asupra Moscovei, într-un moment în care politica americană a oscilat în ultimele luni din cauza volatilității pieței energetice. Trump a spus că măsura a fost amânată din cauza temerilor legate de perturbarea livrărilor de energie în timpul recentului conflict din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, „în curând vom putea face asta”, deoarece petrolul „curge din nou” prin Hormuz, făcând trimitere la acordul cu Iranul care a pus capăt războiului regional. De ce contează: sancțiunile au fost „relaxate” ca tampon pentru piața globală În material se arată că politica SUA privind sancțiunile pe petrolul rusesc s-a schimbat repetat. În martie, Departamentul Trezoreriei, condus de secretarul Scott Bessent, a introdus excepții limitate care au permis livrarea unor transporturi de țiței rusesc deja încărcate, după o creștere a prețurilor la energie pe fondul războiului SUA–Israel cu Iran (izbucnit pe 28 februarie) și al perturbărilor rutelor de transport din Golf. Măsurile au fost prezentate ca un „tampon” temporar pentru piețele globale, iar derogările au fost ulterior prelungite până în aprilie prin licența generală 134B. Kyiv Post notează că, potrivit Reuters, excepțiile urmăreau și să ajute „țările sărace și vulnerabile” care se confruntau cu penurii, pe fondul accesului mai dificil la petrolul din Orientul Mijlociu. Oscilații în mai și presiune din partea aliaților În mai, abordarea Washingtonului a continuat să se schimbe: pe 17 mai, administrația Trump a încheiat un program de derogări pentru sancțiuni, semnalând o revenire la presiune economică mai dură asupra Rusiei. O zi mai târziu, pe 18 mai, SUA au extins totuși derogarea pentru încă 30 de zile, invocând din nou îngrijorări privind instabilitatea pieței energiei. Aceste ajustări repetate au atras critici din partea aliaților europeni și a Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia, dependentă de veniturile din petrol pentru finanțarea războiului, nu ar trebui să beneficieze de relaxarea sancțiunilor în timp ce continuă atacurile asupra orașelor ucrainene. În acest context, stabilizarea fluxurilor prin Hormuz ar putea elimina principalul argument invocat pentru amânare și ar deschide calea pentru reintroducerea unor măsuri mai dure asupra exporturilor de petrol rusesc, conform declarațiilor lui Trump citate de publicație. [...]
Google își asumă integral costurile de energie și infrastructură pentru extinderea unui centru de date din Alabama , într-un angajament care urmărește să limiteze presiunea asupra tarifelor locale la electricitate, potrivit TechRadar . Compania promite o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru extinderea campusului din Jackson County în următorii doi ani și spune că va plăti 100% din energia pe care o consumă acolo. Miza economică este transferul explicit al costurilor generate de creșterea consumului către operatorul centrului de date, nu către comunitate, într-un moment în care impactul infrastructurii de date asupra rețelelor electrice și a mediului este tot mai contestat în SUA. Ce include investiția și ce promite Google Conform anunțului companiei (document PDF), finanțarea vizează extinderea centrului de date din Jackson County, Alabama, unde Google este prezentă din 2018, pe amplasamentul unei foste centrale pe cărbune. Pe lângă lucrările de extindere, Google afirmă că va acoperi: costurile cu energia consumată de facilitate; costurile de infrastructură „direct determinate” de operațiunile sale, asociate extinderii. În comunicare, compania leagă proiectul de creșterea cererii și de rolul centrelor de date în funcționarea unor servicii critice (de la servicii online până la spitale și sisteme de urgență). Legătura cu „ Ratepayer Protection Pledge ” și efectul asupra tarifelor Google spune că angajamentul este „în linie” cu „Ratepayer Protection Pledge” al Casei Albe, ceea ce, în practică, înseamnă că ar trebui să se asigure că facturile la electricitate ale consumatorilor locali nu cresc ca urmare a activității suplimentare generate de extinderea centrului de date. În acest cadru, compania susține că va plăti pentru „toată energia și infrastructura” necesare proiectului, tocmai pentru a evita ca majorarea cererii să se traducă în costuri mai mari pentru rezidenții din zonă. Opțiunea nucleară și acordul pentru până la 50 MW Google indică și o posibilă schimbare a sursei de energie către nuclear, menționând un parteneriat stabilit în august 2025 între Google, Kairos Power și Tennessee Valley Authority (TVA), care ar urma să furnizeze până la 50 megawați de energie „curată” pentru centre de date din Alabama și Tennessee. Publicația notează că un astfel de aranjament ar permite Google să tragă energie dintr-o rețea dedicată, în loc să crească presiunea pe sursele locale, cu potențial efect asupra cererii și prețurilor pentru consumatorii din proximitate. Fonduri locale: eficiență energetică și educație STEM Pe lângă investiția principală, compania anunță și inițiative locale: un „Energy Impact Fund” de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), în parteneriat cu TVA și CAANEAL, pentru programe de eficiență energetică și „weatherization” (lucrări de îmbunătățire a locuințelor pentru reducerea pierderilor de energie); o donație de 550.000 de dolari (aprox. 2,5 milioane lei) pentru kituri STEM destinate elevilor de clasa a IV-a până la a VIII-a. În material sunt incluse și declarații de susținere din partea liderului majorității din Senatul statului Alabama, Steve Livingston, precum și din partea lui Thomas Gamble, responsabil local Google pentru Jackson County, care leagă extinderea de beneficii economice și de investiții în comunitate. Ce urmează Calendarul indicat este de „următorii doi ani” pentru extinderea campusului. În privința energiei nucleare, sursa vorbește despre planuri și despre un acord pentru până la 50 MW, fără a detalia un termen de punere în funcțiune sau o structură completă de implementare la nivelul centrului din Alabama. [...]
Venezuela pariază pe un acord cu General Electric Vernova pentru a adăuga 5 gigawați la producția de energie în patru ani , într-o încercare de a stabiliza un sistem electric afectat de ani de pene de curent , potrivit Al Jazeera . Acordul, semnat cu compania americană General Electric Vernova, vizează creșterea producției de electricitate, într-un context în care autoritățile încearcă să îmbunătățească funcționarea rețelei și a capacităților de generare, descrise ca fiind „plagate” de întreruperi repetate. Oficialii citați de publicație spun că înțelegerea ar putea adăuga 5 gigawați de capacitate în următorii patru ani . Materialul nu oferă detalii despre investiții, calendarul exact al etapelor sau tipul de tehnologii care ar urma să fie instalate. Miza economică și operațională este reducerea riscului de întreruperi, care afectează activitatea companiilor și funcționarea serviciilor publice, însă amploarea efectelor va depinde de implementarea efectivă a proiectelor și de ritmul în care capacitățile noi vor intra în sistem. [...]
