Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul vrea să scumpească drastic „rezervarea” accesului la rețea, prin garanții financiare mai mari la racordare, pentru a descuraja proiectele fictive care blochează investițiile reale în eolian și fotovoltaic, potrivit TVR Info.
Miza este una de reglementare cu efect economic direct: avizele tehnice de racordare (ATR) sunt folosite, în unele cazuri, ca instrument de speculă – firmele obțin autorizații pentru proiecte care nu se construiesc, apoi le vând mai departe „la suprapreț”, iar capacitatea din rețea rămâne blocată pentru investitori care chiar vor să pună în funcțiune centrale.
În prezent, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a propus creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, însă Guvernul consideră că nu este suficient, notează TVR Info.
La dezbaterea publică organizată de ANRE, Executivul a venit cu încă două variante:
Premierul Ilie Bolojan susține că accesul la rețele este blocat de un număr foarte mare de ATR-uri pentru parcuri eoliene și fotovoltaice care nu se concretizează.
„Avem proiecte aprobate de aproape 10 ori peste necesarul real, dar peste 90% dintre ele sunt speculative și nu se realizează. Acestea blochează investitorii serioși, care fie sunt obligați să cumpere proiecte, fie să suporte costuri suplimentare pentru racordare”, a transmis premierul pe Facebook.
Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, afirmă că există „puncte nevralgice” cunoscute „pe circuit intern” și indică ANRE și Transelectrica drept zone unde s-ar concentra problema.
În același timp, unii experți sunt sceptici că majorarea garanțiilor va opri fenomenul. Niculae Havrileț, expert în energie și fost președinte ANRE, spune că măsura „nu va stopa”, deoarece garanția „oricum s-a plătit”.
Potrivit analiștilor citați de TVR Info, specula cu avizele de racordare ar fi fost alimentată de:
Specialiștii mai arată că blocajul creat de aceste practici se reflectă și în costuri care ajung, în final, să fie resimțite și de consumatorii obișnuiți.
Recomandate
Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]
Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]
Nuclearelectrica își întărește baza tehnică pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă printr-un memorandum de cooperare cu operatorul argentinian Nucleoelectrica Argentina (NASA), într-un demers care vizează schimb de experiență și sprijin pe proiecte legate de tehnologia CANDU 6, potrivit Agerpres . SN Nuclearelectrica (SNN) și NASA au semnat joi un Memorandum de Înțelegere neangajant pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6. Miza imediată pentru compania românească este relevanța practică a experienței argentiniene în retehnologizare, în condițiile în care NASA a finalizat retehnologizarea centralei Embalse, iar Nuclearelectrica se află în faza a doua a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă . Compania românească susține că schimbul de experiență între cei doi operatori reprezintă un avantaj în derularea proiectului de retehnologizare a Unității 1, întrucât ambele părți au competențe în inginerie, operare, mentenanță, managementul proiectelor majore, extinderea duratei de viață și analize de securitate nucleară pentru reactoare CANDU 6. Ce acoperă cooperarea tehnică Conform comunicatului citat, părțile vor explora oportunități de cooperare în mai multe arii, între care: aspecte tehnice aferente tehnologiei CANDU 6; extinderea duratei de viață a reactoarelor; procese de retehnologizare și modernizare; inginerie de materiale și inginerie electrică, mecanică și civilă; procese și instrumente de control; analize de securitate nucleară; dinamica fluidelor și fizica reactorului. Cooperarea ar putea include și sprijin pentru construirea de noi unități, precum și schimb de experiență privind punerea în funcțiune. Cum va fi organizată colaborarea Cele două companii vor înființa un „Steering Committee” (comitet de coordonare) responsabil cu avansarea activităților de identificare a oportunităților și cu dezvoltarea ulterioară a cooperării. În comunicat este citat Mihai Gioară, director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, care descrie parteneriatul ca o „evaluare inter-pares” (între operatori comparabili) cu beneficii pe termen mediu și lung pentru operare, retehnologizare, implementare de proiecte și punerea în funcțiune de noi capacități. În același context, compania indică faptul că dezvoltarea bazelor de expertiză în domeniul nuclear are efecte pe termen lung, inclusiv prin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea economică. [...]
ANRE pregătește controale la distribuitori, după întârzieri la racordare : autoritatea vrea să verifice de ce „emiterea certificatelor de racordare” este ținută pe loc și de ce apar „perioade de testare nefiresc de mari” pentru noi capacități de producție, potrivit Ziarul Financiar . Președintele ANRE, George Niculescu , a spus că nu este vorba despre „o chestiune tehnică minoră”, ci despre modul în care sunt gestionate proiectele și despre cine întârzie intrarea lor efectivă în piață. În acest context, ANRE anunță o „amplă acțiune de control” la operatorii de distribuție. „Nu e o chestiune tehnică minoră, e o întrebare legitimă despre cum sunt gestionate aceste proiecte şi cine întârzie intrarea lor efectivă în piaţă. În acest context, am anunţat că vom începe o amplă acţiune de control la operatorii de distribuţie pentru a vedea ce ţine în loc emiterea certificatelor de racordare şi de ce sunt necesare 18 luni de teste pentru un proiect cu o putere de 2-3 MW.” De ce contează: accesul la piață pentru investițiile noi Mesajul ANRE vizează direct etapa de punere în funcțiune comercială a unor investiții în producția de energie, unde documentele și testele pot bloca monetizarea proiectelor. Niculescu a argumentat că un investitor care a trecut deja prin „multe luni” de proceduri administrative „are dreptul să știe” cât și de ce întârzie documentele care îi dau dreptul să exploateze comercial investiția. „Un investitor care şi-a construit o centrală electrică şi care a aşteptat deja multe luni rezolvarea a tot felul de alte frecuşuri administrative, are dreptul să ştie cât şi de ce întârzie documentele care-i pot da dreptul să-şi exploateze comercial investiţia.” Context: amploarea controalelor și sancțiunilor ANRE în 2026 ANRE a derulat în perioada ianuarie–august 671 de acțiuni de control, în urma cărora a aplicat 1.026 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 11 milioane de lei. Din totalul acțiunilor: 219 au fost inspecții în cadrul programului anual de control; 109 verificări dispuse pe bază de „note de necesitate”; 343 acțiuni de supraveghere, declanșate în urma unor „note de sesizare”. Distribuția sancțiunilor în primele opt luni, conform datelor citate: 758 au vizat sectorul de energie electrică; 226 au fost la companii din zona de gaze naturale; 37 pe energie termică; 5 la firme din sectorul de energie regenerabilă. ANRE nu a detaliat, în informațiile prezentate, calendarul exact al noii acțiuni de control sau operatorii vizați, dar a indicat că verificările vor urmări blocajele din zona certificatelor de racordare și justificarea duratelor de testare. [...]
Boomul AI ar putea împinge în sus facturile la electricitate în SUA cu 25–30 mld. dolari pe an , pe măsură ce sistemul energetic va trebui să absoarbă investiții de circa 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) în noi centrale, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică nu este doar volumul investițiilor, ci și modul în care costurile vor fi transferate către consumatori, în funcție de tarife și reglementările regionale. Cea mai mare parte a noilor capacități – peste 30 GW – ar urma să fie acoperită de centrale pe gaze naturale, care ar consuma suplimentar aproximativ 113 milioane de metri cubi de gaze. Restul necesarului ar urma să fie asigurat de centrale fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei, în timp ce repornirea unor reactoare nucleare ar contribui cu mai puțin de 5% din total. (Un gigawatt este echivalent, aproximativ, cu producția unui reactor nuclear convențional.) De ce crește presiunea pe sistemul energetic Prognozele Moody’s Ratings , publicate luni, pornesc de la calculele Agenției Internaționale pentru Energie, potrivit cărora centrele de date vor consuma 426 TWh în 2030, ajungând la 10% din consumul total de electricitate al SUA, față de nivelurile din 2025. Cererea este alimentată de centrele de date pentru inteligență artificială și cloud computing, pe care Moody’s le descrie drept motorul celei mai mari creșteri a cererii de electricitate din SUA din ultimele decenii. Costul: investiții mari, transfer către consumatori încă incert Moody’s estimează că investițiile de 110 miliarde de dolari în noi centrale ar putea majora costurile energiei electrice din SUA cu 25–30 miliarde de dolari pe an. Ryan Wobbrock , vicepreședinte la Moody’s Ratings, arată că felul în care aceste costuri vor ajunge în facturi depinde de procesul de stabilire a tarifelor și de reglementările privind alocarea costurilor în fiecare regiune. În paralel, după două decenii de creștere modestă a cererii, SUA întâmpină dificultăți în accelerarea construcției de centrale pe gaze, un sector cu perioade lungi de implementare. Aceste unități sunt căutate pentru flexibilitatea lor (pot crește producția „la comandă”), spre deosebire de sursele regenerabile, dependente de condițiile meteo. Unde se poate bloca ritmul: tarife, reglementare și întârzieri Pe fondul îngrijorărilor legate de costuri, politicienii și autoritățile de reglementare, la nivel federal și statal, cer mai mult timp pentru analiză și stabilirea tarifelor, ceea ce poate introduce întârzieri pentru noile proiecte de centre de date. Raportul coordonat de Ryan Wobbrock avertizează că ritmul de dezvoltare a centrelor de date depășește tot mai mult viteza cu care rețeaua electrică își poate extinde capacitățile de generare, transport și interconectare. [...]
Raportul Corpului de control cere Ministerului Energiei să verifice riscuri de legalitate și piață în asocierea Nuclearelectrica–NPG pentru proiectul SMR de la Doicești , după ce acționarii Nuclearelectrica au votat publicarea documentului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și guvernanță: recomandările vizează evitarea unei posibile invalidări ulterioare a asocierii și clarificarea responsabilităților pentru decizii și costuri legate de amplasamentul de la Doicești. Acționarii au aprobat publicarea raportului la a doua convocare a Adunării Generale Extraordinare, cu unanimitate din partea celor prezenți, care au reprezentat 93% din capitalul social și 93% din drepturile de vot. La prima convocare, statul român – acționar majoritar prin Ministerul Energiei – a lipsit, astfel că ordinea de zi nu a fost dezbătută. Statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni. Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului a rezultat în urma unei acțiuni de control derulate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026 și a fost introdus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, pentru AGEA din 10/11 septembrie 2026. Recomandări pentru Ministerul Energiei: risc de invalidare și răspunderi În calitate de autoritate publică tutelară, Ministerului Energiei i se recomandă, între altele: să analizeze demersurile care au dus la asocierea SNN cu NPG și derularea acesteia „din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”, pentru „eliminarea riscului” ca asocierea să fie ulterior invalidată de autoritatea competentă, „care nu a fost notificată în prealabil”; să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare proiectul Acordului investitorilor, inclusiv oportunitatea revocării „cu justă cauză” a directorului general și a membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și a persoanelor din autoritatea tutelară care au evaluat și promovat acordul; să verifice modificarea competențelor la nivelul companiei de proiect (RPN), în baza hotărârii AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, inclusiv dacă era necesar mandatul/aprobarea acționarului majoritar, invocând „principiul simetriei actelor juridice”; să analizeze răspunderea reprezentanților SNN care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, nu ar fi făcut demersuri de evaluare a legalității și economicității operațiunilor care au dus la dobândirea amplasamentului de la Doicești, în condițiile în care existau drepturi de auditare/evaluare prevăzute în Acordul investitorilor. Raportul menționează, în acest context, aspecte precum dispoziții inițiale „contrare legii” privind dobândirea amplasamentului, precum și faptul că, în forma modificată, anumite prevederi „doar creează aparența” unei tranzacții la preț de piață, în condițiile refacturării unor costuri care au suplimentat prețul din contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, se indică o repartizare disproporționată a riscurilor în defavoarea SNN și existența unui drept de retragere pentru partenerul privat, fără o disproporție similară în controlul decizional. Recomandări pentru Nuclearelectrica: controlul costurilor și opțiuni juridice Pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA, raportul recomandă: evaluarea costurilor refacturate de NPG către RPN , inclusiv analiza oportunității inițierii unui demers în instanță pentru anularea Acordului de refacturare, pe motiv că nu ar fi parcurs circuitul de aprobare corporativă prevăzut de actul constitutiv al companiei de proiect; instituirea unui sistem de monitorizare mai detaliat și mai eficace privind angajarea și efectuarea cheltuielilor companiei de proiect, în condițiile în care finanțarea s-a realizat și se realizează din împrumuturi acordate de întreprinderea publică, iar implicarea în finanțare a asociatului privat „nu a fost identificată” nici pentru destinațiile prevăzute în Acordul investitorilor (inclusiv împrumutul pentru achiziția terenului). Ce urmează: transmiterea raportului și contextul de guvernanță Conform propunerilor de informare/valorificare din raport (art. 13 din OUG nr. 87/2020), documentul ar urma să fie transmis către: prim-ministru (spre informare), Ministerul Energiei (spre analiză și valorificare), Nuclearelectrica (spre analiză și valorificare) și ANAF, „în extras”, spre analiză și valorificare. Raportul integral, cu pasaje anonimizate, este disponibil în documentul publicat de companie, la linkul indicat în material. În cronologia prezentată, informarea de la BVB este semnată de directorul general Cosmin Ghiță , care a anunțat pe 25 august că renunță la funcție; ulterior a fost comunicat că mandatul devine efectiv, iar directorul general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, preia funcția din 3 octombrie. Materialul mai arată că raportul Corpului de control a identificat întârzieri și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. [...]
