Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană cere României dovezi clare că a închis definitiv centralele pe cărbune asumate prin PNRR, altfel riscă să piardă un miliard de euro, potrivit Economica.net, care a intrat în posesia unei părți din corespondența oficială dintre Bruxelles și Guvern.
Miza este jalonul 119 din PNRR, care prevede dezafectarea unor capacități de producție pe cărbune. Comisia arată că simpla reducere a capacității din licență la zero megawați nu echivalează cu o închidere definitivă, dacă licența rămâne valabilă și centralele rămân conectate la rețea. În interpretarea Bruxelles-ului, „închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea, confirmată prin documente emise de Transelectrica.
România a raportat dezafectarea a 695 MW și reducerea altor 360 MW la mai multe centrale, inclusiv Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. Însă Comisia solicită clarificări privind caracterul permanent al acestor măsuri, întrebând explicit ce bariere juridice și tehnice împiedică repornirea capacităților în baza aceleiași licențe.
În cazul centralei Craiova, Bruxelles-ul consideră că limitarea producției la 130 MW pare o restricție operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. De asemenea, sunt cerute dovezi că alte unități, precum Iași 2 sau grupuri de la Govora, au avut licențele formal încetate și au fost deconectate definitiv.
Comisia avertizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar reprezenta o abatere substanțială de la descrierea jalonului și ar putea fi luată în considerare doar în circumstanțe excepționale. Dacă explicațiile nu vor convinge, România riscă să piardă circa un miliard de euro din fondurile PNRR.
Recomandate
România a atins un nou vârf de producție solară, dar rămâne vulnerabilă seara la importuri din cauza stocării limitate și a indisponibilităților din producție , arată datele prezentate de Economica . La ora 13:04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de sistem), măsurată de Transelectrica , a urcat la 3.453 MW. Publicația notează că statistica nu include prosumatorii, care aveau atunci o producție estimată la 2.200 MW, fără a fi clar cât a fost autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea. De ce contează: solarul acoperă vârful de zi, dar nu rezolvă vârful de seară În momentul în care fotovoltaicul a depășit 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW, într-o zi caniculară. Rezultatul: parcurile fotovoltaice au asigurat „undeva la 70%” din consum, potrivit calculelor din articol. Raportat la producția totală din acel moment, fotovoltaicul avea o pondere de 52%, în condițiile în care România exporta consistent, la o putere de 1.700 MW. Totuși, pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare (care ar putea muta energia din timpul zilei către seară), sistemul este așteptat să intre pe import la vârful de consum de seară. Economica leagă această perspectivă de mai mulți factori: oprirea centralei de la Cernavodă , aportul mai redus al hidrocentralelor și riscul unui consum mai mare din cauza temperaturilor ridicate. Context: capacitate instalată în creștere, prețuri de prânz încă ridicate Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacității instalate în fotovoltaic, care a depășit 4.000 MW în parcurile dispecerizabile, conform informațiilor citate de publicație dintr-un material al e-nergia.ro . Precedentul record, „de peste 3.300 MW”, fusese înregistrat zilele trecute, potrivit unei alte referințe e-nergia.ro . În același timp, articolul indică faptul că, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt „destul de mari” pe piețele spot, intrazilnică și pentru ziua următoare, ceea ce reduce probabilitatea unor limitări voluntare de producție (curtailment) întâlnite atunci când prețurile sunt foarte mici sau negative. Ce urmează: echilibrarea de seară depinde de eolian și de disponibilitatea grupurilor clasice Economica anticipează importuri mai mari seara și din cauza opririi unicului grup pe cărbune de la Turceni, după o avarie, detaliată într-un articol separat al Economica . În contrapondere, publicația se așteaptă la un aport al eolienelor care să compenseze; la momentul redactării, energia eoliană livra circa 900 MW în Sistemul Energetic Național. [...]
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara , ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet . La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica . Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună. Context: nuclear oprit, solarul cântărește mai mult în mix Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului. „Prânz vs. seară”: problema operațională care rămâne Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor. Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei). În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată. [...]
Ministerul Energiei spune că alimentarea cu electricitate rămâne asigurată în această săptămână , în pofida indisponibilizării reactorului 2 de la CNE Cernavodă , pe fondul funcționării „la capacitate maximă” a altor unități de producție și al menținerii importurilor în parametri normali, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul autorităților are o miză operațională imediată: reducerea riscului de dezechilibre în Sistemul Energetic Național într-o perioadă în care o capacitate majoră (reactorul 2) este scoasă din funcțiune, iar consumul și producția depind puternic de condițiile meteo. Ce măsuri și resurse sunt folosite pentru compensare Ministerul arată că, începând de luni, au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a dus la creșterea capacităților disponibile pentru producerea de energie electrică. În același timp, producția pe bază de gaze naturale se menține la un nivel ridicat, iar condițiile meteorologice favorabile susțin o producție bună din surse fotovoltaice. Evaluarea pe termen scurt și cine a participat la decizie Potrivit informațiilor transmise, la o reuniune a Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica și ai Dispecerului Energetic Național, alături de reprezentanți ai principalilor producători și distribuitori de energie electrică și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Au fost invitați și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Institutului Național de Meteorologie. În cadrul întâlnirii au fost analizate prognozele meteo pentru următoarele 10 zile, situația capacităților de producție și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Concluzia comunicată de minister este că, „cel puțin pentru această săptămână”, nu sunt anticipate probleme deosebite privind asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României. [...]
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Revenirea la 100% a centralei nucleare Kozlodui reduce riscul de deficit de electricitate în Bulgaria , după ce nivelul scăzut al Dunării a forțat luna trecută limitarea producției, potrivit Antena 3 . Repornirea treptată a fost posibilă după ce fluviul a crescut cu 15 centimetri în zona orașului Ruse. Centrala de la Kozlodui, singura atomoelectrică a Bulgariei, are două reactoare operaționale (unitățile 5 și 6), fiecare cu o capacitate de 1.000 MW, ceea ce înseamnă un total de 2.000 MW. Conform informațiilor citate de Agerpres din EFE, unul dintre reactoare funcționează acum aproape de capacitatea de 1.000 MW, iar celălalt este la capacitate maximă. De ce contează: Kozlodui acoperă circa 30% din consumul Bulgariei Kozlodui furnizează aproximativ 30% din energia electrică a Bulgariei, astfel că orice reducere de putere are impact direct asupra echilibrului din sistem și asupra dependenței de importuri sau de alte surse de producție, mai scumpe sau mai volatile. Reducerea de putere a fost decisă pe 20 august, când scăderea debitului Dunării a forțat diminuarea cu aproximativ 12% a puterii primului reactor. Context regional: România are încă reactoare oprite la Cernavodă În același interval, România a oprit pe 13 august unitatea 2 de la Cernavodă , tot din cauza scăderii apelor Dunării, iar unitatea 1 fusese oprită încă de la finalul lunii iulie. Antena 3 notează că măsurile luate de autoritățile române, inclusiv scufundarea unor barje în zona brațului Bala pentru a crește debitul pe Dunărea Veche, nu au dat rezultate. Publicația precizează că, în acest moment, nu este clar când ar putea fi repornite cele două reactoare ale centralei românești . Ce a permis revenirea: creșterea nivelului Dunării la Ruse Creșterea cu 15 centimetri a nivelului Dunării în apropierea orașului Ruse a fost elementul care a permis revenirea centralei bulgare la funcționarea normală, după limitările impuse de nivelul scăzut al fluviului. Centrala Kozlodui a fost inaugurată în urmă cu 52 de ani și are șase reactoare de concepție sovietică; patru au fost închise între 2002 și 2006 la cererea Comisiei Europene, rămânând operaționale doar unitățile 5 și 6. [...]
Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]
