Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană cere României dovezi clare că a închis definitiv centralele pe cărbune asumate prin PNRR, altfel riscă să piardă un miliard de euro, potrivit Economica.net, care a intrat în posesia unei părți din corespondența oficială dintre Bruxelles și Guvern.
Miza este jalonul 119 din PNRR, care prevede dezafectarea unor capacități de producție pe cărbune. Comisia arată că simpla reducere a capacității din licență la zero megawați nu echivalează cu o închidere definitivă, dacă licența rămâne valabilă și centralele rămân conectate la rețea. În interpretarea Bruxelles-ului, „închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea, confirmată prin documente emise de Transelectrica.
România a raportat dezafectarea a 695 MW și reducerea altor 360 MW la mai multe centrale, inclusiv Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. Însă Comisia solicită clarificări privind caracterul permanent al acestor măsuri, întrebând explicit ce bariere juridice și tehnice împiedică repornirea capacităților în baza aceleiași licențe.
În cazul centralei Craiova, Bruxelles-ul consideră că limitarea producției la 130 MW pare o restricție operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. De asemenea, sunt cerute dovezi că alte unități, precum Iași 2 sau grupuri de la Govora, au avut licențele formal încetate și au fost deconectate definitiv.
Comisia avertizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar reprezenta o abatere substanțială de la descrierea jalonului și ar putea fi luată în considerare doar în circumstanțe excepționale. Dacă explicațiile nu vor convinge, România riscă să piardă circa un miliard de euro din fondurile PNRR.
Recomandate
România ajunge în topul european al câștigurilor potențiale din stocarea energiei , ceea ce poate accelera investițiile în baterii și poate schimba modul în care se echilibrează Sistemul Energetic Național, potrivit unei analize publicate de Economica . Indicatorul folosit este calculat de ENTSO-E (rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem) și estimează „valoarea stocării” exclusiv din diferențele de preț din Piața pentru Ziua Următoare (PZU), pe perioada 1 iunie 2025 – 1 iunie 2026. Metoda pornește de la diferența medie zilnică dintre cele 8 ore cu cele mai mici prețuri (încărcare) și cele 8 ore cu cele mai mari prețuri (descărcare), adică o aproximare a veniturilor din arbitrajul zilnic (cumpărare ieftin, vânzare scump). De ce contează: semnal puternic de rentabilitate pentru investitori La nivel european, ENTSO-E indică un minim mediu de aproximativ 215 euro/MW pe zi, în timp ce în multe țări oportunitățile depășesc 600 euro/MW pe zi, pe fondul volatilității prețurilor spot. În acest context, România apare drept una dintre cele mai atractive piețe din regiune. Conform calculelor citate, România ar oferi un câștig de 792 euro/MW pe zi la utilizarea unei baterii de stocare, al patrulea nivel din Europa, după: Ungaria: 800 euro/MW pe zi Bulgaria: 798 euro/MW pe zi Grecia: 797 euro/MW pe zi Câtă stocare există deja în România și cât de repede crește Pe partea operațională, datele Transelectrica menționate în analiză arată că, la 20 iunie , România avea 878 MW putere instalată și 1.630 MWh capacitate de stocare în baterii. Ritmul de creștere este rapid: în urmă cu două luni, capacitatea era de circa 1.100 MWh , ceea ce înseamnă un plus de 500 MWh în aproximativ două luni, pe fondul intrării în exploatare a unor instalații mari. Așteptări pentru 2026: pragul de 2.000 MW În februarie, vicepreședintele ANRE Gabriel Andronache a declarat că puterea instalațiilor de stocare ar urma să se tripleze față de finalul anului trecut, până la 2.000 MW la finalul acestui an, pe ideea că stocarea poate „întârzia” vârful de producție din timpul zilei și poate reduce expunerea la prețurile mari din vârful de sarcină. „Am terminat anul trecut cu o capacitate de stocare dispecerizabilă (în sens de putere instalată – n.red.) de aproape 600 MW, la finalul acestui an ne așteptăm să depășim pragul de 2.000 MW”, a spus atunci Andronache. Pentru piață, combinația dintre câștigurile potențiale ridicate din diferențele de preț și creșterea accelerată a capacităților instalate sugerează că bateriile vor avea un rol tot mai vizibil în echilibrarea SEN și în modul în care se formează prețurile în orele de vârf. [...]
Noua taxă de carbon ETS2 ar putea adăuga peste 1 leu/litru la carburanți și sute de lei pe an la încălzirea pe gaze , potrivit estimărilor citate de Stirile Pro TV . Miza pentru România este dublă: impactul direct în bugetele gospodăriilor și poziționarea în negocierile UE, în condițiile în care măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2028. Cât ar putea crește prețurile la benzină și motorină Estimările provin dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de președintele organizației, Dumitru Chisăliță , și pornesc de la un preț al carbonului de 80 euro/tonă (aprox. 419 lei/tonă, la cursul folosit în analiză). Conform calculelor AEI, scumpirile pot ajunge la: Benzină: +0,92 lei/litru fără TVA, respectiv +1,12 lei/litru cu TVA . La un preț de referință de 8,65 lei/l, ar însemna 9,77 lei/l (creștere de 13%). Motorină: +1,07 lei/litru fără TVA, respectiv +1,30 lei/litru cu TVA . La un preț de referință de 9,43 lei/l, ar însemna 10,73 lei/l (creștere de 14%). Analiza notează că valorile țin cont de componenta de biocombustibil (etanol/biodiesel), care poate avea factor ETS2 zero. Impactul anual estimat pentru un șofer și pentru o gospodărie Pentru un șofer care folosește o Dacia Logan, AEI estimează un cost suplimentar de circa 840 lei/an , echivalent cu o creștere de aproximativ 7% față de cheltuielile actuale cu combustibilul, în ipotezele din analiză (inclusiv un rulaj mediu de 15.000 km/an). La nivel de gospodărie, estimarea AEI indică o posibilă creștere viitoare a costurilor „cu până la 5%” din componenta de transport. Cât ar putea crește factura la gaze pentru încălzire AEI avertizează că ETS2 ar urma să se aplice și clădirilor rezidențiale și comerciale care folosesc combustibili fosili pentru încălzire (inclusiv gaze naturale). În ipoteza aceluiași preț al carbonului (80 euro/tonă), analiza indică următoarele costuri suplimentare anuale, peste factura de gaze: Apartament cu două camere: +840 lei/an , adică +21% față de costurile actuale (calculat la prețul plafonat de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă). Apartament cu patru camere: +1.280 lei/an (tot +21%). Casă (120 mp, mediu izolată): +2.520 lei/an . În ansamblu, președintele AEI susține că, dacă taxa s-ar aplica, cheltuielile populației ar crește cu circa 10% . De ce contează: România cere reanalizarea, dar doar pentru carburanți Potrivit materialului, zece țări – inclusiv România – au cerut UE să reconsidere noul preț al carbonului pentru combustibili, în contextul revizuirii pieței de carbon. Informația este relatată pe baza unei declarații comune consultate de Reuters (link în sursă). Lista țărilor semnatare: Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, România și Slovacia . Declarația susține că „cetățenii europeni nu ar trebui să fie supuși unor noi taxe climatice” în actualele condiții economice și geopolitice și cere ca ETS2 să fie analizat direct în revizuire. În același timp, analiza AEI subliniază că România ar fi cerut reconsiderarea ETS2 doar pentru transport , nu și pentru componenta care vizează imobilele încălzite cu gaze, deși impactul pe facturi ar putea fi semnificativ. Ce urmează Conform informațiilor citate, Comisia Europeană urmează să propună o revizuire a sistemului ETS, iar negocierile dintre guvernele naționale și legislatorii europeni pot aduce amendamente, inclusiv privind ETS2. Materialul mai notează că cele 10 țări semnatare ar avea suficiente voturi în sistemul decizional al UE pentru a bloca modificările la care se opun. [...]
Comisia Europeană vrea să transforme ETS într-un motor de investiții pentru industrie, cu o „bancă” de 100 mld. euro, în paralel cu un plan de accelerare a electrificării , potrivit Mediafax . Miza declarată este dublă: reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili și creșterea competitivității economiei europene, pe fondul șocurilor geopolitice care au împins în sus prețurile la energie pentru gospodării și companii. În prezent, circa 70% din energia electrică din UE provine din surse curate autohtone, însă electrificarea cererii de energie a stagnat la 23% în ultimul deceniu, sub nivelurile raportate în China, Coreea sau Japonia (peste 30%). Comisia spune că electrificarea trebuie accelerată în special în industrie, transporturi și clădiri și va evalua un obiectiv indicativ de 46% până în 2040, în cadrul pachetului privind uniunea energetică post-2030. Ținta de electrificare și impactul economic invocat Executivul european susține că atingerea obiectivului indicativ de 46% electrificare până în 2040 ar putea reduce factura UE la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an până în 2040. În argumentația Comisiei, electrificarea ar aduce beneficii prin scăderea prețurilor la energie, creșterea competitivității și consolidarea securității energetice. Comisia indică și exemple de economii la nivel de consumator: utilizarea unui vehicul electric cu baterii ar putea reduce costurile cu până la 78% față de o mașină echivalentă pe combustibili fosili; trecerea de la centrale pe gaz la pompe de căldură ar reduce factura medie de încălzire a gospodăriilor din UE cu până la 60%. În același timp, Bruxellesul recunoaște barierele: energia electrică este „adesea de trei ori mai scumpă decât gazul”, conectarea la rețea poate dura ani, iar multe tehnologii inovatoare nu ajung la scară comercială. ETS revizuit: reguli mai graduale și accent pe investiții Comisia prezintă schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) drept un instrument care, de la lansarea din 2005, a generat venituri de peste 270 de miliarde de euro reinvestite în inovare, decarbonizare industrială și modernizarea sistemului energetic. Totodată, ETS ar fi contribuit la reducerea emisiilor cu 50% în sectoarele acoperite. Revizuirea propusă urmărește să adapteze ETS la „realitățile globale în schimbare” și la presiunile asupra industriei UE. Printre elementele menționate: actualizarea factorului liniar de reducere (LRF) la 3,7% pentru 2031–2035 și 1,7% pentru 2036–2040, pentru o traiectorie mai treptată; posibilitatea utilizării a până la 2% credite internaționale „de înaltă calitate” pentru finanțarea proiectelor de decarbonizare în afara UE, ca spațiu de manevră în 2036–2040. Piesa centrală din perspectiva finanțării este „Banca pentru decarbonizarea industrială”, cu o finanțare de 100 de miliarde de euro, iar o primă fază a stimulării investițiilor ar urma să fie disponibilă înainte de 2030. Ce se schimbă pentru industrie și statele membre, inclusiv România Comisia menține ideea de „solidaritate” în ETS și notează că Fondul pentru modernizare , de care beneficiază 12 state, inclusiv România, va continua să sprijine modernizarea sistemelor energetice și transformarea industrială în țările cu venituri mai mici. În arhitectura ETS revizuit, Comisia mai indică: obligația statelor membre de a cheltui 50% din veniturile naționale din ETS pentru investiții în decarbonizarea sectoarelor ETS (peste 100 de miliarde euro investiții înainte de 2030, potrivit Comisiei); continuarea alocării gratuite pentru companii și după 2030, mai strâns legată de investițiile în decarbonizare în Europa; o propunere separată privind indicii de referință pentru creșterea alocării gratuite pentru industrie cu 6 miliarde de euro în perioada 2026–2030; pentru sectoarele acoperite de mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), încetinirea reducerii alocării gratuite și prelungirea eliminării treptate până în 2038. Comisia mai propune reformarea rezervei pentru stabilitatea pieței, pentru stabilitate și previzibilitate investițională, menținerea lichidității și reducerea volatilității excesive a prețurilor. Planul de electrificare: reducerea diferențialului de preț și accelerarea rețelelor Pe partea de electrificare, Comisia spune că planul vizează reducerea decalajului de preț dintre electricitate și combustibili fosili și stimularea adoptării tehnologiilor electrice (pompe de căldură, vehicule electrice, baterii). O propunere privind „facturile la energie electrică adaptate exigențelor viitorului” ar permite statelor membre să reducă taxele de rețea pentru anumite grupuri de consumatori și impozitele pentru întreprinderile mari consumatoare de energie și urmărește ca electricitatea să nu fie impozitată mai mult decât gazul. Executivul european insistă și pe accelerarea implementării rețelelor, menționând că adoptarea rapidă a pachetului privind rețelele propus anul trecut, până la finalul anului, ar fi „esențială” pentru accelerarea electrificării. În paralel, Comisia leagă electrificarea de investiții în competențe și de potențialul de creare de locuri de muncă, afirmând că tranziția ar putea genera „sute de mii” de joburi de calitate, fără a detalia o estimare numerică. [...]
România și Serbia au reluat oficial discuțiile pentru Porțile de Fier 3 , un proiect care ar putea aduce capacități noi de stocare și echilibrare a energiei în regiune, dar care ridică pentru București riscuri operaționale și de mediu legate de Dunăre, potrivit G4Media . Joi, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Guvern cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović , iar cele două părți au semnat un Memorandum de Înțelegere care creează cadrul pentru schimb de informații despre proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) și pentru evaluarea impactului și beneficiilor, conform comunicatului Executivului citat de publicație. Miza pentru România: compatibilitatea cu Porțile de Fier I și II și protecția Dunării Din perspectiva Bucureștiului, discuția este condiționată de efectele pe care un proiect nou le-ar putea avea asupra infrastructurii existente și asupra utilizărilor Dunării. Ilie Bolojan a indicat explicit că România vrea ca o eventuală dezvoltare să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să protejeze zonele riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre. Serbia: stocare de energie și stabilitate de rețea, plus căutare de parteneri Ministrul sârb al Energiei a prezentat Djerdap 3 drept cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia, cu beneficii precum stocare „substanțială” de energie electrică, sprijin pentru echilibrarea sistemului electroenergetic și integrarea unor surse mai curate, respectiv consolidarea stabilității rețelei. Totodată, Serbia ar urmări să atragă parteneri americani în proiect și face demersuri pe lângă Administrația Trump, mai notează G4Media. De ce rămâne proiectul sensibil: debitul Dunării și efectele economice conexe Potrivit aceleiași surse, autoritățile române sunt îngrijorate de impactul hidrocentralei asupra debitului Dunării, ceea ce ar putea afecta transportul fluvial și ar influența programele de irigații. În acest context, memorandumul semnat funcționează ca un pas procedural pentru schimb de date și evaluări, nu ca o decizie de demarare a construcției. [...]
Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]
Taiwan pregătește o obligație de autoproducere a energiei pentru marii consumatori , o schimbare de reglementare care ar putea ridica semnificativ costurile operaționale ale TSMC , cel mai mare consumator de electricitate din insulă, potrivit Wccftech . Ministerul Economiei din Taiwan conduce un amendament la „ Energy Management Law ”, iar legislativul ar urma să îl dezbată pe 22 iulie. Ținta este ca marii consumatori comerciali de electricitate să fie obligați să își instaleze propria infrastructură de generare și stocare a energiei, cu excepții pentru școli și spitale. Pragul propus și cine intră sub incidența legii Amendamentul ar urma să includă toate entitățile comerciale cu un consum de cel puțin 5 MW, ceea ce ar acoperi peste 400 de obiective industriale și tehnologice, inclusiv: fabrici din semiconductori și optoelectronică; combinate din oțel și petrochimie; centre de date pentru inteligență artificială. Măsura ar veni peste cadrul existent: regulile taiwaneze privind dezvoltarea energiei regenerabile și actele subsecvente cer deja marilor consumatori să compenseze 10% din consum prin surse regenerabile. De ce TSMC este expusă: volum uriaș și pierderea „economiilor de scară” ale rețelei TSMC ar fi compania cea mai afectată dacă amendamentul devine lege, deoarece consumul său este foarte mare. Publicația notează că, în 2024, TSMC ar fi consumat aproximativ 25,55 miliarde kWh în Taiwan, echivalentul a circa 9% din consumul total de electricitate al țării. În scenariul în care fabricile ar trebui alimentate din „captive power plants” (capacități proprii dedicate, în afara rețelei), compania ar pierde avantajele de cost asociate alimentării din rețeaua publică, adică „economiile de scară” ale producției și distribuției centralizate. Ca ordin de mărime operațional, Wccftech enumeră că TSMC are în Taiwan: 6 facilități „GIGAFAB” pentru plachete de 12 inch (Fab 12, 14, 15, 18, 20 și 22); 4 fabrici/laboratoare pentru plachete de 8 inch (Fab 3, 5, 6 și 8); 1 fabrică pentru plachete de 6 inch (Fab 2), plus mai multe unități de ambalare avansată. Ce urmează: perioadă de grație și penalități Proiectul ar include o perioadă de grație pentru instalarea infrastructurii de generare și stocare, iar nerespectarea ar fi sancționată cu penalități financiare descrise drept „modeste” în material. Rămâne de văzut forma finală a amendamentului după dezbaterea programată pe 22 iulie și cum va fi calibrată obligația pentru consumatori cu profil energetic foarte mare, precum TSMC. [...]
