Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul vrea să lege salariile șefilor din energie de investiții, după întârzieri care țin prețurile sus, potrivit HotNews, care relatează o postare a premierului Ilie Bolojan. Acesta pune o parte din scumpirea energiei pe seama investițiilor nefinalizate, inclusiv a celor cu fonduri nerambursabile gestionate de companii controlate de stat, și anunță reevaluarea criteriilor de performanță din contractele de mandat.
Bolojan susține că prețurile ridicate la energie au lovit atât bugetele familiilor, cât și competitivitatea economiei, cu efecte în producția industrială din ultimii cinci ani. În logica sa, ieftinirea energiei depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor, dar și de eliminarea întârzierilor la proiecte care au deja finanțarea asigurată.
Premierul amintește că România primește bani în Fondul de Modernizare din vânzarea certificatelor de emisii, fonduri care pot fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. În total, ar fi vorba despre investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro, din care 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, însă derularea lor este „greoaie”.
În plus, Bolojan indică drept problemă faptul că, în contractele de mandat ale conducerilor unor companii de stat, nu ar exista indicatori care să lege evaluarea de realizarea investițiilor, utilizarea fondurilor disponibile și respectarea termenelor asumate.
În postare, premierul dă trei exemple de companii de stat din energie unde întârzierile ar fi semnificative:
Bolojan afirmă că nu mai pot fi menținute funcții de conducere în companii de stat „de tip monopolist” cu câștiguri mari fără condiționare de rezultate și anunță că a convenit cu responsabilii din Energie să lucreze la modificarea indicatorilor de performanță pentru companiile care nu își realizează investițiile. Premierul este, în același timp, ministru interimar al Energiei.
Recomandate
Proiectul SMR de la Doicești intră pe radarul evaluării Euratom, dar Comisia cere „aliniere” pe securitate și lanț de aprovizionare european , potrivit Newsweek . Un document intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), rezultat după o întâlnire din 7 mai la Luxemburg cu experți ai Comisiei Europene, arată că proiectul a fost calificat ca având „importanță strategică aparte”, însă cu condiții și pași procedurali care pot influența calendarul. Întâlnirea a vizat stadiul proiectului și pregătirea notificării în baza Articolului 41 din Tratatul Euratom – procedura prin care statele membre informează Comisia Europeană despre investițiile nucleare. Conform sintezei realizate de partea română, proiectul de la Doicești este considerat „unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa” și ar putea fi primul care intră efectiv în procedura formală de evaluare prevăzută de Euratom. Ce a cerut Comisia: analiză de „gap” pe securitate și beneficii industriale europene Experții Comisiei au indicat „diferențe semnificative” între abordările europene și americane privind securitatea nucleară și au apreciat necesară o analiză dedicată. În document se menționează explicit nevoia unei analize detaliate de diferențe („gap”) între procesele NRC (autoritatea de reglementare nucleară din SUA) și cerințele europene, inclusiv în zona PRA (Probabilistic Risk Assessment – evaluarea probabilistică a riscurilor). Partea română a confirmat că analiza este în curs și că proiectul implică atât CNCAN (autoritatea de reglementare din România), cât și NRC, pentru identificarea diferențelor dintre cele două sisteme de reglementare. În paralel, Comisia a insistat pe consolidarea dimensiunii europene a lanțului de aprovizionare: proiectele bazate pe design-uri non-europene trebuie să demonstreze beneficii concrete pentru industria europeană și pentru autonomia industrială a UE în domeniul nuclear. În document se arată că sprijinul politic pentru astfel de proiecte depinde și de capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea unui ecosistem industrial european competitiv pentru SMR-uri, iar Comisia urmărește planurile României privind integrarea furnizorilor europeni și dezvoltarea unui lanț regional. Ce include proiectul și ce impact estimează partea română Oficialii români au prezentat caracteristicile tehnice ale centralei: șase module NuScale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală instalată de 462 MWe, amplasate pe situl fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. Impactul socio-economic estimat, conform documentului, include: circa 200 de locuri de muncă permanente; aproximativ 1.500 de locuri de muncă în faza de construcție; în jur de 2.300 de locuri de muncă în activități de producție și manufactură; o reducere a emisiilor de CO2 estimată la circa 2,4 milioane de tone anual. Pașii procedurali care pot influența calendarul Reprezentanții Comisiei au prezentat obligațiile procedurale relevante pentru proiect, între care: notificările privind acordurile internaționale, notificarea investiției, obligațiile privind garanțiile nucleare (safeguards), procedura privind depozitarea deșeurilor și evacuările radioactive, precum și obligațiile legate de contractele de aprovizionare și ciclul combustibilului în relația cu Euratom Supply Agency. Un punct practic cu potențial de impact asupra duratei procesului: Comisia a subliniat că notificarea trebuie depusă într-un stadiu suficient de matur al proiectului, pentru a permite o evaluare eficientă și pentru a evita prelungirea procedurii prin solicitări repetate de clarificări. Context politic intern: documentul MAE și criticile ulterioare Sinteza discuțiilor a fost transmisă, potrivit articolului, în 13 mai către premierul Ilie Bolojan (menționat și ca ministru interimar al Energiei), către mai mulți oficiali, ministrul de Externe Oana Țoiu, Administrația Prezidențială și conducerea Cancelariei premierului, precum și către șeful Nuclearelectrica . Două zile mai târziu, premierul a formulat primele critici la adresa proiectului, urmate de reacții și acuzații din partea liderului PSD Sorin Grindeanu. În concluzia raportului citat, partea română apreciază că reuniunea „și-a atins obiectivele”, iar Comisia și-a exprimat disponibilitatea pentru dialog tehnic și procedural constant, inclusiv pentru reuniuni suplimentare pe teme precum securitatea nucleară, garanțiile nucleare, securitatea aprovizionării și calendarul procedural. [...]
Guvernul pune accent pe „fezabilitate” și controlul banilor publici în proiectul mini-reactoarelor nucleare (SMR) de la Doicești, pe fondul disputelor politice privind blocajul investiției, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că poziția sa nu vizează parteneriatul strategic cu SUA sau transferul de tehnologie, ci modul în care s-a derulat proiectul și riscurile asociate. Într-o conferință de presă la Focșani, Bolojan a susținut că în dezbaterea publică au fost „amestecate” trei planuri distincte: relația strategică România–SUA, transferul de tehnologie și proiectul SMR în sine. În timp ce primele două direcții sunt prezentate ca obiective susținute, proiectul de la Doicești ar avea „probleme” care, în opinia sa, nu pot fi ignorate. „Proiectul propriu-zis (…) are niște probleme pe care nu le putem nega. Timpul va confirma dacă am dreptate sau nu.” Ce înseamnă, practic, mesajul pentru proiectul SMR Unghiul principal al intervenției este unul de disciplină bugetară și filtrare a investițiilor publice : Bolojan afirmă că statul trebuie să prioritizeze proiectele „fezabile”, astfel încât investițiile importante și transferul de tehnologie să se finalizeze, nu să rămână blocate după cheltuieli inițiale. „Trebuie să avem grijă de banii publici și să susținem proiectele fezabile.” Fără a detalia natura problemelor, mesajul transmite că proiectul, așa cum a fost gestionat până acum, nu îndeplinește criteriile de implementare pe care Guvernul spune că vrea să le aplice în investițiile strategice din energie. Contextul conflictului politic Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că „aruncă în aer” parteneriatul strategic cu SUA și i-a cerut să rămână în „limitele stabilite de Constituție”, în urma afirmațiilor anterioare ale premierului interimar despre „probleme serioase” la Doicești. În același context, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA cu privire la eșecul proiectului, conform aceleiași surse. Pentru piața energetică, miza imediată este că proiectele nucleare de tip SMR rămân dependente nu doar de parteneriate și tehnologie, ci și de o evaluare politică și administrativă a fezabilității, cu accent pe modul de utilizare a fondurilor publice. [...]
Guvernul spune că proiectul SMR de la Doicești nu se oprește, dar intră într-o reevaluare de fezabilitate și încearcă să limiteze riscurile financiare deja semnalate, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine la o zi după declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan, care a vorbit despre „probleme” ale proiectului și despre bani cheltuiți fără rezultate pe măsura așteptărilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin Dogioiu, a susținut că nu există „nicio intenție și nicio acțiune” la nivel guvernamental care să pună în pericol Parteneriatul strategic româno-american. În același timp, acesta a indicat că au fost constatate deficiențe „nu de intenție, ci de derulare” a programului SMR, iar subiectul a fost discutat încă din martie, la prima întâlnire a premierului cu noul ambasador al SUA la București, Darryl Nirenberg. Ce riscuri invocă Guvernul: solvabilitate, amplasament, fezabilitate Din declarațiile citate, reevaluarea are la bază probleme punctuale: solvabilitatea partenerului american NuScale , descrisă ca fiind „cunoscută în Statele Unite”; amplasamentul terenului , aflat în vecinătatea unui teren „care are o pungă de gaze”; limitarea rezultatelor de până acum la un studiu de fezabilitate , care ar semnala riscuri și „probleme majore” pentru proiect. Dogioiu a afirmat că „nu s-a pus problema opririi acestui proiect”, ci a analizării lui, inclusiv de partea americană, în urma discuțiilor începute în martie. Bolojan: peste 240 milioane dolari cheltuiți, dar proiectul ar cere „câteva miliarde de euro” Potrivit News.ro, Ilie Bolojan a indicat că responsabilitatea pentru „banii pierduți” ar aparține conducerii Nuclearelectrica, care ar fi trebuit să se asigure că sumele alocate au rezultate și că derularea contractelor este „în bună regulă”. În aceeași intervenție, premierul interimar a spus că din „peste 240 de milioane de dolari” alocați de Nuclearelectrica există un teren achiziționat „la o valoare destul de mare”, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, însă acesta ar arăta că proiectul ar necesita „câteva miliarde de euro” investiție. Bolojan a mai afirmat că analiza prețului energiei produse ar indica un nivel mai mare decât prețul pieței , ceea ce ridică probleme de rentabilitate. „Dacă este un proiect fezabil, el trebuie ținut și mers mai departe, dacă nu e fezabil, e mai corect să spui aşa: acestea sunt problemele.” Context: ce presupune proiectul și ce finanțare a fost anunțată Proiectul SMR de la Doicești vizează 6 reactoare modulare mici , fiecare cu 77 MW , pentru o capacitate totală de 462 MW „în bandă”, la un factor de capacitate de peste 95% , conform informațiilor din material. La finalul lui 2025, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a declarat că proiectul a intrat în ultima etapă de studii de design și fezabilitate și că ar urma să creeze peste 2.000 de locuri de muncă în construcție și peste 230 permanente pentru operare. Tot în context, fosta ambasadoare a SUA în România, Kathleen Kavalec, anunța în martie 2024 că SUA ar urma să finanțeze construcția cu 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) . România ar urma să fie prima țară din Europa și printre primele din lume care implementează o centrală SMR terestră cu tehnologia NuScale; în prezent, doar Rusia și China folosesc astfel de mini-reactoare în scopuri civile, potrivit aceleiași surse. [...]
ANRE a înăsprit garanțiile pentru racordare și licențiere, într-o mișcare de reglementare care vizează eliminarea proiectelor speculative ce „țin blocată” capacitatea rețelelor electrice, iar premierul Ilie Bolojan spune că măsurile ar trebui să deblocheze accesul producătorilor și să reducă presiunea pe costurile de racordare, potrivit Digi24 . Într-un mesaj publicat joi seară pe Facebook, Bolojan a explicat că ANRE a adoptat două reglementări: majorarea garanției pentru racordare de la 5% la 20% din tariful de racordare și introducerea unei garanții de 30 euro/kW (aprox. 150 lei/kW), raportată la puterea instalată, pentru obținerea autorizației de înființare. Ce se schimbă, concret, pentru proiectele noi Logica noilor reguli este „plătești dacă blochezi rețeaua fără să construiești”. Premierul susține că firmele care își duc proiectele la capăt își vor recupera garanțiile, iar cele care nu investesc vor pierde banii, eliberând accesul pentru alți investitori. Bolojan afirmă că, în lipsa unor garanții și termene ferme, au fost autorizate proiecte speculative „peste capacitatea rețelelor”, ceea ce a blocat accesul sau a crescut costul de racordare. Noile prevederi urmează să fie publicate în Monitorul Oficial. De ce contează: efect direct asupra blocajelor din rețea și a costurilor ANRE arată că modificările au fost aprobate cu unanimitate într-o ședință extraordinară a Comitetului de Reglementare și că reflectă o „nouă filosofie” în racordare și licențiere, cu „toleranță zero” față de proiectele speculative. Instituția motivează schimbările prin nevoia de: responsabilizare a celor care cer racordarea; reducerea rezervării speculative a capacității; utilizarea mai eficientă a capacității rețelelor; limitarea riscurilor financiare pentru operatorii de rețea în cazul abandonării proiectelor. Președintele ANRE, George Niculescu, a argumentat că garanția de 5% introdusă în 2024 nu a fost suficientă, deoarece „prea puține” proiecte au ajuns la autorizație de construire. În plus, pentru autorizațiile de înființare, garanția de 30 euro/kW va fi valabilă până la recepția lucrărilor și se execută dacă proiectul nu este finalizat în termen sau dacă titularul renunță la implementare. Cum le leagă Guvernul de prețul energiei Bolojan a încadrat măsurile ANRE într-un set de trei direcții pe care le consideră esențiale pentru scăderea prețului energiei în România: deblocarea accesului la rețele prin desființarea ATR-urilor speculative (avize tehnice de racordare); susținerea stocării (baterii sau acumulare prin pompaj) pentru a muta energia din timpul zilei spre seară; urgentarea investițiilor pentru creșterea producției și a capacității rețelelor. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării fezabilitatea financiară a proiectului SMR de la Doicești , avertizând că investiția ar necesita „câteva miliarde de euro” pe care România „nu-i are” și că energia produsă ar ieși la un preț peste piață, ceea ce ar afecta rentabilitatea, potrivit Economica . În acest context, Bolojan spune că a informat Ambasada SUA despre problemele proiectului, pentru a evita ridicarea pe agenda bilaterală a unui subiect cu „probleme serioase de fezabilitate”. În declarațiile la B1TV, Bolojan a indicat că, din fondurile puse la dispoziție de Nuclearelectrica, „peste 240 de milioane de dolari” (aprox. 1,1 miliarde lei) au fost deja cheltuiți, iar rezultatul ar fi, în esență, un teren achiziționat și documentații (inclusiv studiu de fezabilitate). El a susținut că studiul arată atât nevoia unei investiții de ordinul „câtorva miliarde de euro”, cât și un cost al energiei care ar depăși prețul de piață. „Analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.” Ce înseamnă, practic, pentru proiect: presiune pe finanțare și pe modelul de preț Mesajul premierului mută discuția din zona de ambiție tehnologică în zona de sustenabilitate economică: dacă energia ar fi mai scumpă decât piața, proiectul ar avea nevoie de o formulă de sprijin sau de contracte care să asigure recuperarea investiției. Într-o declarație anterioară, citată de Economica, Bolojan a făcut referire explicită la întrebarea dacă statul ar garanta un preț minim prin mecanismul „contractelor pentru diferență” (CfD) – adică un instrument prin care, dacă prețul de piață scade sub un nivel agreat, diferența este acoperită pentru a susține investiția. Tot în intervenția de la B1TV, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA, iar răspunsul ar fi fost că „a luat act de aceste date”, în ideea verificării lor pentru o decizie „corectă”. Acuzații către Nuclearelectrica și riscul de a nu recupera banii deja cheltuiți Bolojan a acuzat, „în premieră”, conducerea Nuclearelectrica, afirmând că ar fi trebuit să se asigure că proiectul și sumele alocate au un rezultat și că „acele contracte” și modul de derulare sunt „în bună regulă”. În același timp, el a invocat riscul ca banii cheltuiți să nu fie recuperați și a susținut că șansa de a duce proiectul până la capăt este „mică”, din cauza dificultății de finanțare și a costurilor. Context: cum este construit proiectul și care sunt reperele de calendar Proiectul de la Doicești presupune o centrală modulară cu o capacitate instalată de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, folosind tehnologia NuScale Power : șase module de câte 77 MW fiecare. Economica notează că, în februarie, RoPower Nuclear (compania de proiect, cu Nuclearelectrica și Nova Power and Gas în acționariat) a luat o decizie finală de investiție condiționată, care prevede contractarea și amplasarea inițială a unui singur modul de 77 MWe, urmând ca restul să fie achiziționate dacă primul funcționează conform parametrilor. Conform informațiilor citate, operarea comercială pentru primul modul ar urma să înceapă în iulie 2033, iar pentru întreaga centrală în decembrie 2034, în funcție de acordurile comerciale pentru celelalte cinci module. În plus, sunt menționate măsuri necesare de „prevenire, monitorizare și mitigare” a riscurilor potențial legate de emanarea gazelor naturale identificate în zonă. În paralel, Bolojan a reiterat că România ar trebui să se concentreze pe proiectele de la Cernavodă: retehnologizarea Unității 1 și finalizarea Unităților 3 și 4. [...]
România și alte cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , o mișcare care poate amâna creșterea costurilor de conformare pentru industria energointensivă, pe fondul scumpirii energiei după războiul din Iran, potrivit Agerpres , care citează un document analizat de Reuters. Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul a argumentat că modificarea ar reduce cu patru miliarde de euro costurile cu carbonul pe care industria trebuie să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut, potrivit documentului. Argumentul central este legat de prețurile ridicate la energie, care au crescut după declanșarea războiului din Iran, la finalul lunii februarie, și care ar pune presiune pe competitivitatea marilor consumatori industriali de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea amenințării pierderii competitivității lor pe piețele globale, închideri sau relocări în afara UE.” Din perspectivă economică, miza este dacă UE va tempera ritmul de retragere a sprijinului implicit oferit prin certificate gratuite, într-un moment în care costurile energetice sunt deja ridicate pentru o parte a industriei europene. Context: cum funcționează ETS și unde se rupe consensul Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă unele sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte dintre certificate gratuit. În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru mai multe certificate gratuite, alte state, inclusiv Spania și Suedia, cer Comisiei să nu slăbească ETS, în condițiile în care au avansat în tranziția către energie curată. Ce urmează în calendarul UE Documentul ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, UE pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
