Știri
Știri din categoria Energie
România încearcă să securizeze finanțarea pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, într-un parteneriat economico-financiar discutat cu Statele Unite, pe fondul interesului american de a susține proiecte nucleare și al nevoii României de investiții mari în infrastructură energetică, potrivit Adevărul.
Președintele Nicușor Dan a spus, într-o conferință de presă de miercuri, 29 aprilie, că Bucureștiul discută cu Washingtonul un cadru de cooperare care vizează dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, dar și alte proiecte din zona energiei.
În marja summitului Inițiativei celor Trei Mări din Croația, șeful statului urmează să aibă o întâlnire cu Chris Wright, secretarul Energiei al SUA, în care vor fi abordate atât proiectele nucleare, cât și tema „coridorului vertical” de gaze.
Nicușor Dan a indicat că, pe componenta nucleară, România urmărește două direcții: reabilitarea reactorului 1 (despre care a afirmat că este „în linie dreaptă”) și construirea reactoarelor 3 și 4, pentru care partea americană ar avea „o intenție de finanțare”.
„Pe partea nucleară, interesul comun este reabilitarea reactorului 1, aici lucrurile sunt în linie dreaptă, și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aici, din partea noastră, totală disponibilitate. Din partea americană, o intenție de finanțare.”
Președintele a mai afirmat că „România e prima țară în care Banca Mondială vrea să investească pe nuclear”, în contextul aceluiași parteneriat economico-financiar pentru reactoarele 3 și 4.
Separat, Nicușor Dan a descris discuțiile despre coridorul vertical de gaze ca având o componentă politică și una economică, cu obiectivul de a diversifica sursele de aprovizionare și de a reduce dependența de gazul rusesc. În același timp, a punctat interesul SUA de a intra pe piața europeană cu LNG (gaz natural lichefiat) și nevoia de investiții în porturile din Grecia, în sudul coridorului.
„Întrebarea este dacă există suficient de mulți cumpărători în regiune ca să justifice investițiile.”
Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunii Inițiativei celor Trei Mări, unde sunt discutate proiecte de cooperare economică și energetică între statele din Europa Centrală și de Est.
Recomandate
Banca Mondială vede un nou șoc al energiei în 2026, cu prețuri mai mari cu 24% , pe fondul riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Estimarea este condiționată de un scenariu în care cele mai acute perturbări s-ar încheia în mai, dar instituția avertizează că o escaladare ar putea împinge cotațiile și mai sus. Ce înseamnă prognoza pentru costuri și inflație Raportul Băncii Mondiale indică o transmitere în lanț a scumpirilor: energie, apoi alimente, apoi inflație mai ridicată, cu efecte asupra dobânzilor și costurilor de finanțare. Economistul-șef al instituției, Indermit Gill, avertizează că șocul va lovi cel mai puternic populația săracă și va amplifica dificultățile țărilor în curs de dezvoltare. „Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.” În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică un nivel de 5,8% dacă războiul se prelungește. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz , punctul critic al scenariului Banca Mondială leagă riscul de preț de atacarea infrastructurii energetice și de perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a produs „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol. Scenariul de bază presupune o revenire graduală, până în octombrie, aproape de nivelurile de dinaintea războiului pentru volumele tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, însă cu riscul unor prețuri mai ridicate. Pentru țițeiul Brent, referința globală, instituția estimează: 86 dolari/baril (aprox. 395 lei) în 2026, față de 69 dolari/baril (aprox. 320 lei) în 2025; un posibil vârf de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol sunt afectate suplimentar și exporturile își revin lent. Efecte secundare: îngrășăminte mai scumpe și presiune pe alimente Banca Mondială anticipează și o scumpire a îngrășămintelor, cu impact indirect asupra costurilor din agricultură și, ulterior, asupra prețurilor alimentelor. Instituția estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026 , pe fondul unui avans de 60% al prețului la uree , evoluții care ar putea eroda veniturile fermierilor și ar putea amenința randamentele viitoarelor culturi. Creștere economică mai slabă în economiile emergente Pe fondul acestor presiuni, Banca Mondială estimează că țările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,6% în 2026 , sub estimarea anterioară de 4% . [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că riscurile crizei carburanților se mută pe termen mediu , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor legate de traficul prin strâmtori, potrivit Agerpres . Mesajul are relevanță economică directă: dacă aprovizionarea se complică în lunile următoare, presiunea se poate transmite în costuri de transport și, implicit, în prețuri. Într-o conferință de presă susținută la Nicosia după participarea la Consiliul European informal, șeful statului a spus că, din discuțiile purtate la nivel european, „s-a discutat mai mult de problema imediată”, dar au rămas „semnale îngrijorătoare” pentru perioada următoare, inclusiv din partea Agenției Internaționale pentru Energie și a altor specialiști. În acest context, ar urma o discuție viitoare, în funcție de evoluțiile pe termen mediu. Pe termen scurt: „nu există risc” pentru România, inclusiv la zboruri Nicușor Dan a precizat că, în urma unei întâlniri avute cu două-trei săptămâni înainte cu premierul, miniștrii Transporturilor și Energiei și cu „companii mari” care operează pe piața din România, concluzia a fost că nu există riscuri pe termen scurt. El a indicat explicit un orizont de „trei-patru luni” în care România „nu [este] afectată de ceva” și a adăugat că nu există riscuri pe termen scurt privind eventuale anulări de zboruri în contextul crizei carburanților. Ce urmează: reevaluare peste o lună, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori Preocuparea principală rămâne intervalul de termen mediu, „în funcție de cum evoluează războiul și traficul prin strâmtoare”, a mai spus președintele. Potrivit acestuia, părțile implicate ar urma să se revadă „la o lună” pentru a discuta dacă apar elemente noi. Criza carburanților a fost, de altfel, unul dintre subiectele aflate pe agenda Consiliului European informal, conform relatării. [...]
În doar 60 de zile de conflict, factura UE la importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 mld. euro , fără ca Europa să primească „nici măcar o moleculă de energie suplimentară”, potrivit Digi24 , care redă mesajul Ursulei von der Leyen despre răspunsul UE la criza energetică generată de războiul din Iran. Șefa Comisiei Europene a avertizat că efectele conflictului din Orientul Mijlociu „se pot resimți luni sau chiar ani” și a pus accentul pe vulnerabilitatea structurală a Uniunii: dependența de energia importată. În acest context, von der Leyen a indicat drept direcție principală reducerea dependenței de combustibili fosili importați și creșterea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”, de la regenerabile la nuclear, „cu respectarea deplină a neutralității tehnologice” (principiul conform căruia politicile nu favorizează o tehnologie anume, ci obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor). De ce contează: costuri mai mari fără consum mai mare Mesajul Comisiei leagă direct scumpirea energiei de riscurile geopolitice și de rutele de transport, menționând ca obiectiv „restabilirea libertății de navigație depline și permanente în Strâmtoarea Ormuz , fără taxe”. În paralel, von der Leyen susține că statele cu un mix energetic cu emisii reduse de carbon sunt mai puțin expuse șocurilor de preț. Ca exemplu, ea a indicat cazul Suediei: când prețul gazului crește cu 1 euro/MWh, factura la energie electrică ar crește cu 0,04 euro/MWh, deoarece aproape toată electricitatea provine din regenerabile și nuclear. Trei direcții de intervenție: stocuri, sprijin țintit, reducerea cererii Comisia a prezentat un set de măsuri care ar urma să fie combinate diferit în funcție de situația fiecărui stat membru, fără o „soluție generală” aplicabilă tuturor. Von der Leyen a punctat trei pachete: Coordonare mai puternică la nivel european , inclusiv pentru umplerea stocurilor naționale de gaze și pentru rezerve de combustibil , în special combustibil pentru avioane și motorină , unde „piețele se restrâng”. În plus, Comisia propune coordonarea eliberării stocurilor de petrol și măsuri pentru ca rafinăriile să își poată intensifica producția în UE. Protejarea consumatorilor și a companiilor , dar cu sprijin „exclusiv” pentru gospodăriile și industriile vulnerabile și cu evitarea măsurilor care ar crește cererea de gaze și petrol. Von der Leyen a invocat lecția ultimei crize: doar un sfert din sprijinul de urgență ar fi ajuns la cei vulnerabili, în timp ce „peste 350 de miliarde de euro” au fost cheltuite pe măsuri nețintite, cu efect asupra finanțelor publice. Reducerea cererii de energie prin eficiență energetică, electrificare și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale, pe fondul unei cereri în creștere asociate extinderii centrelor de date și inteligenței artificiale. Ce urmează: plan de electrificare și bani rămași în buget Von der Leyen a spus că UE va prezenta „până în vară” un Plan de acțiune pentru electrificare , cu un obiectiv „ambițios”. Ea a amintit și de alocările din bugetul european actual: „aproape 300 de miliarde de euro” pentru energie, din care „95 de miliarde de euro” ar fi încă disponibile, fonduri pe care Comisia vrea să le folosească pentru trecerea la electricitate în transporturi, industrie și încălzire. În ansamblu, mesajul Comisiei pune criza actuală în registrul securității economice: scumpirea importurilor de combustibili fosili este prezentată ca un cost imediat al dependenței energetice, iar electrificarea și producția locală de energie – ca instrumente de reducere a expunerii la șocuri geopolitice. [...]
HEINEKEN România a investit circa 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) în pompe de căldură industriale și modernizări în fabricile din Craiova și Ungheni, cu obiectivul de a reduce semnificativ consumul de energie în procesele de producție, potrivit HotNews . Proiectul a fost realizat împreună cu ENGIE Building Solutions și a inclus și o componentă de finanțare nerambursabilă prin PNRR . Investiția contează în special prin impactul operațional: compania schimbă modul în care își generează și folosește energia termică în două unități de producție, într-un context în care costurile cu energia și presiunea de decarbonare rămân teme centrale pentru industria alimentară. Ce s-a instalat și unde se vede efectul în producție În fabricile din Craiova și Ungheni au fost introduse sisteme moderne de pompe de căldură de înaltă capacitate, proiectate să valorifice căldura reziduală rezultată din procesele industriale. Noile instalații produc apă caldă folosită direct în procesul de pasteurizare, una dintre etapele cu consum ridicat de energie din producția berii. Implementarea a avut loc pe parcursul anului 2025, într-un interval de 9 luni, iar compania spune că proiectul a fost realizat fără afectarea producției în curs. Ținte: consum mai mic și emisii reduse Pe baza unui audit energetic, estimarea este că soluția va duce la: peste 40% reducere a consumului total de energie în procesele specifice, față de anul de referință 2022; aproximativ 3.000 de tone de CO₂ evitate anual , pentru Scope 1 și 2 (market-based), calcul conform metodologiei GHG Protocol. Rolul ENGIE și finanțarea Proiectul a fost implementat și coordonat integral de ENGIE Building Solutions (parte a ENGIE Romania), care a acoperit proiectarea, ingineria, achizițiile, managementul construcției și punerea în funcțiune, conform informațiilor din articol. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 12 milioane de euro, iar o parte din sumă provine din fonduri nerambursabile prin PNRR, fără ca materialul să detalieze ponderea exactă. Ce urmează Compania indică faptul că infrastructura nouă este gândită să permită integrarea unor soluții viitoare de decarbonare și să faciliteze accesarea de finanțări verzi, sugerând un potențial de extindere a proiectelor de eficiență energetică în operațiuni. [...]
Acordurile de miliarde semnate de SUA în Balcani mută centrul de greutate al aprovizionării cu energie în regiune , prin contracte pe termen lung pentru gaze naturale lichefiate (GNL) și prin proiecte care cer infrastructură electrică nouă, potrivit Economedia . Pachetul de înțelegeri vizează explicit reducerea dependenței de petrolul și gazele rusești în sudul Europei și întărește prezența companiilor americane în energie. La forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări , organizat la Dubrovnik (Croația), secretarul american al Energiei, Chris Wright, a prezentat demersul ca pe o extindere a cooperării SUA cu sudul, centrul și estul Europei. Contracte pe termen lung pentru GNL și proiecte de infrastructură Unul dintre cele mai mari acorduri menționate este un contract pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), semnat la Tirana între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În context, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a legat explicit acordul de „securitatea energetică” și „securitatea națională” la nivel regional. În paralel, Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un proiect convenit între Bosnia și Herțegovina și Croația: o conductă care să transporte gaze naturale americane de la terminalul GNL de pe insula croată Krk către Bosnia. Obiectivul declarat este diversificarea surselor de energie ale Bosniei și reducerea dependenței de gazele rusești. Finanțarea și coordonarea proiectului ar urma să fie asigurate de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat anterior că ar urma să investească aproximativ 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în acest proiect. Componenta nucleară și legătura cu investițiile în AI Croația și Statele Unite au emis și o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile, semnalând că parteneriatul energetic nu se limitează la gaze. Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul american de investiții Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru participarea la un proiect de dezvoltare AI și centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde euro (aprox. 250 miliarde lei). Planul include o facilitate cu o capacitate energetică de 1 gigawatt, destinată procesării pentru inteligență artificială și serviciilor de cloud (servicii informatice livrate prin internet). Lucrările ar urma să înceapă provizoriu în 2027, iar operațiunile ar putea debuta în 2029, însă calendarul depinde de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice — un detaliu care sugerează că impactul economic va fi condiționat de ritmul investițiilor în infrastructura de energie. [...]
Rompetrol a coborât benzina premium la 8,21 lei/litru, sub prețul benzinei standard , într-o mișcare care poate pune presiune pe concurență și arată cât de greu se vând sortimentele „premium” în actualul val de scumpiri, potrivit Economica . Rompetrol a redus prețul benzinei EfixS 98 (cifră octanică 98) în două etape: cu 40 de bani/litru pe 25 aprilie și cu încă 50 de bani/litru „azi dimineață”, conform observațiilor publicației. În același timp, benzina standard din stațiile Rompetrol este la 8,98 lei/litru, ceea ce înseamnă că sortimentul premium a ajuns semnificativ mai ieftin decât cel standard în propria rețea. Cum arată comparația în București Cu prețul de 8,21 lei/litru, benzina premium de la Rompetrol devine, potrivit sursei, cea mai ieftină benzină din toate lanțurile din țară (atât standard, cât și premium). În Capitală, cele mai mici prețuri menționate sunt: Rompetrol: 8,21 lei/litru (premium) Petrom: 8,72 lei/litru (standard) OMV: 8,82 lei/litru (standard) MOL: 8,89 lei/litru (standard) Lukoil: 8,89 lei/litru (standard) De ce contează: semnal despre cerere și stocuri Explicația avansată este una de cerere: carburanții premium se vând mai greu în perioada actuală, marcată de scumpiri la pompă, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au afectat aprovizionarea globală și au împins în sus cotațiile la petrol și carburanți. În acest context, clienții se orientează mai mult către sortimentele standard, iar premium-ul rămâne nevândut. În plus, sursa amintește că benzina este, în mod structural, un produs excedentar în România: rafinăriile produc mai multă benzină decât se consumă intern (în timp ce la motorină producția este sub necesar), ceea ce face ca, în condiții normale, România să fie exportator de benzină. Acum însă, exporturile ar fi limitate de „legislație de criză”, care permite exportul doar cu acordul Ministerului Energiei. Ce urmează Nu este clar cât timp va menține Rompetrol acest preț redus la benzina premium, notează sursa. Într-un episod anterior, compania a aplicat o strategie similară la motorina premium, vândută temporar sub prețul motorinei standard, până la epuizarea stocurilor (context detaliat în Economica ). Rompetrol Downstream operează 1.217 puncte de distribuție carburanți (stații proprii, partener, stații mobile Rompetrol Express și baze interne), șase depozite de carburanți, circa 280 de stații GPL și peste 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii, rețeaua fiind alimentată preponderent din rafinăria Petromidia. [...]
